
Colesteatomul: simptome, diagnostic și tratament
O ureche care curge repetat, mai ales dacă secreția este urât mirositoare și auzul scade progresiv, nu trebuie tratată la nesfârșit ca o simplă otită.
Una dintre afecțiunile care trebuie excluse este colesteatomul.
Numele poate crea confuzie.
Colesteatomul:
- nu este o acumulare de colesterol;
- nu este cancer;
- nu este o simplă infecție;
- nu este doar „ceară prinsă în ureche”.
Este o acumulare anormală de epiteliu scuamos keratinizat și keratină în regiuni ale urechii în care acest țesut nu ar trebui să se acumuleze, cel mai frecvent în:
- urechea medie;
- epitimpan;
- mastoidă.
Deși este o afecțiune benignă din punct de vedere oncologic, se poate comporta local distructiv.
Pe măsură ce crește, poate afecta:
- timpanul;
- oscioarele auzului;
- mastoida;
- urechea internă;
- nervul facial;
- iar în cazuri avansate poate favoriza complicații intracraniene.
Din acest motiv, diagnosticul precoce și urmărirea corectă sunt importante.
Ce este colesteatomul
Pielea conductului auditiv și suprafața externă a timpanului sunt acoperite cu epiteliu care se descuamează permanent.
În mod normal, aceste celule sunt eliminate către exterior.
În colesteatom, epiteliul și keratina se acumulează într-un spațiu anormal din urechea medie sau mastoidă.
Se formează progresiv un sac sau o masă de keratină.
Problema nu este doar prezența materialului.
Colesteatomul:
- continuă să acumuleze keratină;
- se poate infecta;
- produce inflamație;
- poate exercita presiune;
- poate elibera enzime și mediatori care favorizează eroziunea structurilor din jur.
De aceea, lăsat netratat, poate produce leziuni progresive.
Este colesteatomul cancer?
Nu.
Colesteatomul nu este o tumoră malignă și nu produce metastaze.
Termenul „creștere” sau „masă” poate speria pacientul, dar problema sa este diferită de cancer.
Colesteatomul poate însă:
- crește local;
- eroda os;
- afecta structuri importante;
- produce infecții și complicații.
Prin urmare:
benign nu înseamnă lipsit de risc.
Este un chist?
Este descris uneori popular drept:
- chist de piele;
- pungă de piele;
- acumulare de celule moarte.
Aceste formulări pot ajuta la înțelegerea problemei.
Medical, este mai corect să îl privim ca pe o acumulare de epiteliu keratinizat într-un spațiu anormal al urechii medii/mastoide.
Cum apare colesteatomul
Există două categorii principale:
- colesteatom dobândit;
- colesteatom congenital.
Forma dobândită este mult mai frecventă.
Colesteatomul dobândit
Un mecanism important pornește de la retragerea timpanului.
Dacă trompa lui Eustachio nu ventilează bine urechea medie, se poate crea presiune negativă.
O parte a timpanului poate fi trasă progresiv spre interior.
Se formează o:
pungă de retracție.
Dacă epiteliul și keratina nu mai pot fi eliminate normal din această pungă, materialul începe să se acumuleze.
În timp poate apărea colesteatomul.
Ce legătură are trompa lui Eustachio
Trompa lui Eustachio ventilează urechea medie.
Dacă funcționează necorespunzător, poate apărea:
- presiune negativă;
- retragerea timpanului;
- acumularea de lichid;
- modificarea arhitecturii urechii medii.
Disfuncția tubară nu înseamnă automat că pacientul va dezvolta colesteatom.
Dar este unul dintre mecanismele care pot contribui la apariția formei dobândite.
Vezi disfuncția trompei lui Eustachio.
Ce este o pungă de retracție
Este o zonă a timpanului trasă spre interior.
Unele pungi:
- rămân stabile;
- se autocurăță;
- nu produc probleme.
Altele devin suficient de profunde încât keratina să nu mai poată fi eliminată normal.
Această situație poate evolua către colesteatom.
De aceea, un timpan retras nu este automat colesteatom, dar anumite retracții necesită:
- urmărire;
- curățare;
- uneori intervenție.
Otitele repetate pot favoriza colesteatomul?
