Epistaxis – sângerare nazală: cauze și când este o urgență

Sângerarea nazală, numită medical epistaxis, este foarte frecventă.

De cele mai multe ori provine din vase mici de sânge aflate în partea anterioară a nasului și se oprește printr-o măsură simplă: compresia corectă și continuă a părții moi a nasului.

Epistaxisul poate apărea după:

suflatul puternic al nasului;
introducerea degetului în nas;
uscarea mucoasei;
răceală sau rinită;
traumatisme;
utilizarea anumitor medicamente.

Există însă și sângerări care necesită evaluare medicală.

Este important mai ales dacă:

sângele curge abundent;
nu se oprește după compresie corectă;
episoadele se repetă;
sângerarea apare predominant din aceeași nară;
iei anticoagulante sau antiagregante;
există și alte semne de sângerare;
simptomele au apărut după un traumatism;
există obstrucție nazală persistentă sau alte simptome neobișnuite.

Ce trebuie să faci imediat când începe să curgă sânge din nas

Primii pași sunt foarte importanți.

1. Așază-te

Stai pe scaun sau în picioare.

Nu este recomandat să te întinzi pe spate.

2. Apleacă-te ușor înainte

Ține capul înainte, nu pe spate.

Astfel, sângele se elimină prin nas și nu curge în cantitate mare spre gât.

3. Strânge partea moale a nasului

Cu degetul mare și arătătorul, comprimă ferm ambele părți moi ale nasului, imediat deasupra nărilor.

Nu apăsa doar pe oasele nazale.

4. Menține presiunea continuu 10–15 minute

Respiră pe gură.

Foarte important:

nu elibera nasul la fiecare minut ca să verifici dacă sângerarea s-a oprit.

De fiecare dată când întrerupi compresia, cheagul care încearcă să se formeze poate fi destabilizat.

5. Scuipă sângele care ajunge în gură

Încearcă să nu îl înghiți.

Sângele înghițit poate irita stomacul și poate provoca:

greață;
vărsături.

Unde trebuie să apeși

Una dintre cele mai frecvente greșeli este comprimarea părții osoase a nasului.

Majoritatea sângerărilor anterioare provin mai jos.

Trebuie comprimată partea moale a nasului, astfel încât nările să fie efectiv închise.

Imaginează-ți că vrei să închizi complet intrarea aerului prin ambele nări.

Ține presiunea fermă și continuă.

Trebuie să dai capul pe spate?

Nu.

Este o recomandare veche și nepotrivită.

Dacă dai capul pe spate, sângele poate curge către:

faringe;
stomac.

Acest lucru nu înseamnă că sângerarea s-a oprit. Doar nu mai vezi sângele ieșind prin partea anterioară a nasului.

Poți ajunge să înghiți o cantitate importantă și să vomiți.

Poziția recomandată este:

șezând și ușor aplecat înainte.

Trebuie să pui vată sau șervețel în nas?

Nu este prima măsură recomandată.

Introducerea repetată a:

șervețelelor;
vatei;
altor materiale improvizate;

poate traumatiza suplimentar mucoasa.

La scoatere poate fi desprins și cheagul format, iar sângerarea poate reîncepe.

Prima măsură rămâne compresia directă.

Tamponamentul nazal medical este altceva și se efectuează cu materiale și tehnici specifice atunci când sângerarea nu poate fi controlată prin metode mai simple.

Ajută gheața?

Aplicarea unei comprese reci poate fi confortabilă și este frecvent recomandată popular.

Dovezile că gheața aplicată pe nas oprește efectiv epistaxisul sunt însă limitate.

Nu pierde timpul căutând gheață în loc să aplici măsura cu eficiență directă:

comprimă corect partea moale a nasului.

Cât timp trebuie să aștepți

Pentru un episod obișnuit, menține compresia aproximativ 10–15 minute fără întrerupere.

Dacă sângerarea este în continuare activă după o compresie corect efectuată, mai ales dacă este abundentă, este indicată evaluare medicală.

