Otita externă: simptome, cauze și tratament

Otita externă este o inflamație a canalului auditiv extern, adică porțiunea dintre intrarea în ureche și timpan.

Este cunoscută și sub denumirea de „otita înotătorului”, deoarece expunerea repetată la apă este unul dintre factorii care o favorizează. Dar nu trebuie să înoți pentru a face otită externă.

Traumatizarea canalului cu bețișoare, scărpinatul, căștile introduse în ureche, anumite boli de piele sau aparatele auditive pot contribui și ele.

Simptomul cel mai caracteristic este durerea care se accentuează atunci când atingi sau miști pavilionul urechii ori apeși pe tragus, mica proeminență aflată în fața canalului auditiv.

Pot apărea și:

mâncărime;
secreții;
senzația de ureche înfundată;
scăderea temporară a auzului;
umflarea canalului auditiv.

Otita externă este diferită de otita medie, iar tratamentul celor două afecțiuni nu este același.

Ce este otita externă

Canalul auditiv este acoperit de piele și are propriile mecanisme de protecție.

Cerumenul contribuie la:

protejarea pielii;
menținerea unui mediu nefavorabil dezvoltării unor microorganisme;
reducerea efectelor umezelii;
eliminarea naturală a particulelor din canal.

Dacă această barieră este afectată, pielea canalului devine mai vulnerabilă la inflamație și infecție.

Otita externă acută apare de obicei rapid, în câteva zile.

Cel mai frecvent este de origine bacteriană.

Printre bacteriile implicate frecvent se numără:

Pseudomonas aeruginosa;
Staphylococcus aureus.

Există însă și forme fungice sau forme în care problema principală este dermatologică.

Care sunt simptomele otitei externe

Simptomele pot varia ca intensitate.

Cele mai frecvente sunt:

durere de ureche;
sensibilitatea pavilionului;
durere la apăsarea tragusului;
mâncărime;
senzație de ureche plină;
secreții;
umflarea canalului;
roșeață;
auz temporar diminuat dacă canalul este blocat de edem sau secreții.

Uneori poate apărea și durere la mișcarea mandibulei.

Durerea la atingerea urechii este un indiciu important

În otita externă, pielea canalului este inflamată.

Din acest motiv, durerea se poate accentua când:

tragi de pavilion;
apeși pe tragus;
introduci un dispozitiv în ureche;
mesteci.

Acest semn este mult mai caracteristic otitei externe decât otitei medii.

Totuși, diagnosticul se stabilește prin examinarea urechii, nu doar pe baza acestui simptom.

Otita externă sau otita medie?

Sunt două boli diferite.

Otita externă

Afectează:

canalul auditiv extern.

Este frecvent asociată cu:

apă;
traumatisme locale;
mâncărime;
durere la atingerea pavilionului;
inflamația vizibilă a canalului.

Otita medie

Afectează:

spațiul din spatele timpanului.

Poate apărea după o infecție respiratorie și se poate manifesta prin:

durere profundă;
presiune;
scăderea auzului;
febră;
modificări ale timpanului.

Pentru această afecțiune vezi otita medie la adulți: simptome, cauze și tratament.

Dacă simptomul principal este durerea și diagnosticul încă nu este cunoscut, vezi și ghidul general despre durerea de ureche la adulți.

De ce apare otita externă după înot

Pielea canalului auditiv este protejată în mod normal de un strat fin de cerumen.

Expunerea prelungită la apă poate:

îndepărta o parte din stratul protector;
menține pielea umedă;
modifica mediul local;
favoriza macerarea pielii;
permite bacteriilor să se multiplice.

De aceea, otita externă este mai frecventă:

vara;
la înotători;
după expuneri repetate la piscină;
la persoanele care petrec mult timp în apă.

Dar simpla prezență temporară a apei în ureche nu înseamnă automat otită.

Bețișoarele de urechi cresc riscul

Da.

Introducerea bețișoarelor în canal poate:

zgâria pielea;
produce microleziuni;
împinge cerumenul mai profund;
îndepărta stratul protector natural;
favoriza inflamația și infecția.