Pot contribui.
Inflamația cronică a urechii medii și modificările timpanului pot favoriza apariția bolii dobândite.
Dar formularea:
„colesteatomul apare pentru că nu ai tratat bine o otită”
este prea simplă.
Există mai multe mecanisme și nu toate cazurile pot fi prevenite.
Poate apărea printr-o perforație a timpanului?
Da.
În anumite situații, epiteliul poate ajunge în urechea medie prin:
- o perforație;
- după traumatism;
- după anumite intervenții chirurgicale.
Acesta este un alt mecanism posibil pentru colesteatomul dobândit.
Vezi timpanul perforat: simptome, cauze și tratament.
Ce este colesteatomul congenital
Forma congenitală este mult mai rară.
Copilul se naște cu țesut epitelial anormal situat în urechea medie, în spatele unui timpan care poate părea inițial intact.
Uneori este descoperit întâmplător.
Alteori copilul ajunge la medic pentru:
- hipoacuzie;
- o formațiune albicioasă observată în spatele timpanului;
- alte simptome.
Nu presupune existența unor otite repetate anterior.
Colesteatomul apare numai la adulți?
Nu.
Poate apărea atât la:
- copii;
- adulți.
La copii poate avea o evoluție diferită și uneori mai agresivă.
De aceea, urmărirea după tratament este deosebit de importantă.
Care este simptomul cel mai caracteristic
Unul dintre cele mai sugestive tablouri este:
secreție persistentă sau recurentă dintr-o singură ureche, adesea urât mirositoare, asociată cu scăderea auzului.
Nu fiecare pacient prezintă exact această combinație.
Dar este suficient de caracteristică încât să justifice evaluare ORL.
Pentru simptomul general vezi scurgerea din ureche (otoree).
Cum este secreția
Poate fi:
- persistentă;
- recurentă;
- purulentă;
- urât mirositoare.
Un indiciu important este că problema:
nu se rezolvă complet sau revine repetat în ciuda tratamentelor pentru infecție.
Picăturile pot reduce temporar:
- infecția;
- secreția;
- mirosul.
Dar dacă există colesteatom, structura anormală rămâne.
Secreția urât mirositoare înseamnă sigur colesteatom?
Nu.
Otoreea urât mirositoare poate apărea și în:
- otita externă;
- otita medie cronică;
- corp străin;
- alte infecții.
Dar dacă este:
- unilaterală;
- cronică;
- recurentă;
- asociată cu hipoacuzie;
colesteatomul trebuie inclus în diagnosticul diferențial.
Poate exista fără secreție?
Da.
În stadii incipiente, un colesteatom poate fi relativ discret.
Uneori poate exista predominant:
- hipoacuzie;
- senzație de presiune;
- o modificare observată la examinarea timpanului.
Forma congenitală poate fi descoperită înainte să apară infecția și otoreea.
Colesteatomul provoacă durere?
Poate.
Dar durerea nu este obligatorie.
Unele persoane au:
- secreție;
- hipoacuzie;
cu relativ puțină durere.
Durerea severă sau în creștere poate ridica suspiciunea:
- infecției active;
- extinderii bolii;
- unei complicații.
De ce scade auzul
Colesteatomul poate afecta mecanismul de transmisie a sunetului.
În urechea medie există trei oscioare:
- ciocan;
- nicovală;
- scăriță.
Acestea transmit vibrațiile timpanului către urechea internă.
Colesteatomul poate eroda unul sau mai multe dintre aceste oscioare.
Rezultatul este frecvent o:
hipoacuzie de transmisie.
Poate afecta și urechea internă?
În boala avansată, da.
Dacă procesul erodează structurile osoase care protejează urechea internă, poate apărea:
- afectare neurosenzorială a auzului;
- vertij;
- probleme de echilibru.
De aceea, hipoacuzia poate deveni în cazurile avansate:
- mixtă;
- uneori severă.
Pentru clasificarea pierderii auzului vezi hipoacuzia: cauze și investigații.
Tinitusul
Poate apărea:
- țiuit;
- bâzâit;
- alte zgomote.
Nu este specific colesteatomului.
Dar asocierea:
- hipoacuzie unilaterală;
- otoree cronică;
- tinitus;
susține necesitatea unei evaluări complete a urechii.