Nu continua ore întregi cu cicluri de sângerare și oprire temporară dacă pierzi o cantitate importantă de sânge.

Când suni la 112 sau mergi la urgență

Sângerarea nazală necesită evaluare urgentă dacă:

este foarte abundentă;
nu se oprește după aproximativ 10–15 minute de compresie corectă;
sângele curge masiv spre gât;
înghiți suficient sânge încât să începi să vomiți;
te simți foarte slăbit;
ai amețeală importantă sau senzație de leșin;
respirația este afectată;
sângerarea a început după un traumatism important al capului sau feței.

Dacă starea este severă, apelează 112.

Nu conduce singur către spital dacă te simți amețit sau ai pierdut o cantitate importantă de sânge.

De unde vine sângele

Mucoasa nazală este foarte bogată în vase de sânge.

Acest lucru este necesar pentru funcțiile normale ale nasului, inclusiv încălzirea și umidificarea aerului.

Dezavantajul este că vasele superficiale pot sângera relativ ușor.

Epistaxisul poate fi împărțit simplificat în:

anterior;
posterior.

Ce este epistaxisul anterior

Majoritatea sângerărilor nazale provin din partea anterioară a nasului, frecvent din regiunea anterioară a septului.

Aici există o rețea densă de vase mici.

Sângerarea este frecvent:

vizibilă prin nară;
unilaterală la început;
controlabilă prin compresie corectă.

Aceste episoade sunt, în general, mult mai frecvente decât sângerările posterioare.

Ce este epistaxisul posterior

Mai rar, sursa se află în partea posterioară a cavității nazale.

Aceste sângerări tind să fie:

mai abundente;
mai greu de localizat;
mai dificil de controlat.

Sângele poate curge în cantitate mare spre gât.

Epistaxisul posterior este întâlnit mai frecvent la anumite categorii de adulți și poate necesita:

tamponament specific;
tratament ORL;
internare;
uneori proceduri chirurgicale sau endovasculare.

Pacientul nu trebuie să încerce să decidă singur dacă sângerarea este „anterioară sau posterioară”.

Dacă este abundentă și nu se oprește, este suficient motiv pentru evaluare.

Care sunt cele mai frecvente cauze

În majoritatea cazurilor explicația este locală și relativ simplă.

Printre cauzele frecvente se află:

uscarea mucoasei;
scobitul în nas;
suflatul puternic;
traumatismele locale;
iritația sau inflamația mucoasei.

Aerul uscat

Mucoasa nazală se poate usca mai ales:

iarna;
în încăperi puternic încălzite;
în aer condiționat;
în medii cu umiditate redusă.

Pot apărea:

cruste;
mici fisuri;
epistaxis repetat.

Persoana poate observa sânge:

când își suflă nasul;
dimineața;
după îndepărtarea unei cruste.

Scobitul în nas

Traumatismul mecanic este una dintre cele mai frecvente cauze ale epistaxisului anterior.

Vasele sunt foarte superficiale.

Unghia poate produce o mică leziune care sângerează imediat.

Dacă zona este traumatizată repetat, se formează:

rană;
crustă;
crusta este desprinsă;
sângerarea reapare;
se formează altă crustă.

Pentru vindecare trebuie întrerupt acest cerc.

Suflatul foarte puternic al nasului

În timpul unei răceli sau rinite, mucoasa este deja inflamată.

Suflatul repetat și agresiv poate traumatiza vasele superficiale.

Este preferabil să cureți nasul blând.

Dacă există simultan congestie cronică, vezi rinita cronică: simptome, cauze și tratament.

Răceala și rinita pot provoca epistaxis?

Pot favoriza sângerarea.

Inflamația mucoasei și suflatul repetat al nasului cresc traumatizarea locală.

În rinita alergică poate exista suplimentar:

strănut;
frecarea nasului;
utilizarea repetată a tratamentelor nazale.

Epistaxisul ocazional în acest context este diferit de o sângerare unilaterală repetată fără explicație.