Același lucru se poate întâmpla prin:

scărpinarea cu unghia;
agrafe;
capete de pix;
alte obiecte introduse în ureche.

Canalul auditiv nu trebuie curățat în profunzime cu obiecte.

Cerumenul protejează urechea

Cerumenul nu este „murdărie”.

Este o secreție normală care ajută la protejarea canalului auditiv.

Îndepărtarea repetată și agresivă poate elimina o parte din această protecție.

Problema apare atunci când cerumenul se acumulează în exces și produce simptome.

Pentru această situație vezi dopul de cerumen: simptome și îndepărtare.

Căștile și aparatele auditive pot favoriza problema?

Pot contribui la unele persoane.

Dispozitivele introduse în canalul auditiv pot:

păstra umezeala;
irita pielea;
produce mici traumatisme;
modifica ventilația canalului.

Printre ele:

căști intraauriculare;
dopuri pentru urechi;
aparate auditive.

Asta nu înseamnă că trebuie evitate permanent.

Dacă otita externă se repetă, este util ca medicul să analizeze și modul de utilizare și igienizare a acestor dispozitive.

Bolile de piele pot afecta canalul auditiv

Da.

Pielea canalului poate fi afectată de boli dermatologice precum:

eczemă;
dermatită seboreică;
psoriazis;
dermatită de contact.

În aceste situații poate predomina:

mâncărimea;
descuamarea;
iritația;
episoadele recurente.

Scărpinarea suplimentară poate leza pielea și favoriza apoi infecția bacteriană.

Dacă otita externă revine frecvent, trebuie căutată și această componentă.

Otita externă poate fi fungică?

Da.

Forma fungică este numită uneori otomicoză.

Mâncărimea poate fi mai evidentă decât durerea, iar în canal pot exista secreții sau depozite caracteristice.

Riscul poate crește în anumite situații, inclusiv după utilizarea repetată a unor tratamente locale.

Nu este corect să tratezi singur orice mâncărime din ureche cu produse antifungice.

Examinarea canalului este importantă pentru diferențierea cauzei.

De ce se poate înfunda urechea

Dacă pielea canalului se umflă semnificativ, spațiul prin care ajunge sunetul la timpan se îngustează.

În plus, canalul poate conține:

secreții;
detritus;
cerumen.

Pacientul poate simți:

ureche plină;
presiune;
auz ca „prin vată”.

Acest tip de scădere a auzului este de regulă legat de blocarea transmiterii sunetului prin canal.

Dacă senzația de ureche înfundată predomină, vezi și urechea înfundată: cauze, presiune și scăderea auzului.

Scăderea auzului în otita externă

Auzul poate fi temporar diminuat dacă:

canalul este foarte umflat;
există secreții;
canalul este blocat.

Dar nu trebuie presupus automat că orice scădere a auzului este produsă de otita externă.

Dacă auzul scade brusc și semnificativ, mai ales fără o explicație evidentă prin examinarea canalului, trebuie exclusă o altă cauză.

Vezi pierderea bruscă a auzului și de ce necesită evaluare rapidă.

Secreția din ureche

Otita externă poate produce secreții.

Acestea pot fi:

apoase;
purulente;
amestecate cu resturi din canal.

Dar secreția din ureche nu dovedește singură otita externă.

Poate apărea și în alte situații, inclusiv:

perforarea timpanului;
otita medie;
alte afecțiuni ale urechii.

De aceea este importantă vizualizarea canalului și a timpanului.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul este în principal clinic.

Medicul discută simptomele și examinează:

pavilionul;
tragusul;
canalul auditiv;
timpanul;
regiunea din jurul urechii.

Este important de aflat:

dacă ai înotat;
dacă a intrat frecvent apă în ureche;
dacă ai utilizat bețișoare;
dacă ai aparate auditive sau căști;
dacă ai boli dermatologice;
dacă ai diabet;
dacă există boli sau tratamente care afectează imunitatea.

Ce vede medicul în otita externă

La examinare pot exista:

roșeața canalului;
edem;
secreții;
detritus;
sensibilitate importantă;
îngustarea canalului.