Vertijul
Vertijul nu este obligatoriu într-un colesteatom necomplicat.
Apariția lui poate sugera o afectare mai profundă.
Una dintre complicațiile posibile este eroziunea în apropierea canalelor semicirculare, uneori cu formarea unei fistule labirintice.
Pacientul poate avea:
- vertij;
- dezechilibru;
- simptome declanșate de presiune sau zgomot în anumite situații.
Un asemenea tablou trebuie evaluat rapid.
Nervul facial poate fi afectat?
Da, rar.
Nervul facial traversează urechea medie și mastoida într-un canal osos.
Boala avansată poate:
- eroda osul din jur;
- inflama sau comprima nervul.
Poate apărea:
- slăbiciunea feței;
- asimetrie facială;
- imposibilitatea de a închide complet ochiul.
Aceasta este o situație de evaluare urgentă.
Ce alte complicații pot exista
Colesteatomul poate provoca, în forme avansate:
- eroziunea oscioarelor;
- perforația timpanului;
- mastoidită;
- fistulă labirintică;
- labirintită;
- paralizie facială.
Rareori, infecția se poate extinde intracranian și poate produce:
- meningită;
- abces cerebral;
- alte complicații severe.
Aceste situații sunt neobișnuite, dar explică de ce boala nu trebuie ignorată.
Colesteatomul poate ajunge la creier?
În cazurile severe și netratate, infecția asociată se poate extinde către structurile intracraniene.
Acest lucru este rar în contextul accesului modern la chirurgie ORL.
Dar este posibil și poate produce complicații amenințătoare de viață.
Scopul diagnosticului și tratamentului este tocmai prevenirea unei astfel de evoluții.
Cum se diagnostichează
Primul pas este examenul ORL al urechii.
Medicul analizează:
- conductul auditiv;
- timpanul;
- eventualele perforații;
- pungile de retracție;
- materialul keratinic;
- țesutul de granulație;
- secrețiile.
Examinarea poate fi făcută cu:
- otoscop;
- microscop;
- endoscop otologic, în funcție de serviciu.
Cum poate arăta colesteatomul
Medicul poate observa:
- material albicios de keratină;
- pungă de retracție profundă;
- cruste și detritusuri;
- perforație;
- țesut de granulație;
- polip inflamator;
- secreții.
Uneori boala se extinde dincolo de ceea ce poate fi văzut direct.
De aceea, imagistica poate deveni importantă.
Cerumen sau colesteatom?
Nu sunt același lucru.
Cerumenul se formează în conductul auditiv și are rol protector.
Colesteatomul reprezintă acumulare anormală de epiteliu/keratină într-o regiune patologică.
Uneori aspectul materialului poate crea confuzie pentru pacient.
Nu încerca să scoți acasă o zonă albicioasă profundă pe care o consideri „ceară”.
Vezi dopul de cerumen: simptome și îndepărtare.
Se poate curăța cu bețișorul?
Nu.
Un colesteatom nu poate fi tratat cu:
- bețișoare;
- spălături;
- lumânări auriculare;
- aspiratoare pentru ureche;
- alte dispozitive de acasă.
Încercările pot:
- traumatiza urechea;
- provoca sângerare;
- împinge materialul;
- întârzia diagnosticul.
Este necesară audiograma?
Da, este foarte importantă.
Audiograma permite măsurarea:
- gradului hipoacuziei;
- tipului acesteia;
- diferenței dintre urechi.
Este utilă:
- înaintea operației;
- după operație;
- în urmărirea pe termen lung.
Vezi audiograma: când se recomandă și ce arată.
Ce poate arăta audiograma
Cel mai frecvent poate exista:
- hipoacuzie de transmisie.
Dacă urechea internă este și ea afectată, poate exista:
- hipoacuzie mixtă;
- componentă neurosenzorială.
Gradul pierderii nu reflectă întotdeauna exact dimensiunea colesteatomului.
O boală importantă poate exista chiar dacă pacientul încă aude relativ bine.
Este utilă timpanometria?
Poate furniza informații despre:
- timpan;
- urechea medie.
Dar într-un colesteatom, diagnosticul nu se bazează pe timpanogramă.
