Durerea în gât la copii: roșu în gât, amigdalită și când trebuie evaluată

Durerea în gât este foarte frecventă la copii și apare cel mai adesea în infecții virale.

Copilul poate spune că:

îl ustură gâtul;
îl doare când înghite;
simte gâtul „uscat”;
nu vrea să mănânce;
îl doare când bea.

La copilul mic, care nu poate descrie bine durerea, părintele poate observa:

refuz alimentar;
plâns la înghițire;
salivare mai abundentă;
iritabilitate;
febră.

Un „gât roșu” nu înseamnă automat infecție bacteriană și nu este un motiv suficient pentru antibiotic.

Cele mai importante elemente sunt:

vârsta copilului;
febra;
tusea;
secrețiile nazale;
aspectul amigdalelor;
ganglionii;
eventualele erupții;
starea generală.

De ce apare durerea în gât la copii

Printre cauzele frecvente se numără:

infecțiile virale;
gripa;
faringita streptococică;
amigdalita;
secrețiile nazale;
aerul uscat;
iritanții;
mai rar, alte infecții sau inflamații.

La cei mai mulți copii, cauza este virală.

Ce înseamnă „roșu în gât”

Roșeața faringelui apare atunci când mucoasa este inflamată.

Poate apărea atât în:

viroze;
gripă;
infecție streptococică;
alte infecții.

De aceea, diagnosticul nu se stabilește doar pentru că „gâtul este roșu”.

Este nevoie de contextul complet al simptomelor.

Durerea în gât cu nas înfundat și tuse

Acest tablou sugerează frecvent o infecție virală.

Copilul poate avea:

secreții nazale;
strănut;
tuse;
răgușeală;
febră ușoară sau moderată;
durere în gât.

Dacă predomină tusea, vezi Tusea la copii: când trebuie consult pediatric.

Dacă simptomele respiratorii se repetă foarte des, vezi Copilul răcește des: când este normal și când trebuie evaluat de pediatru.

Când poate fi vorba despre streptococ

Faringita streptococică apare mai ales la copilul de vârstă școlară.

Pot fi sugestive:

debut relativ brusc;
febră;
durere importantă în gât;
durere la înghițire;
ganglioni cervicali sensibili;
amigdale inflamate;
uneori depozite albicioase;
lipsa tusei.

Aceste semne cresc suspiciunea, dar nu confirmă singure diagnosticul.

Depozitele albe pe amigdale înseamnă sigur streptococ?

Nu.

Depozitele amigdaliene pot apărea și în:

infecții virale;
mononucleoză;
alte infecții.

Aspectul amigdalelor trebuie interpretat împreună cu:

vârsta;
febra;
tusea;
ganglionii;
starea generală.

Nu este indicat antibiotic doar pentru că există „puncte albe” pe amigdale.

Testul rapid pentru streptococ

Atunci când tabloul clinic ridică suspiciunea de faringită streptococică, medicul poate recomanda test rapid antigenic.

Acesta poate ajuta la evitarea antibioticelor inutile.

La copil, dacă testul rapid este negativ, dar suspiciunea rămâne importantă, medicul poate recomanda confirmarea prin cultură sau altă metodă disponibilă, în funcție de context.

Exudatul faringian

Exudatul faringian poate fi util în anumite situații pentru identificarea streptococului.

Recoltarea se face din:

faringe;
suprafața amigdalelor.

Ideal, proba trebuie recoltată înainte de începerea antibioticului atunci când situația clinică permite.

Orice durere în gât necesită test pentru streptococ?

Nu.

Dacă tabloul este clar viral și există:

tuse;
rinoree;
răgușeală;
conjunctivită;
ulcerații orale;

testarea pentru streptococ nu este, de regulă, primul pas.

Copiii foarte mici fac streptococ?

Faringita streptococică clasică este mai puțin frecventă la copiii foarte mici decât la școlari.

La sugar și copilul mic, alte cauze virale sunt mult mai frecvente.

Evaluarea trebuie făcută în funcție de vârstă și simptome.

Când este nevoie de antibiotic

Antibioticul este indicat atunci când există o infecție bacteriană pentru care tratamentul are beneficiu clar, cum este faringita streptococică confirmată sau foarte bine documentată medical.

Antibioticul nu tratează:

răceala;
gripa;
majoritatea durerilor în gât virale.

Utilizarea inutilă poate produce:

diaree;
reacții alergice;
alte reacții adverse;
rezistență bacteriană.

De ce se tratează streptococul

Tratamentul corect al infecției streptococice poate:

reduce durata simptomelor;
reduce contagiozitatea;
preveni anumite complicații.