Spray-urile nazale pot provoca sângerare?

Unele pot contribui, mai ales dacă tehnica de administrare este incorectă.

Dacă duza este îndreptată constant către sept, medicamentul și jetul lovesc aceeași zonă sensibilă.

Acest lucru poate favoriza:

iritația;
uscăciunea;
epistaxisul.

În general, spray-ul este orientat ușor spre peretele lateral al fosei nazale, nu direct spre sept.

Spray-urile cu corticosteroid și epistaxisul

Epistaxisul este un efect advers posibil al corticosteroizilor intranazali.

Aceasta nu înseamnă că medicamentul trebuie întrerupt automat la prima urmă de sânge.

Trebuie analizate:

tehnica administrării;
doza;
uscăciunea mucoasei;
frecvența episoadelor;
indicația tratamentului.

Dacă sângerările se repetă, discută tratamentul cu medicul.

Deviația de sept poate contribui?

Da, în anumite situații.

Un sept deviat poate modifica fluxul aerului și poate favoriza uscarea unei anumite zone a mucoasei.

Pot apărea cruste și episoade repetate de sângerare.

Dar simpla existență a unei deviații nu dovedește că aceasta este sursa epistaxisului.

Vezi deviația de sept: simptome, diagnostic și tratament.

Tensiunea arterială mare provoacă epistaxis?

Relația este mai complicată decât formula:

„mi-a crescut tensiunea și de aceea mi-a curs sânge din nas”.

Hipertensiunea arterială nu este considerată, în mod obișnuit, singura cauză a epistaxisului.

O tensiune foarte mare poate însă:

exista concomitent;
face controlul sângerării mai dificil în anumite situații.

În plus, stresul produs de o sângerare importantă poate crește temporar tensiunea.

Un episod de epistaxis nu trebuie folosit ca metodă de diagnostic pentru hipertensiune.

Dacă valorile tensionale sunt crescute, acestea trebuie evaluate separat.

Anticoagulantele și epistaxisul

Medicamentele anticoagulante reduc capacitatea de formare a cheagurilor.

Printre ele există mai multe clase și produse.

La un pacient care ia anticoagulante:

sângerarea poate dura mai mult;
poate fi mai dificil de controlat;
recurența poate fi mai importantă.

Dar există o regulă foarte importantă:

nu opri singur anticoagulantul atunci când îți curge sânge din nas.

Medicamentul poate fi prescris pentru prevenirea:

AVC;
emboliei;
trombozei;
altor evenimente potențial grave.

Pentru sângerările care nu pun viața în pericol, prioritatea este controlul local al epistaxisului și evaluarea medicală.

Decizia de întrerupere, ajustare sau reversie a anticoagulării se ia medical.

Aspirina și antiagregantele

Medicamente precum aspirina sau alte antiagregante pot crește tendința de sângerare.

Și în acest caz:

nu întrerupe singur tratamentul prescris pentru o boală cardiovasculară sau neurologică.

Informează medicul:

ce medicament iei;
ce doză;
de ce a fost prescris;
cât de frecvente sunt sângerările.

Tratamentul nazal trebuie adaptat riscului individual.

Ibuprofenul și alte antiinflamatoare

Unele antiinflamatoare nesteroidiene pot influența funcția plachetară și pot favoriza sângerarea la anumite persoane.

Dacă ai epistaxis repetat, medicul trebuie să cunoască și medicamentele fără rețetă pe care le utilizezi.

Nu este suficient să menționezi doar tratamentul „de inimă”.

Tulburările de coagulare

Epistaxisul repetat poate apărea mai frecvent la persoane cu:

trombocite scăzute;
boli de coagulare;
boli hepatice;
anumite boli hematologice;
alte afecțiuni sistemice.

Suspiciunea este mai importantă dacă există și:

vânătăi frecvente fără explicație;
sângerări gingivale;
menstruații foarte abundente;
sângerări prelungite după intervenții;
istoric familial de sângerări.

În această situație pot fi necesare analize.

Sunt necesare analize de sânge pentru orice epistaxis?