Dacă există o perforație, rezultatul trebuie interpretat corespunzător.
Pentru interpretare vezi timpanograma.
De ce se face CT de os temporal
CT-ul de înaltă rezoluție al osului temporal este foarte util pentru evaluarea:
- urechii medii;
- mastoidei;
- oscioarelor;
- eroziunilor osoase;
- extensiei bolii;
- anatomiei înaintea intervenției.
Poate arăta inclusiv:
- distrugerea oscioarelor;
- eroziunea mastoidei;
- apropierea de canalul nervului facial;
- afectarea structurilor labirintului;
- alte complicații.
Pentru chirurg, CT-ul poate funcționa și ca o hartă anatomică preoperatorie.
CT-ul confirmă întotdeauna colesteatomul?
Nu perfect.
CT-ul arată foarte bine:
- osul;
- eroziunile;
- țesutul care ocupă spațiile urechii.
Dar nu poate diferenția întotdeauna perfect colesteatomul de:
- secreții;
- țesut inflamator;
- alte țesuturi moi.
De aceea, diagnosticul combină:
- examenul clinic;
- audiograma;
- imagistica;
- constatările chirurgicale atunci când se operează.
Ce rol are RMN-ul
RMN-ul poate fi util în anumite situații.
Un rol important îl au secvențele specializate de difuzie, mai ales pentru:
- detectarea bolii reziduale după operație;
- detectarea recurenței;
- diferențierea colesteatomului de alte țesuturi în anumite contexte.
Nu fiecare pacient are nevoie de RMN înainte de prima intervenție.
Alegerea imagisticii este făcută de chirurgul ORL în funcție de caz.
De ce RMN-ul de difuzie este important după operație
Chiar după o intervenție aparent completă, pot rămâne mici fragmente de matrice de colesteatom.
Acestea pot crește în timp.
În trecut, pentru anumite tehnici chirurgicale era frecvent utilizată o a doua intervenție de verificare — „second look”.
În prezent, RMN-ul cu difuzie non-echo-planar permite în anumite cazuri supravegherea bolii reziduale fără o nouă operație exploratorie.
Strategia depinde de:
- tehnica chirurgicală;
- vârstă;
- extinderea bolii;
- practica centrului.
Este necesară biopsia?
În mod obișnuit, nu se face biopsie înainte de tratament pentru un colesteatom tipic.
Diagnosticul este în principal:
- clinic;
- imagistic;
- chirurgical.
Țesutul îndepărtat în timpul operației poate fi trimis pentru examinare histopatologică.
O leziune atipică poate necesita o abordare diferită.
Antibioticul vindecă un colesteatom?
Nu.
Aceasta este una dintre cele mai importante idei.
Antibioticele și picăturile pot controla:
- infecția;
- puroiul;
- mirosul;
- inflamația.
Dar nu elimină sacul de colesteatom și keratina acumulată.
De aceea pacientul poate observa:
- urechea curge;
- primește picături;
- secreția dispare;
- după câteva săptămâni sau luni reapare.
Dacă structura de bază persistă, tratamentul infecției nu rezolvă boala.
Atunci de ce se folosesc picături?
Pentru a controla infecția și secrețiile înaintea tratamentului definitiv sau în alte etape indicate de specialist.
Poate fi necesară și:
- curățarea conductului;
- aspirarea secrețiilor;
- menținerea urechii uscate.
Tipul picăturilor trebuie ales ținând cont de integritatea timpanului.
Nu toate preparatele sunt potrivite când timpanul este perforat.
Trebuie ținută urechea uscată?
În general, da, dacă există:
- perforație;
- secreții;
- boală cronică a urechii medii.
Apa contaminată poate favoriza infecția.
Medicul poate recomanda protecție la:
- duș;
- spălatul părului.
Înotul trebuie discutat cu ORL-ul.
Tratamentul definitiv
În majoritatea cazurilor, tratamentul definitiv al colesteatomului este chirurgical.
Scopul principal este:
crearea unei urechi sigure și uscate prin eliminarea completă a bolii.
Abia după acest obiectiv vine optimizarea auzului.
De ce trebuie operat dacă nu este cancer?
