Timpanograma: când se recomandă și ce arată

Dacă ai senzația de ureche înfundată, presiune, auz diminuat sau lichid în spatele timpanului, medicul poate recomanda o investigație numită timpanometrie.

Rezultatul acesteia este reprezentat sub forma unui grafic numit timpanogramă.

Timpanometria nu măsoară direct cât de bine auzi.

Ea evaluează în principal modul în care funcționează timpanul și urechea medie atunci când presiunea aerului din canalul auditiv este modificată controlat.

Testul poate oferi informații despre:

mobilitatea timpanului;
presiunea din urechea medie;
existența probabilă a lichidului în spatele timpanului;
anumite forme de disfuncție a trompei lui Eustachio;
posibilitatea unei perforații a timpanului;
funcționarea unui tub de ventilație;
unele probleme ale mecanismului urechii medii.

Timpanograma trebuie însă interpretată împreună cu:

simptomele + otoscopia + audiograma atunci când aceasta este indicată.

Un rezultat tip B sau C nu reprezintă singur diagnosticul unei anumite boli.

Ce este timpanometria

Timpanometria este o investigație obiectivă a urechii medii.

Pentru efectuarea testului este introdusă la intrarea canalului auditiv o mică sondă care trebuie să realizeze o etanșare.

Aparatul:

introduce un sunet de test;
modifică ușor presiunea aerului din canal;
măsoară modul în care sistemul format din timpan și urechea medie răspunde acestor schimbări.

Rezultatul este transformat într-un grafic.

Acesta este timpanograma.

Ce evaluează de fapt testul

Pentru transmiterea normală a sunetului, timpanul și oscioarele urechii medii trebuie să se miște corespunzător.

Mobilitatea poate fi influențată de:

lichid în urechea medie;
presiune negativă;
cicatrici ale timpanului;
perforație;
probleme ale oscioarelor;
alte modificări ale urechii medii.

Timpanometria oferă informații cantitative despre acest sistem mecanic.

Nu vede direct structurile așa cum le-ar vedea o cameră sau un CT.

Timpanograma nu este același lucru cu audiograma

Aceasta este cea mai importantă diferență pentru pacient.

Audiograma

Răspunde în principal la întrebarea:

„Cât de bine auzi?”

Măsoară pragurile auditive la mai multe frecvențe.

Vezi audiograma: când se recomandă și ce arată.

Timpanograma

Răspunde mai ales la întrebarea:

„Cum funcționează mecanic timpanul și urechea medie?”

Cele două teste pot fi făcute împreună deoarece oferă informații diferite și complementare.

Poți avea audiogramă modificată și timpanogramă normală?

Da.

De exemplu, într-o hipoacuzie neurosenzorială produsă de afectarea urechii interne:

audiograma poate arăta pierderea auzului;
timpanograma poate fi perfect normală.

Aceasta este logic deoarece timpanul și urechea medie pot funcționa normal, iar problema se află mai profund.

Poți avea timpanogramă modificată și auzul aproape normal?

Da.

Unele modificări ale presiunii din urechea medie pot produce o timpanogramă anormală fără o hipoacuzie importantă.

De aceea, rezultatele trebuie interpretate împreună.

Nu tratăm un grafic izolat dacă pacientul nu are un tablou clinic care să îl susțină.

Când se recomandă timpanometria

Testul poate fi util când există:

senzație persistentă de ureche înfundată;
presiune auriculară;
suspiciunea de lichid în urechea medie;
auz diminuat;
otită medie cu efuziune;
disfuncție a trompei lui Eustachio;
tinitus asociat cu suspiciunea unei probleme de transmisie;
anumite probleme ale timpanului;
tuburi de ventilație;
necesitatea diferențierii tipului de hipoacuzie.

Nu este necesar fiecărui pacient care vine la ORL.

Ureche înfundată și timpanometria

Senzația de ureche înfundată poate avea numeroase cauze:

dop de cerumen;
presiune negativă în urechea medie;
lichid;
disfuncția trompei lui Eustachio;
otită;
hipoacuzie neurosenzorială;
anumite afecțiuni ale urechii interne.

Timpanometria este utilă mai ales pentru cauzele care implică urechea medie.

Dacă timpanograma este normală, trebuie luate în calcul și alte explicații.

Vezi urechea înfundată: cauze, presiune și scăderea auzului.

Timpanometria și disfuncția trompei lui Eustachio

Trompa lui Eustachio ajută la egalizarea presiunii din urechea medie.

Dacă nu se deschide corespunzător poate apărea presiune negativă.

Aceasta poate determina:

retracția timpanului;
senzație de presiune;
ureche înfundată;
pocnituri;
uneori auz diminuat.