Nu.

Pentru unul sau două episoade ușoare, cu o cauză evidentă, analizele nu sunt necesare de rutină.

Pot fi indicate când există:

epistaxis sever;
episoade frecvente;
suspiciunea unei tulburări de coagulare;
semne de anemie;
alte sângerări;
tratament anticoagulant în context relevant.

În funcție de caz pot fi evaluate:

hemoleucograma;
numărul de trombocite;
parametrii coagulării;
alte analize orientate de istoricul pacientului.

Ce este anemia și când poate apărea

O sângerare nazală izolată, mică, nu produce de obicei anemie.

Episoadele:

frecvente;
abundente;
prelungite;

pot contribui însă la pierderea de sânge.

Semnele posibile includ:

oboseală;
paloare;
palpitații;
dificultate la efort;
lipsă de aer;
amețeală.

În această situație medicul poate recomanda hemoleucogramă.

Epistaxisul în sarcină

Sângerările nazale pot fi mai frecvente în sarcină din cauza modificărilor hormonale și vasculare ale mucoasei.

Majoritatea episoadelor sunt benigne.

Totuși, sângerările:

frecvente;
abundente;
asociate cu alte probleme medicale;

trebuie discutate cu medicul.

Nu utiliza medicamente nazale fără să verifici dacă sunt potrivite în sarcină.

Epistaxisul la copii

Sângerarea nazală este foarte frecventă la copii.

Cauzele obișnuite includ:

scobitul în nas;
mucoasa uscată;
răceala;
traumatismele minore.

Un copil care are episoade frecvente trebuie evaluat dacă există:

sângerări importante;
vânătăi neobișnuite;
alte sângerări;
secreție urât mirositoare dintr-o singură nară;
suspiciunea unui corp străin.

La copiii mici, corpul străin nazal trebuie luat în calcul mai ales când există secreție unilaterală urât mirositoare, uneori cu sânge.

Epistaxisul repetat din aceeași nară

Acest tipar merită atenție.

Poate exista o explicație simplă:

un vas superficial;
crustă;
sept deviat;
traumatism repetat.

Dar sângerarea recurentă unilaterală este una dintre situațiile în care evaluarea ORL și, uneori, endoscopia nazală sunt utile.

Scopul este identificarea exactă a sursei și excluderea unei patologii care nu se vede la examinarea simplă.

Vezi endoscopia nazală: când se recomandă și ce arată.

Epistaxis și nas înfundat pe o singură parte

Combinația dintre:

obstrucție unilaterală persistentă;
epistaxis repetat;
secreții cu sânge;

nu trebuie atribuită automat unei simple rinite.

Poate exista o cauză benignă, dar este necesar să fie examinată cavitatea nazală.

Vezi și nasul înfundat persistent: cauze și când mergi la ORL.

Epistaxisul poate fi semn de cancer?

Rareori, tumorile nasului, sinusurilor sau rinofaringelui pot produce sângerare.

Acest lucru trebuie păstrat în perspectivă:

majoritatea sângerărilor nazale nu sunt provocate de cancer.

Evaluarea devine însă importantă când există simptome persistente precum:

epistaxis recurent unilateral;
obstrucție nazală unilaterală progresivă;
secreție cu sânge;
durere sau amorțeală facială;
simptome oculare;
formațiune cervicală;
alte simptome progresive.

Rolul consultului este tocmai să diferențieze cauzele frecvente de cele rare.

Epistaxis după traumatism

O lovitură în nas poate produce:

sângerare;
fractură;
leziuni ale mucoasei.

Trebuie evaluată mai rapid dacă există:

deformare evidentă;
dificultate importantă de respirație;
durere severă;
sângerare greu controlabilă;
traumatism important al capului.

Mai ales după un traumatism trebuie exclus hematomul septal, o acumulare de sânge în interiorul septului care necesită tratament rapid.

Ce este hematomul septal

După un traumatism, sângele se poate acumula între cartilajul septului și țesutul care îl acoperă.