Pentru că poate continua să crească și să distrugă structurile din jur.
Fără tratament poate afecta:
- oscioarele;
- urechea internă;
- nervul facial;
- mastoida;
- structurile intracraniene.
Medicamentele nu pot elimina matricea colesteatomului.
De aceea chirurgia este tratamentul standard pentru majoritatea pacienților care pot fi operați.
Cum se numește operația
Intervenția diferă în funcție de:
- localizare;
- extensie;
- anatomie;
- auzul existent;
- intervențiile anterioare.
Poate include:
- timpanoplastie;
- mastoidectomie;
- îndepărtarea colesteatomului;
- reconstrucția timpanului;
- reconstrucția oscioarelor.
Uneori sunt necesare mai multe etape.
Ce este mastoidectomia
Mastoida este porțiunea osului temporal situată în spatele urechii și conține un sistem de celule aerate.
Dacă boala se extinde în mastoidă, chirurgul poate îndepărta țesutul patologic din această zonă prin mastoidectomie.
Există mai multe tehnici chirurgicale.
Alegerea depinde de particularitățile cazului.
Ce înseamnă canal wall up și canal wall down
Sunt două strategii chirurgicale clasice privind peretele posterior al conductului auditiv.
Canal wall up
Se încearcă păstrarea anatomiei conductului cât mai aproape de normal.
Poate avea avantaje funcționale, dar în anumite situații poate necesita monitorizare foarte atentă pentru boală reziduală.
Canal wall down
O parte a peretelui posterior este îndepărtată și se creează o cavitate comună mai accesibilă controlului.
Poate reduce anumite riscuri de boală ascunsă, dar poate necesita:
- îngrijire auriculară pe termen lung;
- precauții suplimentare.
Tehnicile moderne includ și variante cu:
- reconstrucție;
- obliterarea mastoidei.
Nu există o singură operație potrivită tuturor pacienților.
Se poate reconstrui auzul
Uneori, da.
Dacă oscioarele sunt afectate, chirurgul poate încerca:
- reconstrucția lanțului osicular;
- utilizarea unor proteze;
- alte tehnici.
Aceasta se numește osiculoplastie.
Poate fi efectuată:
- în aceeași operație;
- sau într-o etapă ulterioară.
Prioritatea rămâne însă eliminarea bolii.
Operația garantează că voi auzi mai bine?
Nu.
După chirurgie, auzul poate:
- să se îmbunătățească;
- să rămână aproximativ la fel;
- uneori să se înrăutățească.
Rezultatul depinde de:
- cât de mult au fost afectate oscioarele;
- funcția urechii interne;
- extinderea bolii;
- tehnica chirurgicală;
- vindecare.
Scopul principal al intervenției este eliminarea unei boli distructive.
Îmbunătățirea auzului este un obiectiv important, dar secundar siguranței urechii.
Se operează într-o singură etapă?
Uneori.
În alte cazuri chirurgul poate planifica:
- o primă operație pentru eliminarea bolii;
- ulterior o intervenție de verificare și/sau reconstrucție.
Strategia de „second look” poate fi utilizată în anumite situații pentru a verifica existența bolii reziduale.
Disponibilitatea RMN-ului de difuzie a modificat însă modul în care unele cazuri sunt urmărite.
Colesteatomul poate reveni?
Da.
Poate exista:
Boală reziduală
O cantitate microscopică sau ascunsă de țesut rămâne după operație și continuă să crească.
Recurență
Se formează ulterior un nou colesteatom.
Riscul variază mult în funcție de:
- vârstă;
- extensia bolii;
- anatomie;
- tehnica chirurgicală.
De aceea, operația nu înseamnă:
„problema a fost rezolvată și nu mai trebuie să verific urechea”.
Cât timp trebuie urmărit pacientul
Urmărirea este pe termen lung.
Merck recomandă examene clinice și audiologice regulate, inclusiv anual pentru cel puțin câțiva ani după tratament; strategia exactă este stabilită de chirurg în funcție de caz.
Pot fi utilizate:
- examinarea microscopică/endoscopică;
- audiograma;
- RMN cu difuzie;
- alte investigații.
La copii, urmărirea este deosebit de importantă din cauza riscului de recurență.