În formele severe, canalul poate fi atât de umflat încât timpanul nu mai poate fi văzut bine.

De ce este important să fie văzut timpanul

Tratamentul local depinde și de starea timpanului.

Dacă timpanul este perforat sau există tuburi de ventilație, nu toate picăturile auriculare sunt potrivite.

De aceea, nu este bine să folosești la întâmplare picături rămase de la un episod anterior.

Medicul trebuie să aleagă produsul ținând cont de:

aspectul canalului;
starea timpanului;
alergii;
severitatea inflamației;
posibilitatea administrării corecte.

Este necesar exsudat sau cultură din secreție?

Nu în mod obișnuit pentru o otită externă acută simplă.

Majoritatea cazurilor pot fi tratate pe baza tabloului clinic.

Prelevarea unei probe poate deveni utilă dacă:

tratamentul inițial nu funcționează;
boala este recurentă;
forma este severă;
există suspiciunea unei infecții fungice;
infecția s-a extins;
pacientul are factori de risc importanți.

Cum se tratează otita externă

Tratamentul formei acute necomplicate este în principal local.

În funcție de situație, medicul poate recomanda picături sau alte preparate auriculare care conțin:

substanțe antimicrobiene;
corticosteroid pentru reducerea inflamației;
combinații adaptate situației clinice.

Alegerea nu se face doar după numele bacteriei.

Contează:

dacă timpanul este intact;
gradul inflamației;
alergiile;
severitatea simptomelor;
posibilitatea administrării tratamentului în canal.

Sunt necesare antibioticele orale?

Într-o otită externă acută necomplicată, de regulă nu.

Tratamentul local ajunge direct în canalul infectat și este în mod obișnuit tratamentul de primă linie.

Antibioticul administrat pe cale orală poate deveni necesar în situații precum:

extinderea infecției în afara canalului;
celulită în jurul urechii;
anumite forme severe;
pacienți cu risc crescut de extindere a infecției;
situații în care tratamentul local nu poate fi utilizat corespunzător.

Decizia aparține medicului.

Utilizarea antibioticelor orale pentru orice otită externă simplă aduce efecte adverse și contribuie la rezistența bacteriană fără un beneficiu justificat.

Cât durează tratamentul

Tratamentul local pentru forma acută este frecvent administrat aproximativ 7–10 zile, în funcție de preparat și evoluție.

Nu întrerupe tratamentul mai devreme doar pentru că durerea a dispărut după câteva zile, dacă medicul a recomandat o durată precisă.

În același timp, dacă simptomele nu încep să se amelioreze conform așteptărilor, este necesară reevaluarea diagnosticului și a tratamentului.

Cum se pun corect picăturile în ureche

Administrarea corectă este importantă.

În general:

spală mâinile;
încălzește flaconul câteva minute în palmă dacă instrucțiunile produsului permit;
stai culcat cu urechea afectată în sus;
administrează numărul recomandat de picături;
menține poziția câteva minute;
evită să introduci vârful flaconului adânc în canal.

Respectă prospectul și indicațiile medicului, deoarece modul de administrare diferă între produse.

Ce se întâmplă dacă urechea este atât de umflată încât picăturile nu intră

În formele mai severe, canalul poate fi foarte îngustat de inflamație.

Medicamentul nu mai ajunge eficient în profunzime.

În această situație, un profesionist medical poate introduce temporar în canal un wick auricular — un material special care facilitează pătrunderea tratamentului local.

Acesta nu se introduce acasă.

Uneori poate fi necesară și curățarea atentă a canalului.

Curățarea canalului auditiv

Secrețiile, cerumenul și detritusul pot împiedica tratamentul local să ajungă la pielea infectată.

În anumite situații medicul poate recomanda curățarea canalului, inclusiv prin tehnici precum microsucțiunea.

Aceasta trebuie efectuată controlat, mai ales atunci când canalul este foarte inflamat sau timpanul nu poate fi evaluat.

Nu încerca să cureți o ureche foarte dureroasă cu bețișoare.

