Când mergi la ORL? Simptome, urgențe și ce afecțiuni tratează medicul ORL

Durerea de ureche, nasul înfundat, răgușeala sau amețeala sunt simptome frecvente și nu înseamnă automat că ai nevoie de un medic ORL. Uneori apar în timpul unei viroze și dispar fără tratament specific. Alteori persistă, se repetă sau sunt însoțite de semne care necesită evaluare medicală.

Medicul ORL — otorinolaringologul — diagnostichează și tratează afecțiunile urechii, nasului, sinusurilor, gâtului și laringelui, precum și o parte dintre tulburările de auz și echilibru.

Acest ghid te ajută să înțelegi când este potrivit consultul ORL, când problema poate aparține altei specialități și ce simptome nu trebuie amânate.

Ce afecțiuni tratează medicul ORL

Otorinolaringologia acoperă trei regiuni anatomice principale, dar acestea sunt strâns legate între ele.

Medicul ORL poate evalua:

durerea, infecțiile și senzația de presiune la nivelul urechii;
scăderea auzului și tinitusul;
nasul înfundat persistent;
rinitele și sinuzitele;
deviația de sept și polipii nazali;
sângerările nazale repetate;
durerea în gât și amigdalitele;
răgușeala și afecțiunile laringelui;
dificultatea la înghițire, în anumite situații;
vertijul și unele tulburări ale sistemului vestibular;
unele probleme ORL întâlnite la copii.

Simptomul nu stabilește însă singur specialitatea. Amețeala poate avea cauză ORL, neurologică, cardiovasculară sau metabolică. Tusea poate porni din nas și sinusuri, dar poate fi și pneumologică sau digestivă. Dificultatea la înghițire poate necesita ORL, gastroenterologie sau neurologie.

De aceea, rolul consultației este să identifice cauza simptomului, nu doar regiunea în care este resimțit.

Când trebuie să mergi urgent la medic

Majoritatea problemelor ORL nu sunt urgențe. Există însă câteva situații în care evaluarea nu trebuie amânată.

Pierderea bruscă a auzului

Dacă auzul scade brusc la una sau ambele urechi, în câteva ore sau zile, este necesară evaluare medicală rapidă.

Senzația poate fi descrisă inițial ca „ureche înfundată”, motiv pentru care uneori este confundată cu un dop de cerumen.

Citește separat despre pierderea bruscă a auzului și de ce poate reprezenta o urgență ORL.

Dificultate importantă la respirație

Respirația dificilă apărută brusc, zgomotul intens la inspirație, umflarea importantă a gâtului sau imposibilitatea de a înghiți saliva necesită evaluare de urgență.

Dacă respirația este sever afectată, se apelează 112.

Vertij asociat cu simptome neurologice

Vertijul izolat poate proveni din urechea internă. Dacă apar concomitent slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, asimetrie facială, vedere dublă, pierderea coordonării sau o durere de cap severă apărută brusc, trebuie exclusă o cauză neurologică acută.

Sângerare nazală importantă

Majoritatea episoadelor de epistaxis se opresc prin compresie locală corectă. Sângerarea abundentă, repetată sau care nu se oprește necesită evaluare medicală.

Vezi ghidul despre epistaxis și sângerarea nazală.

Umflare importantă în jurul urechii sau ochilor

Durerea intensă de ureche asociată cu umflare sau roșeață în spatele urechii trebuie evaluată rapid.

În contextul unei infecții a sinusurilor, umflarea în jurul ochilor, tulburările de vedere, starea generală sever alterată sau simptomele neurologice necesită de asemenea evaluare urgentă.

Probleme ale urechii și auzului

Durerea de ureche

Durerea poate proveni din canalul auditiv, urechea medie, timpan sau din structuri aflate în apropiere.

Printre cauzele posibile se află:

otita externă;
otita medie;
dopul de cerumen;
traumatismele locale;
modificările de presiune;
perforația timpanului.

Uneori durerea percepută în ureche pornește de fapt din gât, articulația temporo-mandibulară sau din probleme dentare.

Dacă durerea persistă, este intensă, apare secreție din ureche, febră sau scăderea auzului, este indicată evaluarea medicală.

Citește ghidul despre durerea de ureche la adulți.

Pentru cauzele infecțioase, vezi și:

Senzația de ureche înfundată

Urechea înfundată poate apărea după o răceală, după zborul cu avionul, în urma acumulării de cerumen sau din cauza unei probleme a urechii medii.

Dacă senzația se asociază cu o scădere evidentă a auzului, nu presupune automat că este vorba despre cerumen.

Vezi de ce se poate înfunda urechea și când este necesar consultul ORL.

Una dintre cauzele frecvente este dopul de cerumen.