De ce controalele sunt importante chiar dacă urechea nu mai curge
Un colesteatom rezidual poate crește o perioadă fără:
- durere;
- secreție evidentă.
Lipsa simptomelor nu garantează întotdeauna lipsa bolii.
Acesta este motivul pentru care programul de supraveghere stabilit de chirurg trebuie respectat.
Recuperarea după operație
Depinde foarte mult de tipul intervenției.
În primele săptămâni pot exista:
- durere;
- senzație de ureche înfundată;
- pansament;
- secreții reduse;
- auz temporar mai slab;
- oboseală.
NHS estimează pentru multe intervenții o recuperare globală de aproximativ 6–8 săptămâni, dar durata și restricțiile concrete sunt stabilite de chirurg.
Poți zbura după operație?
Nu există o regulă universală aplicabilă tuturor procedurilor.
Presiunea din avion poate influența urechea aflată în vindecare.
Pacientul trebuie să întrebe chirurgul când este sigur să zboare.
Nu rezerva un zbor imediat după intervenție fără această discuție.
Poți înota după operație?
Numai după ce chirurgul permite.
Până la vindecarea corespunzătoare, apa poate crește riscul:
- infecției;
- contaminării cavității operate.
Durata restricției depinde de intervenție.
Poți sufla nasul după operație?
Chirurgul poate recomanda evitarea suflatului puternic al nasului pentru o anumită perioadă.
Creșterea presiunii poate influența:
- timpanul reconstruit;
- urechea medie.
Urmează instrucțiunile postoperatorii specifice.
Este necesară protezarea auditivă după operație?
Uneori.
Dacă rămâne o hipoacuzie semnificativă, pot fi discutate:
- aparate auditive convenționale;
- dispozitive cu conducție osoasă;
- alte soluții audiologice.
Alegerea depinde de:
- anatomia postoperatorie;
- tipul hipoacuziei;
- gradul acesteia;
- starea celeilalte urechi.
Ce se întâmplă dacă pacientul nu poate fi operat
Există situații rare în care:
- starea generală;
- riscul anestezic;
- alte boli;
fac operația dificilă sau imposibilă.
În asemenea cazuri pot fi necesare:
- curățări regulate;
- controlul infecției;
- menținerea urechii uscate;
- monitorizare foarte atentă.
Aceasta este însă o strategie de control, nu eliminarea colesteatomului.
Decizia trebuie luată într-un serviciu ORL specializat.
Copiii cu colesteatom
La copil, boala necesită o abordare atentă deoarece:
- poate afecta auzul într-o perioadă importantă pentru dezvoltare;
- poate avea o extindere relevantă;
- recurența poate fi mai frecventă.
Este importantă urmărirea:
- urechii;
- audiogramei;
- dezvoltării auditive și a limbajului.
Tratamentul se efectuează în servicii cu experiență în chirurgie otologică pediatrică.
Poate afecta dezvoltarea copilului?
Indirect, da.
O hipoacuzie unilaterală sau bilaterală persistentă poate afecta:
- ascultarea în zgomot;
- localizarea sunetelor;
- performanța școlară;
- uneori dezvoltarea limbajului.
Acesta este un motiv suplimentar pentru evaluarea auzului și tratamentul bolii.
Ce semne necesită evaluare rapidă
Solicită evaluare medicală rapidă dacă, în contextul unei boli cronice a urechii, apar:
- durere severă sau în creștere;
- vertij;
- scădere bruscă sau importantă a auzului;
- febră și stare generală alterată;
- umflare în spatele urechii;
- slăbiciune facială;
- cefalee severă;
- alte simptome neurologice.
Acestea pot sugera o complicație.
Slăbiciunea feței este o urgență
Dacă o parte a feței devine brusc mai slabă, este necesară evaluare urgentă.
Nu încerca să stabilești acasă dacă problema vine:
- de la ureche;
- de la nerv;
- de la un AVC.
Dacă există și alte semne neurologice precum:
- slăbiciunea unui braț;
- tulburare de vorbire;
- asimetrie facială acută;
se apelează 112.