Este important ca antibioticul să fie administrat:

în doza prescrisă;
pentru durata recomandată;
fără întrerupere prematură doar pentru că copilul se simte mai bine.

Febra și durerea în gât

Febra poate apărea atât în viroze, cât și în infecțiile bacteriene.

Nu temperatura singură diferențiază cauza.

Pentru interpretarea completă vezi Febra la copii: când este normală și când trebuie consult pediatric.

Durerea în gât și gripa

Gripa poate produce:

febră;
frisoane;
tuse;
durere în gât;
dureri musculare;
cefalee;
oboseală importantă.

În anumite situații, mai ales la copiii cu risc crescut, poate fi indicat tratamentul antiviral.

Pentru traseul dedicat vezi Gripa la copii: simptome, complicații și când este necesar tratamentul antiviral.

Durerea în gât și crupul

Crupul poate începe cu simptome de răceală și poate fi însoțit de disconfort faringian.

Semnele caracteristice sunt însă:

tuse lătrătoare;
răgușeală;
stridor.

Dacă predomină aceste simptome, vezi Crupul la copii: tuse lătrătoare, stridor și când devine o urgență.

Durerea în gât și boala mână-gură-picior

Copilul poate avea durere în gât și refuz alimentar din cauza leziunilor orale.

Pot apărea:

febră;
ulcerații sau vezicule în gură;
erupție pe palme;
erupție pe tălpi.

Pentru acest tablou vezi Boala mână-gură-picior la copii: simptome, contagiozitate și când mergi la pediatru.

Ganglionii măriți

Ganglionii cervicali se pot mări în multe infecții ale gâtului.

De obicei sunt:

mobili;
ușor dureroși;
asociați cu o infecție recentă.

Este indicată o evaluare mai atentă dacă:

cresc progresiv;
persistă;
sunt foarte mari;
sunt tari sau fixați;
apar în mai multe regiuni;
există scădere în greutate sau alte simptome generale.

Pentru detalii vezi Ganglionii măriți la copii: când sunt normali după o infecție și când trebuie investigați.

Durerea de ureche poate proveni din gât

Da.

Durerea din faringe sau amigdale poate iradia uneori către ureche.

În același timp, copilul poate avea și o otită adevărată.

Dacă durerea de ureche este importantă, apare febră sau copilul aude mai slab, vezi Durerea de ureche la copii: când poate fi otită și când mergi la medic.

Amigdalele mari înseamnă infecție?

Nu neapărat.

Unii copii au amigdale mari în mod obișnuit.

Devine mai important dacă există:

sforăit;
respirație pe gură;
pauze respiratorii în somn;
dificultate la înghițire;
infecții amigdaliene repetate.

Dacă predomină sforăitul și respirația pe gură, vezi Nas înfundat, sforăit și respirație pe gură la copii: când mergi la medic.

Când este nevoie de ORL

Evaluarea ORL poate deveni utilă dacă există:

amigdalite recurente;
amigdale foarte mari;
sforăit important;
pauze respiratorii;
dificultăți persistente la înghițire;
abces sau altă complicație suspectată;
răgușeală persistentă.

O durere în gât simplă, acută, nu necesită automat consult ORL.

Mononucleoza

Mononucleoza poate produce:

febră;
durere importantă în gât;
amigdale cu depozite;
ganglioni măriți;
oboseală importantă.

Uneori ficatul și splina pot fi mărite.

Diagnosticul se stabilește în funcție de vârstă, simptome, examinare și, dacă este necesar, analize.

Un copil cu durere în gât persistentă, ganglioni importanți și oboseală marcată trebuie evaluat.

Scarlatina

Infecția streptococică poate fi uneori asociată cu o erupție caracteristică.

Pot apărea:

febră;
durere în gât;
limbă intens roșie;
erupție fină, aspră la atingere.

Copilul trebuie evaluat medical pentru diagnostic și tratament.

Ce poți face acasă

În formele ușoare, copilul poate beneficia de:

lichide;
alimente moi;
băuturi la temperatura tolerată;
odihnă;
paracetamol sau ibuprofen pentru durere și febră, dacă sunt potrivite vârstei.

Nu forța copilul să mănânce dacă îl doare la înghițire.

Hidratarea este mai importantă.

Mierea poate ajuta?

La copiii cu vârsta de cel puțin 1 an, mierea poate calma uneori iritația gâtului și tusea asociată.

Nu se administrează miere sugarilor sub 12 luni.