Cum se tratează durerea

Otita externă poate fi surprinzător de dureroasă.

Controlul durerii este o parte importantă a tratamentului.

În funcție de pacient și de eventualele contraindicații pot fi utilizate analgezice uzuale, conform recomandării medicale sau prospectului.

Durerea foarte severă și disproporționată față de aspectul aparent al canalului necesită însă atenție suplimentară, mai ales la pacienții cu factori de risc.

Trebuie să ții urechea uscată?

În timpul tratamentului, este util să reduci pătrunderea apei în canal.

Evită:

înotul;
scufundarea urechii în apă;
jetul direct al dușului în canal.

Protecția trebuie făcută fără introducerea unor obiecte adânc în ureche.

Medicul poate oferi recomandări adaptate severității inflamației și activităților pacientului.

Poți înota dacă ai otită externă?

Este preferabil să eviți înotul până când infecția și inflamația s-au vindecat.

Apa poate:

menține umezeala;
reduce eficiența tratamentului;
favoriza persistența infecției.

Revenirea la înot se face după rezolvarea episodului, mai ales dacă ai avut o formă severă sau recurentă.

De ce tratamentul poate să nu funcționeze

Lipsa de răspuns poate avea mai multe explicații:

diagnosticul nu este corect;
picăturile nu ajung în canal din cauza edemului;
tratamentul este administrat incorect;
există o infecție fungică;
există o reacție alergică la preparatul local;
există o boală dermatologică;
infecția s-a extins;
există o altă afecțiune a urechii.

Dacă simptomele se agravează sau nu evoluează favorabil, este necesară reevaluarea.

Picăturile pot provoca ele însele iritație?

Da.

Unele persoane pot dezvolta dermatită de contact la un ingredient din preparatul auricular.

Poate apărea:

mâncărime importantă;
roșeață;
erupție;
accentuarea iritației.

Dacă simptomele se modifică sau se agravează după începerea tratamentului, spune medicului.

Nu schimba singur mai multe tipuri de picături, deoarece acest lucru poate face diagnosticul și mai dificil.

Otita externă recurentă

Dacă episoadele apar frecvent, trebuie căutat factorul favorizant.

Pot contribui:

înotul frecvent;
umezeala;
curățarea agresivă;
aparatele auditive;
căștile intraauriculare;
eczemele;
psoriazisul;
dermatita de contact.

Prevenția este mai eficientă dacă este adresată cauza reală.

Cum poate fi prevenită otita externă

Câteva măsuri simple pot reduce riscul.

Nu introduce obiecte în canal

Evită:

bețișoarele;
agrafele;
degetele;
alte obiecte.

Lasă cerumenul să își îndeplinească rolul

Nu este necesar să elimini sistematic cerumenul din profunzimea canalului.

Usucă exteriorul urechii după înot sau duș

Șterge pavilionul și zona de la intrarea în canal fără a introduce obiecte în profunzime.

Îngrijește dispozitivele intraauriculare

Curăță aparatele auditive și căștile conform recomandărilor producătorului.

Tratează bolile dermatologice

Dacă există eczemă sau altă problemă a pielii, controlul acesteia poate reduce recurențele.

Pot folosi preventiv picături după înot?

Există situații în care medicul poate recomanda măsuri preventive specifice persoanelor cu otită externă recurentă.

Dar nu este recomandat să introduci în ureche în mod repetat alcool, oțet, apă oxigenată sau alte soluții preparate acasă fără să știi dacă:

timpanul este intact;
există tuburi de ventilație;
pielea canalului este lezată;
există o altă boală a urechii.

Prevenția trebuie adaptată pacientului.

Când trebuie să mergi la ORL

Consultația este indicată dacă:

durerea este importantă;
pavilionul este sensibil la atingere;
există secreții;
canalul pare umflat;
auzul s-a redus;
simptomele nu se ameliorează;
episoadele se repetă;
nu poți administra corect tratamentul din cauza edemului;
diagnosticul nu este clar.

Evaluarea ORL este cu atât mai importantă dacă problema apare la o persoană cu diabet sau imunitate redusă.