Când trebuie mers la ORL chiar dacă simptomele nu sunt severe
Programează evaluarea dacă există:
- secreție dintr-o ureche care persistă;
- secreție care reapare frecvent;
- miros neplăcut persistent;
- hipoacuzie progresivă;
- pungă de retracție cunoscută;
- perforație cronică;
- infecții repetate ale aceleiași urechi.
Cu cât problema este identificată înainte de apariția complicațiilor, cu atât există mai multe opțiuni pentru protejarea funcției urechii.
Ce să NU faci
Nu trata luni întregi secreția doar cu picături
Dacă revine, trebuie identificată cauza.
Nu introduce bețișoare
Poți traumatiza urechea și nu poți elimina colesteatomul.
Nu face spălături fără să știi starea timpanului
Poate exista perforație.
Nu considera lipsa durerii drept dovadă că problema este minoră
Colesteatomul poate produce distrucție progresivă cu puțină durere.
Nu amâna evaluarea dacă auzul scade
Hipoacuzia este unul dintre simptomele importante.
Nu renunța la urmărire după operație
Boala poate fi reziduală sau poate recidiva.
Consultația ORL prin CAS la Prevencia
Secreția persistentă sau recurentă din ureche, hipoacuzia unilaterală și modificările cronice ale timpanului pot fi evaluate inițial în cadrul consultației ORL la Prevencia, inclusiv prin CAS pentru pacienții care îndeplinesc condițiile de acces.
Medicul poate evalua:
- conductul auditiv;
- timpanul;
- pungile de retracție;
- perforațiile;
- secrețiile;
- necesitatea evaluării auzului.
Dacă există suspiciunea unui colesteatom, pot fi recomandate:
- audiograma;
- CT de os temporal;
- uneori RMN;
- evaluarea într-un serviciu de chirurgie otologică.
Tratamentul chirurgical al colesteatomului necesită chirurgie otologică specializată; menționarea bolii în acest articol nu înseamnă că intervenția este efectuată în cadrul Prevencia.
Disponibilitatea efectivă a audiometriei și a investigațiilor ORL trebuie confirmată în funcție de locație și medic.
Pentru informațiile actualizate despre specialitate vezi ORL prin CAS.
Pentru simptomul principal vezi scurgerea din ureche.
Pentru evaluarea auzului vezi audiograma.
Întrebări frecvente
Ce este colesteatomul?
Este o acumulare anormală de epiteliu și keratină în urechea medie, mastoidă sau regiunile învecinate.
Este cancer?
Nu. Este o afecțiune benignă, dar poate crește local și deteriora structurile urechii.
Este făcut din colesterol?
Nu. Denumirea este înșelătoare; problema este acumularea de epiteliu keratinizat.
Care este simptomul cel mai caracteristic?
Secreția cronică sau recurentă, adesea urât mirositoare, asociată cu hipoacuzie este foarte sugestivă.
Poate exista fără secreție?
Da. Mai ales la început sau în formele congenitale.
Provoacă durere?
Poate, dar durerea nu este obligatorie. Durerea severă sau în creștere poate sugera infecție sau complicații.
De ce scade auzul?
Poate eroda oscioarele urechii medii și astfel afectează transmiterea sunetului.
Poate provoca surditate?
Poate produce hipoacuzie importantă, mai ales dacă boala este avansată și afectează și urechea internă.
Poate provoca vertij?
Da, mai ales dacă boala afectează structurile din apropierea labirintului.
Poate afecta nervul facial?
Da, rar. Slăbiciunea facială în contextul bolii urechii necesită evaluare urgentă.
Poate provoca meningită?
Foarte rar, o infecție asociată poate produce complicații intracraniene precum meningită sau abces cerebral.
De ce apare?
Forma dobândită este frecvent asociată cu retragerea timpanului, disfuncția trompei lui Eustachio și inflamația cronică a urechii medii.
Copiii pot avea colesteatom?
Da. Există forme dobândite și, mai rar, congenitale.
Ce este colesteatomul congenital?
Este o formă rară prezentă din dezvoltarea fetală, de obicei în spatele unui timpan inițial intact.
Cum se pune diagnosticul?
Prin examinarea ORL, audiogramă și, frecvent, imagistică.
Este necesară audiograma?
Da, este foarte importantă pentru măsurarea și urmărirea auzului.
Ce arată CT-ul?