Tinitusul – țiuitul sau zgomotele în urechi

Tinitusul înseamnă perceperea unui sunet fără o sursă externă: țiuit, bâzâit, șuierat sau alte zgomote.

Poate apărea singur sau împreună cu scăderea auzului, senzația de ureche înfundată sau vertij.

Tinitusul persistent, unilateral sau asociat cu alte simptome auditive merită evaluat.

Citește ghidul despre tinitus, cauze și investigații.

Scăderea auzului

Pierderea auzului poate apărea treptat sau brusc și poate afecta una sau ambele urechi.

Cauzele sunt foarte diferite: cerumen, probleme ale urechii medii, expunere la zgomot, îmbătrânirea sistemului auditiv sau afecțiuni ale urechii interne.

Pentru evaluarea unei scăderi progresive a auzului, citește despre hipoacuzie și investigațiile necesare.

Unul dintre testele folosite pentru măsurarea auzului este audiograma.

Probleme ale nasului și sinusurilor

Nasul înfundat care persistă

Obstrucția nazală este frecventă în viroze, dar dacă persistă sau revine frecvent trebuie căutată cauza.

Pot exista:

rinită;
alergii;
inflamație cronică;
deviație de sept;
polipi nazali;
sinuzită.

Vezi ghidul despre nasul înfundat persistent și cauzele sale.

Dacă simptomele sunt cronice, poate fi util și articolul despre rinita cronică.

Dacă predomină strănutul, mâncărimea nazală, secrețiile apoase și simptomele sezoniere, trebuie luată în calcul și o cauză alergică. Vezi diferențele dintre rinita alergică și răceală.

Sinuzita

Sinuzita poate determina nas înfundat, secreții nazale, presiune sau durere facială și reducerea mirosului.

Este importantă diferența dintre episoadele acute și simptomele care persistă sau reapar.

Citește ghidul complet despre sinuzita acută și cronică.

Deviația de sept

Septul nazal separă cele două fose nazale. O deviație importantă poate contribui la obstrucția nazală, mai ales dacă problema este predominant pe o parte.

Nu orice deviație observată la examinare necesită tratament chirurgical. Contează simptomele și impactul asupra respirației.

Vezi articolul despre deviația de sept, diagnostic și tratament.

Polipii nazali

Polipii nazali sunt formațiuni inflamatorii care pot fi asociate cu obstrucție nazală, reducerea mirosului și rinosinuzită cronică.

Pentru simptome și evaluare, citește despre polipii nazali.

Pierderea mirosului

Mirosul se poate modifica după infecții respiratorii, în inflamația nazală, rinosinuzită și polipoză, dar există și alte cauze.

Dacă problema persistă, mai ales fără o explicație evidentă, merită evaluată.

Vezi anosmia și cauzele pierderii mirosului.

Cum este evaluat interiorul nasului

Examenul clinic poate fi suficient pentru unele probleme. În alte situații, medicul poate considera utilă examinarea mai detaliată a foselor nazale.

Citește despre endoscopia nazală și situațiile în care poate fi recomandată.

Probleme ale gâtului, amigdalelor și vocii

Durerea în gât

Cele mai multe dureri acute de gât apar în contextul infecțiilor respiratorii și nu necesită automat consult ORL.

Evaluarea devine mai importantă când:

problema persistă;
episoadele se repetă;
durerea este predominant unilaterală;
apar dificultăți la înghițire;
există o formațiune la nivelul gâtului;
simptomele nu evoluează ca o infecție respiratorie obișnuită.

Vezi articolul despre durerea în gât persistentă.

Pentru infecțiile amigdalelor, citește și despre amigdalită.

Răgușeala

Răgușeala poate apărea după o viroză, după suprasolicitarea vocii sau în laringită și se poate remite spontan.

O modificare a vocii care persistă însă mai mult de aproximativ trei săptămâni, mai ales fără o cauză clară, trebuie evaluată.

Este cu atât mai important consultul dacă apar și:

dificultăți la înghițire;
dificultăți de respirație;
sânge în spută;
formațiune la nivelul gâtului;
scădere neintenționată în greutate;
istoric important de fumat.

Vezi ghidul despre răgușeala persistentă și evaluarea ORL.

Dificultatea la înghițire

Disfagia înseamnă dificultatea de a înghiți alimente sau lichide.

Cauza poate fi localizată la nivelul gurii și gâtului, esofagului sau sistemului neurologic. De aceea, nu orice disfagie este exclusiv o problemă ORL.

Citește despre disfagie, cauze și traseul corect de investigație.

Refluxul poate produce simptome ORL

Refluxul nu produce numai arsuri gastrice. În unele situații, conținutul gastric poate irita structurile laringelui și poate fi asociat cu răgușeală, tuse, senzație de iritație sau nevoia repetată de a drege vocea.