Otita externă necrozantă: o complicație rară, dar serioasă

Există o formă rară și gravă numită otită externă necrozantă.

Termenul mai vechi „otită externă malignă” este încă întâlnit, dar boala nu este un cancer.

Este o infecție care se poate extinde din canalul auditiv către țesuturile profunde și osul temporal.

Apare mai ales la:

persoane cu diabet;
persoane imunodeprimate;
vârstnici cu factori de risc.

Necesită evaluare ORL urgentă și tratament specializat.

Ce semne ridică suspiciunea unei forme severe

Mai ales la o persoană cu diabet sau imunosupresie, trebuie evaluată rapid asocierea dintre otită externă și:

durere foarte severă;
durere disproporționată față de ceea ce se vede la examinare;
durere nocturnă persistentă;
secreții care continuă;
inflamație care nu răspunde la tratamentul obișnuit;
țesut de granulație în canal;
slăbiciunea unei părți a feței;
alte semne neurologice.

Aceste manifestări nu trebuie tratate prin repetarea la nesfârșit a unor picături auriculare.

Diabetul și otita externă

O otită externă simplă poate apărea și la persoanele cu diabet și se poate vindeca normal.

Dar diabetul este un factor de risc important pentru formele complicate, mai ales dacă boala este dezechilibrată.

Dacă ai diabet și apar:

durere severă sau progresivă;
secreții persistente;
lipsa răspunsului la tratament;
umflare în jurul urechii;
stare generală modificată;

este recomandată evaluare medicală rapidă.

Umflarea dincolo de canal

Otita externă obișnuită este limitată în principal la canal.

Dacă roșeața și inflamația se extind către:

pavilion;
pielea din jurul urechii;
față;

poate exista extinderea infecției.

În această situație conduita se schimbă și poate fi necesar tratament sistemic sau evaluare ORL.

Febra este normală?

Otita externă simplă este în general o infecție localizată.

Febra mare sau starea generală semnificativ alterată nu sunt caracteristice unei forme simple și justifică reevaluarea.

Trebuie verificată posibilitatea:

extinderii infecției;
unei alte infecții;
unui diagnostic diferit.

Când trebuie evaluată urgent

Solicită evaluare rapidă dacă apar:

durere foarte severă sau progresivă;
umflare extinsă în jurul urechii;
febră importantă și stare generală alterată;
slăbiciune facială;
alte simptome neurologice;
lipsă de răspuns la tratament la o persoană cu diabet sau imunosupresie;
suspiciune de otită externă necrozantă.

În situațiile severe, traseul nu trebuie amânat pentru o consultație programată obișnuită prin CAS.

Otita externă și timpanul perforat

Cele două probleme sunt distincte, dar pot exista situații în care trebuie diferențiate.

Secreția și durerea pot apărea atât în inflamația canalului, cât și în unele probleme ale timpanului.

Dacă există suspiciunea unei perforații, alegerea tratamentului local trebuie făcută cu atenție.

Vezi articolul despre timpanul perforat: simptome și tratament.

Ce să NU faci

Nu introduce bețișoare

Poți agrava leziunile canalului.

Nu încerca să cureți agresiv secrețiile

Canalul inflamat este sensibil și poate sângera.

Nu pune picături vechi fără recomandare

Unele preparate nu sunt potrivite dacă timpanul este perforat.

Nu lua automat antibiotic oral

Pentru otita externă simplă, tratamentul este în principal local.

Nu continua să înoți în timpul episodului

Umezeala poate întreține inflamația.

Nu ignora durerea severă dacă ai diabet

Pragul pentru evaluare trebuie să fie mai scăzut.

Otita externă la copii

Otita externă poate apărea și la copii, mai ales după înot.

Dar copilul cu durere de ureche poate avea și otită medie, care este mult mai frecventă în această grupă de vârstă.

Pentru diagnosticul diferențial pediatric vezi durerea de ureche și otita la copii.

Articolul de față este orientat în principal către otita externă la adult.