Arată anatomia osului temporal, extinderea bolii și eventualele eroziuni ale oscioarelor sau altor structuri.
CT-ul confirmă sigur colesteatomul?
Nu întotdeauna. Trebuie interpretat împreună cu examenul ORL și celelalte date.
De ce se face RMN?
Secvențele speciale de difuzie pot fi foarte utile pentru identificarea bolii reziduale sau recurente, mai ales după operație.
Picăturile vindecă boala?
Nu. Pot controla infecția și secrețiile, dar nu elimină colesteatomul.
Antibioticul oral îl elimină?
Nu.
Se poate curăța din cabinet și atât?
Curățarea poate controla temporar secrețiile și este utilă în anumite situații, dar tratamentul definitiv al majorității colesteatoamelor este chirurgical.
Trebuie operat?
În majoritatea cazurilor, da, deoarece boala poate continua să crească și să producă distrucții locale.
Ce este mastoidectomia?
Este intervenția prin care chirurgul îndepărtează boala din mastoidă atunci când aceasta este implicată.
Se repară și timpanul?
În multe intervenții se efectuează și timpanoplastie, în funcție de defectul existent.
Se pot reconstrui oscioarele?
Uneori, prin osiculoplastie.
Voi auzi mai bine după operație?
Este posibil, dar nu este garantat. Obiectivul principal este eliminarea bolii și obținerea unei urechi sigure.
Poate reveni?
Da. Poate exista boală reziduală sau recurență, motiv pentru care urmărirea pe termen lung este esențială.
Este necesară o a doua operație?
În anumite cazuri, da. În altele, monitorizarea cu RMN de difuzie poate reduce necesitatea unei intervenții exploratorii de tip second look.
Trebuie să continui controalele dacă mă simt bine?
Da. Boala reziduală poate fi inițial asimptomatică.
Pot înota dacă am colesteatom?
Dacă există secreție sau perforație, urechea trebuie de regulă protejată de apă. Recomandarea concretă aparține ORL-ului.
Când trebuie să mă prezint urgent?
Dacă apar vertij sever, slăbiciune facială, durere intensă, febră, tumefacție în spatele urechii, deteriorarea rapidă a auzului sau simptome neurologice.
Ideea principală
Colesteatomul nu este cancer, dar este o boală a urechii care poate produce distrucție locală progresivă.
Un tablou care trebuie să ridice suspiciunea este:
- secreție cronică sau recurentă dintr-o singură ureche;
- secreție adesea urât mirositoare;
- hipoacuzie progresivă;
- infecții care reapar în ciuda tratamentului.
Forma dobândită apare frecvent în relație cu:
- retragerea timpanului;
- disfuncția trompei lui Eustachio;
- inflamația cronică a urechii medii.
Diagnosticul se bazează pe:
- examinarea ORL;
- audiogramă;
- frecvent CT de os temporal;
- RMN cu difuzie în situații selectate, mai ales pentru supravegherea postoperatorie.
Picăturile și antibioticele pot controla infecția asociată, dar:
nu elimină colesteatomul.
Tratamentul definitiv este, în majoritatea cazurilor, chirurgical.
Scopul principal este îndepărtarea completă a bolii și obținerea unei urechi sigure și uscate. Reconstrucția auzului este importantă, dar nu trebuie să compromită acest obiectiv.
După operație este necesară urmărire pe termen lung deoarece există risc de:
- boală reziduală;
- recurență.
Pentru simptomul principal vezi scurgerea din ureche.
Pentru hipoacuzie vezi hipoacuzia.
Pentru evaluarea auzului vezi audiograma.
Pentru timpan perforat vezi timpanul perforat.
Pentru disfuncția tubară vezi disfuncția trompei lui Eustachio.
Pentru întregul traseu ORL vezi Când mergi la ORL?.
Surse medicale consultate
- Merck Manual Professional — Cholesteatoma, revizuit iunie 2026
- NHS — Cholesteatoma, revizuit februarie 2025
- ENT Health / American Academy of Otolaryngology–Head and Neck Surgery — Cholesteatoma
- European Society of Head and Neck Radiology — recomandări privind imagistica colesteatomului, 2025
Scris de

Medic primar ORL