Pentru acest tablou, vezi articolul despre refluxul laringofaringian.

Amețeală sau vertij: când poate fi o problemă ORL

„Amețeala” poate însemna lucruri foarte diferite.

Unele persoane descriu senzația că ele sau camera se rotesc. Aceasta este mai apropiată de vertij și poate implica sistemul vestibular.

Altele descriu senzația de leșin, instabilitate, slăbiciune sau „cap ușor”. Aceste simptome pot avea cauze cardiovasculare, neurologice, metabolice sau legate de medicamente.

Începe cu ghidul despre amețeală și vertij de posibilă cauză ORL.

Vertijul pozițional – BPPV

Dacă episoadele sunt scurte și apar mai ales când întorci capul, te ridici din pat sau te întinzi, una dintre posibilități este vertijul pozițional paroxistic benign.

Vezi ghidul despre BPPV — vertijul pozițional.

Vertij, tinitus și scăderea auzului

Asocierea episoadelor de vertij cu tinitus și modificări ale auzului poate orienta către alte afecțiuni ale urechii interne.

Una dintre ele este boala Ménière.

Vertijul prelungit apărut acut poate avea și alte explicații, inclusiv nevrita vestibulară sau labirintita.

Când are nevoie copilul de consult ORL

La copii, unele probleme ORL sunt foarte frecvente.

Printre motivele pentru evaluare se află:

otitele repetate;
suspiciunea de scădere a auzului;
nasul înfundat persistent;
respirația predominant pe gură;
sforăitul important;
infecțiile repetate ale amigdalelor;
problemele de somn asociate obstrucției nazale.

Pentru durerea de ureche și infecțiile auriculare, există un ghid separat despre otita și durerea de ureche la copii.

Respirația pe gură și sforăitul pot fi asociate, printre alte cauze, cu vegetațiile adenoide — polipii copilului sau cu amigdalele mărite.

ORL sau alt specialist?

Unul dintre cele mai importante lucruri este să nu asociem automat orice simptom din zona capului și gâtului cu ORL.

ORL sau pneumolog?

Nasul înfundat, secrețiile și problemele sinusurilor țin frecvent de ORL.

Tusea persistentă, wheezingul sau dificultatea respiratorie provenită din bronhii și plămâni necesită frecvent evaluare pneumologică.

Dacă simptomele se suprapun, citește ghidul Pneumolog sau ORL?.

ORL sau alergolog?

Strănutul repetat, mâncărimea nasului și ochilor, secrețiile nazale apoase și simptomele care apar sezonier sau după anumite expuneri pot sugera o problemă alergică.

ORL poate evalua consecințele nazale ale inflamației, iar alergologul poate investiga mecanismul alergic.

ORL sau gastroenterolog?

Dificultatea la înghițire și unele simptome ale gâtului pot necesita evaluarea ambelor specialități.

Refluxul gastroesofagian poate contribui, în anumite situații, la simptome laringiene.

ORL sau neurolog?

Vertijul asociat cu simptome auditive poate orienta către urechea internă.

Amețeala însoțită de deficit neurologic, tulburări de mers, amorțeală, slăbiciune, tulburări de vorbire sau vedere necesită evaluarea unei posibile cauze neurologice.

Ce se întâmplă la consultația ORL

Consultația începe cu istoricul simptomelor.

Medicul poate întreba:

când au apărut;
dacă sunt continue sau episodice;
dacă afectează o singură parte;
ce alte simptome apar simultan;
dacă ai avut infecții sau intervenții ORL;
ce tratamente ai utilizat;
dacă există alergii;
dacă ai fost expus la zgomot;
dacă fumezi;
ce alte boli și tratamente ai.

În funcție de problemă, examinarea poate include evaluarea:

canalului auditiv și timpanului;
foselor nazale;
septului și mucoasei nazale;
cavității bucale și faringelui;
amigdalelor;
laringelui;
auzului;
echilibrului.

Nu fiecare pacient are nevoie de toate aceste examinări.

Ce investigații poate recomanda medicul ORL

Investigațiile se aleg în funcție de simptome și de ceea ce observă medicul la consultație.

Pot fi necesare, în funcție de caz:

Audiograma

Măsoară capacitatea de a percepe sunetele la diferite frecvențe și intensități.

Vezi când se recomandă audiograma și ce arată rezultatul.

Timpanometria

Evaluează funcționarea urechii medii și mobilitatea timpanului și poate fi utilă în anumite probleme auditive sau ale urechii medii.

Endoscopia ORL

Poate permite examinarea mai detaliată a nasului, rinofaringelui sau laringelui, în funcție de simptom și de tipul examinării.

Investigații imagistice

CT-ul sau RMN-ul nu sunt necesare pentru orice simptom ORL.