Consultația ORL prin CAS la Prevencia

Durerea de ureche și suspiciunea de otită externă pot fi evaluate în cadrul consultației ORL la Prevencia, inclusiv prin CAS pentru pacienții care îndeplinesc condițiile de acces.

În mod obișnuit, pentru consultația de specialitate prin CAS sunt necesare:

bilet de trimitere valabil pentru ORL;
card de sănătate;
act de identitate;
documente medicale anterioare relevante, dacă există.

Este util să îi spui medicului:

dacă simptomele au apărut după înot;
dacă ai utilizat bețișoare;
ce picături ai folosit;
dacă ai diabet;
dacă urmezi tratamente care reduc imunitatea;
dacă ai mai avut episoade similare.

Informațiile actualizate despre medici și acces sunt disponibile pe pagina ORL prin CAS.

Pentru regulile administrative, vezi ghidul despre biletul de trimitere la ORL.

Întrebări frecvente

Cum îmi dau seama dacă am otită externă?

Durerea accentuată când atingi pavilionul sau apeși tragusul, asociată cu inflamația canalului, mâncărime ori secreții, este sugestivă. Diagnosticul se confirmă prin examinare.

Otita externă este același lucru cu otita medie?

Nu. Otita externă afectează canalul auditiv, iar otita medie afectează spațiul din spatele timpanului.

Otita externă apare numai după înot?

Nu. Apa este un factor important, dar boala poate apărea și după traumatisme produse prin curățarea urechii, în contextul unor boli dermatologice sau al utilizării dispozitivelor intraauriculare.

Este necesar antibiotic oral?

De regulă nu pentru forma acută simplă. Tratamentul local reprezintă prima opțiune. Antibioticul sistemic este rezervat anumitor situații complicate.

Cât durează tratamentul?

Tratamentul topic este frecvent administrat aproximativ 7–10 zile, dar schema exactă depinde de produs și de recomandarea medicului.

Pot folosi orice picături de ureche?

Nu. Alegerea depinde inclusiv de starea timpanului. Unele preparate nu sunt potrivite atunci când există perforație.

De ce mă doare când ating urechea?

Inflamația se află în pielea canalului extern și poate face ca mobilizarea pavilionului sau apăsarea tragusului să fie dureroasă.

Otita externă poate scădea auzul?

Da, temporar, dacă edemul și secrețiile blochează canalul. O scădere bruscă importantă a auzului trebuie însă evaluată separat.

Pot merge la piscină dacă am otită externă?

Este recomandată evitarea înotului până la vindecarea episodului.

Diabetul schimbă situația?

Da. Persoanele cu diabet au un risc mai mare pentru forme complicate și trebuie evaluate mai rapid dacă durerea este severă, boala nu răspunde la tratament sau apar alte semne de alarmă.

Ce este otita externă „malignă”?

Denumirea modernă preferată este otită externă necrozantă. Este o infecție rară și severă care se poate extinde către os și țesuturile din jur. Nu este cancer.

Ideea principală

Otita externă este inflamația canalului auditiv, nu a urechii medii.

Cel mai caracteristic tablou este:

durere de ureche;
durere accentuată la atingerea pavilionului sau tragusului;
inflamația canalului;
uneori mâncărime și secreții.

Apa, curățarea agresivă a urechii și traumatismele canalului sunt factori importanți.

În forma acută necomplicată, tratamentul este în principal local, iar antibioticele orale nu sunt recomandate de rutină.

Evaluarea devine mai urgentă dacă:

durerea este foarte severă;
infecția se extinde în jurul urechii;
apar semne neurologice;
tratamentul nu funcționează;
pacientul are diabet sau imunosupresie și evoluția este nefavorabilă.

Pentru simptomul general vezi durerea de ureche la adulți.

Pentru întregul traseu ORL vezi Când mergi la ORL?.

Surse medicale consultate

American Family Physician — Acute Otitis Externa: Rapid Evidence Review
American Academy of Otolaryngology–Head and Neck Surgery — recomandările privind otita externă acută
NHS — ghiduri clinice privind otita externă și otita externă necrozantă