Poate provoca:

nas foarte înfundat;
umflare în interior;
durere;
uneori obstrucție bilaterală.

Este important deoarece poate afecta cartilajul septului.

Nu trebuie confundat cu un simplu cheag aflat în nară.

Necesită evaluare medicală rapidă.

Cum stabilește medicul sursa sângerării

După controlul sângerării, medicul poate examina nasul cu:

lumină;
specul nazal;
aspirație delicată a cheagurilor, dacă este necesar.

Scopul este găsirea vasului sau zonei care sângerează.

Dacă sursa este vizibilă, tratamentul poate fi țintit.

Când este necesară endoscopia nazală

Endoscopia poate fi indicată dacă:

epistaxisul reapare în ciuda tratamentului;
sângerarea este unilaterală și recurentă;
sursa nu poate fi identificată;
există suspiciunea unei leziuni profunde;
sângerarea este dificil de controlat;
există alte simptome nazale neobișnuite.

Endoscopul permite examinarea unor regiuni care nu sunt vizibile prin simpla inspecție anterioară.

Este necesar CT?

Nu pentru majoritatea sângerărilor nazale.

CT-ul poate fi indicat dacă există suspiciunea:

unei formațiuni;
unei leziuni după traumatism;
unei patologii sinusale;
unei alte cauze structurale.

Un episod banal de epistaxis anterior nu necesită CT.

Investigația trebuie să răspundă unei întrebări clinice.

Ce este cauterizarea

Dacă medicul identifică un punct clar care sângerează, acesta poate fi cauterizat.

Cauterizarea poate fi:

chimică;
electrică, în anumite situații.

Scopul este închiderea vasului responsabil.

Înaintea procedurii se poate utiliza anestezie locală.

Cauterizarea trebuie aplicată țintit în zona responsabilă de sângerare.

Ce este cauterizarea cu nitrat de argint

Una dintre metodele utilizate pentru epistaxisul anterior este cauterizarea chimică cu nitrat de argint.

Substanța este aplicată controlat pe zona de sângerare.

Nu este o procedură de efectuat acasă.

Aplicarea excesivă poate leza mucoasa.

Medicul stabilește dacă sursa este suficient de bine identificată pentru cauterizare.

Se cauterizează ambele părți ale septului?

Cauterizarea trebuie făcută controlat și numai în zona necesară.

Aplicarea agresivă pe zone opuse ale septului poate crește riscul de lezare și perforație septală.

De aceea, tratamentul trebuie să fie țintit și efectuat medical.

Ce este tamponamentul nazal

Dacă sângerarea continuă și sursa nu poate fi controlată sau identificată suficient, poate fi necesar tamponamentul nazal.

Există mai multe tipuri de materiale:

bureți speciali;
balonașe;
materiale resorbabile;
alte sisteme dedicate.

Acestea aplică presiune asupra mucoasei și ajută la oprirea sângerării.

Nu sunt echivalentul introducerii unui șervețel în nas.

Tamponamentul la pacientul care ia anticoagulante

La pacienții cu:

anticoagulante;
antiagregante;
tulburări de coagulare;

ghidurile recomandă, atunci când este necesar tamponament, preferarea în anumite situații a materialelor resorbabile.

Tratamentul este adaptat riscului de resângerare și afecțiunii pentru care pacientul primește medicația.

Ce se întâmplă dacă nici tamponamentul nu funcționează

Sângerările persistente sau recurente care nu răspund la:

compresie;
tratament local;
cauterizare;
tamponament;

pot necesita proceduri mai avansate.

Printre acestea se află:

ligatura endoscopică a vasului responsabil;
embolizarea endovasculară.

Aceste situații reprezintă o minoritate dintre cazurile de epistaxis.

Ce este embolizarea

Embolizarea este efectuată de radiologia intervențională.

Prin intermediul vaselor de sânge este identificată circulația care alimentează zona de sângerare și se introduc materiale care reduc fluxul către aceasta.

Este rezervată sângerărilor severe sau persistente selectate.