Sunt recomandate numai atunci când există o întrebare medicală la care examinarea clinică și celelalte teste nu răspund suficient.

Pentru patologia sinusurilor, vezi și ghidul despre CT-ul sinusurilor și traseul prin CAS.

Consultația ORL prin CAS la Prevencia

Prevencia oferă consultații ORL decontate prin CAS în București, la Clinica Prevencia Alunișului.

Pentru consultația prin CAS sunt necesare, în mod obișnuit:

bilet de trimitere valabil pentru ORL;
card de sănătate;
act de identitate;
documente și investigații medicale anterioare, dacă sunt relevante.

Pentru condițiile administrative și situațiile în care este necesar biletul de trimitere, citește ghidul despre trimiterea pentru ORL prin CAS.

Informațiile actuale despre specialitate, medici și serviciile disponibile sunt centralizate în pagina ORL prin CAS.

Dacă simptomele indică o urgență, accesarea unei consultații ambulatorii prin CAS nu trebuie să întârzie prezentarea la serviciul de urgență sau apelarea 112.

Cum te pregătești pentru consultația ORL

Nu este nevoie de o pregătire specială pentru majoritatea consultațiilor.

Este însă util să poți spune clar:

care este simptomul principal;
când a început;
dacă este unilateral sau bilateral;
dacă este permanent sau apare în episoade;
ce îl agravează sau îl ameliorează;
ce tratamente ai încercat;
dacă ai febră, secreții, scădere a auzului, tinitus sau vertij.

Adu investigațiile ORL, audiogramele, CT-urile sau RMN-urile anterioare dacă există.

Pentru o problemă de auz, notează dacă scăderea a apărut brusc sau progresiv.

Pentru vertij, încearcă să observi durata episoadelor și dacă apar la schimbarea poziției capului.

Pentru răgușeală, menționează de cât timp s-a modificat vocea, dacă fumezi și dacă ai dificultăți la înghițire.

Întrebări frecvente

Trebuie să merg la ORL pentru orice durere de ureche?

Nu. Unele episoade ușoare pot apărea în timpul infecțiilor respiratorii și se pot ameliora. Durerea persistentă, intensă, asociată cu secreții, scăderea auzului sau alte simptome necesită evaluare.

Urechea înfundată înseamnă întotdeauna dop de cerumen?

Nu. Cerumenul este doar una dintre cauze. Pot exista probleme ale urechii medii, trompei lui Eustachio sau chiar o scădere de auz care trebuie investigată.

Când devine urgentă scăderea auzului?

Scăderea bruscă a auzului, instalată în câteva ore sau zile, trebuie evaluată rapid. Nu aștepta să vezi dacă dispare presupunând că este doar un dop de cerumen.

Pentru nas înfundat merg la ORL sau alergolog?

Depinde de cauză. Dacă predomină strănutul, mâncărimea și secrețiile apoase, alergologia poate fi importantă. Obstrucția persistentă, deviația de sept, polipii sau sinuzita sunt frecvent evaluate ORL.

Răgușeala necesită întotdeauna ORL?

Nu. Răgușeala asociată unei viroze se poate remite spontan. Dacă persistă mai mult de aproximativ trei săptămâni sau se asociază cu alte semne de alarmă, trebuie evaluată.

Pentru vertij merg la ORL sau neurolog?

Depinde de tipul vertijului și simptomele asociate. Vertijul pozițional și unele afecțiuni ale urechii interne sunt evaluate ORL. Apariția semnelor neurologice necesită evaluare neurologică urgentă.

Pot merge la ORL prin CAS?

Da. Prevencia oferă consultații ORL decontate prin CAS. Pentru traseul administrativ și documentele necesare, vezi ghidul dedicat biletului de trimitere pentru ORL.

Ideea principală

Nu orice durere de ureche, nas înfundat sau răgușeală necesită imediat consult ORL. Ceea ce contează este cum a început simptomul, cât persistă, dacă se agravează și ce alte manifestări apar simultan.

Evaluarea ORL devine importantă mai ales în cazul simptomelor persistente sau recurente, al scăderii auzului, tinitusului, obstrucției nazale cronice, sinuzitelor repetate, răgușelii persistente sau vertijului care poate avea origine vestibulară.

Pierderea bruscă a auzului, dificultatea importantă la respirație, vertijul asociat cu semne neurologice și alte manifestări severe necesită însă evaluare rapidă și nu trebuie tratate ca probleme ORL obișnuite.

Surse medicale folosite la documentare

National Institute on Deafness and Other Communication Disorders (NIDCD) — Sudden Deafness
NHS — Hearing loss
NHS — Laryngitis
NHS / servicii ORL NHS — recomandări privind evaluarea răgușelii persistente