Spray-urile și pastilele de supt

Pot fi nepotrivite pentru copiii mici, din cauza:

riscului de înec;
ingredientelor active;
limitelor de vârstă.

Nu utiliza produse pentru adulți fără verificarea indicațiilor pentru copil.

Când durerea împiedică hidratarea

Acesta este un motiv important de evaluare.

Copilul poate deveni deshidratat dacă:

refuză să bea;
îl doare foarte tare la înghițire;
varsă;
urinează mult mai puțin.

La copilul mic, urmărirea urinării este deosebit de utilă.

Salivarea excesivă și imposibilitatea de a înghiți

Dacă un copil:

salivează continuu;
nu își poate înghiți saliva;
refuză complet lichidele;
are voce modificată;
respiră zgomotos;
pare foarte bolnav,

este nevoie de evaluare medicală urgentă.

Dificultatea de a deschide gura

Durerea importantă asociată cu dificultatea de a deschide gura poate sugera o complicație în jurul amigdalelor.

Alte semne pot include:

durere predominant pe o parte;
voce modificată;
deviația luetei;
salivare;
dificultate la înghițire.

Este necesară evaluare rapidă.

Sunt necesare analize de sânge?

Nu în majoritatea durerilor acute în gât.

În funcție de situație, medicul poate recomanda:

test rapid pentru streptococ;
exudat faringian;
hemoleucogramă;
alte investigații.

Pentru principiile generale vezi Analize uzuale la copii: când sunt recomandate și când nu sunt necesare.

Când este recomandat consultul pediatric

Solicită evaluare dacă:

durerea este importantă;
copilul are febră;
simptomele persistă;
există depozite amigdaliene;
ganglionii sunt măriți și dureroși;
nu există tuse, dar durerea în gât și febra sunt importante;
copilul bea foarte puțin;
apare erupție;
durerea se repetă frecvent.

Dacă urmează consultația, vezi Consultația la pediatru: cum te pregătești și ce întrebări să pui.

Când este nevoie de evaluare urgentă

Solicită ajutor medical rapid dacă:

copilul respiră greu;
prezintă stridor;
nu poate înghiți saliva;
salivează abundent;
nu poate deschide bine gura;
vocea se modifică brusc;
gâtul sau zona de sub mandibulă se umflă;
copilul este foarte somnolent;
există semne importante de deshidratare;
starea generală se deteriorează rapid.

Când trebuie sunat la 112

Apelează 112 dacă:

copilul are dificultate respiratorie severă;
buzele sau pielea devin albăstrui ori cenușii;
nu poate menține căile respiratorii libere;
este inconștient sau foarte greu de trezit;
starea se agravează rapid.

Întrebări frecvente

Gâtul roșu înseamnă antibiotic?

Nu. Roșeața apare foarte frecvent în infecții virale.

Depozitele albe pe amigdale înseamnă streptococ?

Nu obligatoriu.

Când este util testul rapid pentru streptococ?

Atunci când simptomele și vârsta copilului sugerează o posibilă faringită streptococică.

Tusea face streptococul mai probabil?

Tusea este mai sugestivă pentru o cauză virală și face tabloul clasic de faringită streptococică mai puțin probabil.

Streptococul trebuie tratat cu antibiotic?

Infecția streptococică confirmată sau stabilită medical corespunzător se tratează cu antibiotic.

Durerea în gât poate apărea în gripă?

Da.

Durerea în gât poate fi asociată cu mână-gură-picior?

Da, mai ales dacă există leziuni orale și erupție pe palme și tălpi.

Când trebuie să merg urgent la medic?

Dacă copilul respiră greu, nu poate înghiți saliva, salivează abundent, nu poate deschide gura, este foarte somnolent sau starea se deteriorează rapid.

De reținut

Durerea în gât la copii este cel mai adesea virală.

Pentru orientare contează:

vârsta + febra + tusea + aspectul amigdalelor + ganglionii + starea generală.

„Gât roșu” și depozitele amigdaliene nu înseamnă automat streptococ și nu justifică singure antibiotic.

Atunci când tabloul sugerează faringită streptococică, testarea poate ajuta la stabilirea diagnosticului și la evitarea tratamentului inutil.

Iar dificultatea de respirație, imposibilitatea de a înghiți saliva, salivarea excesivă, dificultatea de a deschide gura și deteriorarea rapidă a stării generale necesită evaluare urgentă.

Notă medicală

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală.

Durerea în gât trebuie interpretată în funcție de vârstă, simptome, examenul copilului și, atunci când este indicat, rezultatele testării.