Nu reprezintă tratamentul obișnuit al epistaxisului recurent ușor.

Ce faci după ce sângerarea s-a oprit

În următoarele aproximativ 24 de ore este prudent să eviți:

suflatul puternic al nasului;
scobitul în nas;
desprinderea crustelor;
efortul fizic intens;
ridicarea de greutăți;
băuturile foarte fierbinți;
consumul de alcool.

Scopul este să nu destabilizezi cheagul care a oprit sângerarea.

Cum previi episoadele recurente

Dacă problema este uscăciunea mucoasei, pot fi utile:

soluții saline;
geluri nazale hidratante;
umidificarea aerului;
evitarea traumatismelor.

Medicul poate recomanda în anumite situații și alte preparate locale.

Nu introduce produse iritante în nas fără indicație.

Ce faci cu crustele

Nu le desprinde repetat.

Crusta acoperă o zonă în curs de vindecare.

Dacă este smulsă, vasul poate începe din nou să sângereze.

Dacă ai permanent:

cruste;
uscăciune;
durere;
sângerare din aceeași zonă;

consultația ORL poate identifica și trata sursa.

Când epistaxisul recurent trebuie investigat

Programează o evaluare dacă:

episoadele apar frecvent;
sângele vine aproape întotdeauna din aceeași nară;
cantitatea este din ce în ce mai mare;
nu există un factor declanșator evident;
ai și obstrucție nazală;
există secreții cu sânge;
iei anticoagulante sau antiagregante;
apar vânătăi sau alte sângerări;
ai simptome de anemie.

Scopul nu este doar oprirea episodului următor, ci identificarea motivului pentru care reapare.

Când trebuie să mergi la ORL

Consultația ORL este în mod particular utilă pentru:

epistaxis recurent;
epistaxis unilateral repetat;
un punct de sângerare care poate necesita cauterizare;
sângerări fără o cauză evidentă;
suspiciunea unei probleme structurale;
obstrucție nazală asociată;
necesitatea endoscopiei nazale.

Un singur episod ușor după ce ai suflat puternic nasul nu necesită automat specialist ORL.

Consultația ORL prin CAS la Prevencia

Episoadele recurente de epistaxis pot fi evaluate în cadrul consultației ORL la Prevencia, inclusiv prin CAS pentru pacienții care îndeplinesc condițiile de acces.

Medicul poate evalua:

septul nazal;
mucoasa;
existența crustelor;
eventualul punct de sângerare;
deviația de sept;
alte modificări locale;
necesitatea unei examinări suplimentare.

Este foarte important să menționezi toate medicamentele care pot influența coagularea, inclusiv:

anticoagulante;
antiagregante;
aspirină;
antiinflamatoare utilizate frecvent.

Nu întrerupe aceste medicamente înaintea consultației fără recomandarea medicului care gestionează tratamentul.

Informațiile actualizate despre medicii și serviciile ORL sunt disponibile pe pagina ORL prin CAS.

Pentru regulile administrative vezi biletul de trimitere la ORL.

O hemoragie nazală activă, abundentă și dificil de controlat nu trebuie însă să aștepte o programare ambulatorie.

Întrebări frecvente

Ce este epistaxisul?

Epistaxis este termenul medical pentru sângerarea nazală.

Ce fac imediat când îmi curge sânge din nas?

Stai așezat, apleacă-te înainte și comprimă ferm partea moale a nasului timp de aproximativ 10–15 minute fără să întrerupi presiunea.

Trebuie să dau capul pe spate?

Nu. Sângele va curge spre gât și poate fi înghițit. Ține capul ușor înainte.

Unde trebuie să apăs?

Pe partea moale a nasului, imediat deasupra nărilor, nu pe partea osoasă de sus.

Dacă sângele nu se oprește?

O sângerare care continuă după 10–15 minute de compresie corectă, mai ales dacă este abundentă, trebuie evaluată urgent.

Tensiunea mare provoacă sângerarea nazală?

Hipertensiunea nu este, de regulă, singura cauză. Poate însă contribui la persistența unei sângerări, iar tensiunea poate crește și din cauza stresului produs de episod.

Trebuie să opresc anticoagulantul?

Nu singur. În absența unei hemoragii care pune viața în pericol, ghidurile recomandă începerea măsurilor locale înainte de întreruperea sau reversia anticoagulării. Decizia de modificare a tratamentului aparține medicului.

Aspirina poate favoriza epistaxisul?

Da, tratamentele antiagregante pot crește riscul sau durata sângerării. Nu le întrerupe fără recomandare medicală.

Este necesară cauterizarea?

Poate fi foarte utilă dacă medicul identifică un punct clar care sângerează și episoadele sunt recurente.

Cauterizarea doare?

Înaintea procedurii se utilizează de obicei anestezie locală, dar poate exista un anumit disconfort.

Ce este tamponamentul nazal?

Este introducerea unui material medical special care aplică presiune asupra zonei de sângerare atunci când alte măsuri nu au controlat epistaxisul.

Sunt necesare analize de sânge?

Nu pentru orice episod. Pot fi indicate dacă sângerările sunt severe sau repetate ori există suspiciunea unei tulburări de coagulare sau anemii.

Este nevoie de CT?

Nu pentru epistaxisul obișnuit. Imagistica este utilizată dacă există suspiciunea unei formațiuni, traumatism important sau altă patologie.

De ce îmi curge mereu sânge din aceeași nară?

Poate exista un vas superficial sau o zonă iritată, dar epistaxisul unilateral recurent este un motiv bun pentru evaluare ORL și uneori endoscopie.

Sângerarea nazală poate fi cancer?

Foarte rar poate exista o formațiune nazală sau sinusală. Majoritatea episoadelor au cauze mult mai simple. Riscul trebuie evaluat mai ales când sângerarea unilaterală recurentă se asociază cu obstrucție progresivă sau alte simptome neobișnuite.

Ce trebuie să evit după ce s-a oprit?

În următoarele aproximativ 24 de ore evită suflatul puternic al nasului, scobitul, efortul intens, alcoolul și desprinderea crustelor.

Când sun la 112?

Dacă sângerarea este foarte abundentă, ai dificultăți de respirație, te simți foarte slăbit sau aproape de leșin ori există un traumatism sever și starea generală este afectată.

Ideea principală

Majoritatea sângerărilor nazale sunt benigne și provin din partea anterioară a nasului.

Primul tratament este simplu:

stai așezat;
apleacă-te înainte;
comprimă partea moale a nasului;
menține presiunea continuu aproximativ 10–15 minute;
respiră pe gură și nu înghiți sângele.

Nu da capul pe spate și nu verifica la fiecare minut dacă sângerarea s-a oprit.

Epistaxisul trebuie evaluat mai atent dacă:

este abundent;
nu se oprește;
reapare frecvent;
provine repetat din aceeași nară;
apare împreună cu obstrucție nazală sau alte simptome;
pacientul ia anticoagulante;
există semne ale unei tulburări de coagulare.

Pentru sângerările recurente, medicul ORL poate identifica sursa prin examinare și, uneori, endoscopie și poate utiliza tratamente precum cauterizarea sau tamponamentul.

Anticoagulantele și antiagregantele nu trebuie întrerupte de pacient din proprie inițiativă.

Pentru nas înfundat persistent vezi nasul înfundat.

Pentru rinita și uscăciunea/inflamația mucoasei vezi rinita cronică.

Pentru deviația de sept vezi deviația de sept.

Pentru evaluarea mai profundă a cavității nazale vezi endoscopia nazală.

Pentru întregul traseu ORL vezi Când mergi la ORL?.

Surse medicale consultate

American Academy of Otolaryngology–Head and Neck Surgery Foundation — Clinical Practice Guideline: Nosebleed (Epistaxis)
Merck Manual Professional — Epistaxis, revizuit 2025
NHS — Nosebleed, material medical revizuit în 2026