Timpanometria poate documenta presiunea anormală din urechea medie și poate susține diagnosticul unei forme obstructive de disfuncție tubară.

Vezi disfuncția trompei lui Eustachio.

Dar există o nuanță importantă:

o timpanogramă normală nu exclude toate formele de disfuncție a trompei lui Eustachio.

De ce poate fi normală timpanograma dacă ai probleme în avion

Unele persoane au simptome exclusiv la schimbări importante de presiune:

în avion;
la altitudine;
la scufundări.

Între episoade, presiunea din urechea medie poate reveni la normal.

Dacă timpanometria este efectuată într-un moment în care pacientul nu are simptome, rezultatul poate fi normal.

De aceea diagnosticul nu trebuie stabilit numai după un test efectuat la nivelul solului.

Istoricul simptomelor rămâne esențial.

Timpanometria și lichidul din urechea medie

Prezența lichidului în spatele timpanului reduce mobilitatea sistemului.

Timpanograma poate deveni plată, fără vârful caracteristic unei urechi medii care se mișcă normal.

Acest tipar este frecvent numit timpanogramă tip B.

Dar o curbă B nu trebuie interpretată automat:

„Ai lichid în ureche.”

Trebuie analizat și volumul canalului auditiv.

Același aspect plat poate apărea și în alte situații.

Ce înseamnă timpanograma tip A

Tipul A este considerat, în linii generale, tiparul unei urechi medii care funcționează normal.

Graficul prezintă un vârf în apropierea presiunii atmosferice.

Acest lucru sugerează că:

presiunea din urechea medie este apropiată de normal;
timpanul și mecanismul urechii medii au o mobilitate corespunzătoare.

Dar chiar și în categoria A există variante.

Ce este tipul As

Litera „s” provine de la ideea de shallow, adică un vârf mai puțin înalt.

Timpanul sau sistemul urechii medii se mișcă mai puțin decât în mod obișnuit.

Acest tipar poate apărea, de exemplu, în situații în care mecanismul urechii medii este mai rigid.

Poate exista în:

timpanoscleroză;
anumite forme de fixare a oscioarelor;
alte situații cu mobilitate redusă.

Un rezultat As nu pune singur diagnosticul de otoscleroză sau altă boală.

Ce este tipul Ad

Tipul Ad prezintă un vârf foarte înalt, sugerând o mobilitate mai mare decât în mod obișnuit.

Poate apărea în anumite situații precum:

un timpan foarte subțire sau hipermobil;
anumite probleme ale lanțului osicular.

Din nou, graficul nu stabilește singur diagnosticul.

Audiograma și examinarea urechii sunt necesare pentru interpretare.

Ce înseamnă timpanograma tip B

Tipul B este o curbă relativ plată, fără un vârf bine definit.

Este clar diferită de tipul A.

Una dintre cele mai frecvente cauze este lichidul din urechea medie.

Dar aceasta nu este singura posibilitate.

Pentru interpretare trebuie privit și volumul estimat al canalului auditiv.

Tip B cu volum normal al canalului

Un grafic plat cu un volum al canalului compatibil cu anatomia pacientului este frecvent asociat cu:

lichid în urechea medie;
mobilitate foarte redusă a timpanului.

Poate apărea în otita medie cu efuziune.

Pentru context vezi otita medie la adulți.

Tip B cu volum foarte mare

Dacă timpanograma este plată, dar aparatul măsoară un volum aparent mult mai mare, trebuie luată în calcul comunicarea dintre canal și urechea medie.

Aceasta poate apărea când există:

perforație a timpanului;
un tub de ventilație permeabil.

Aparatul „vede” practic nu doar volumul canalului, ci și spațiul suplimentar din spatele timpanului.

Pentru perforații vezi timpanul perforat: simptome și tratament.

Tip B cu volum foarte mic

O curbă plată asociată cu un volum măsurat foarte mic poate apărea dacă:

sonda nu a fost poziționată corespunzător;
canalul este blocat de cerumen;
există o problemă tehnică de etanșare.

De aceea, rezultatul trebuie corelat cu otoscopia.

Un aparat nu poate diferenția singur toate aceste situații.

Ce înseamnă timpanograma tip C

Tipul C are un vârf, dar acesta este deplasat către presiuni negative.

Aceasta sugerează presiune negativă în urechea medie.

Poate apărea:

în disfuncția obstructivă a trompei lui Eustachio;
în timpul sau după o răceală;
în anumite etape ale unei otite medii;
în alte situații în care ventilarea urechii medii este afectată.

Dar există o precauție importantă:

tipul C nu diagnostichează singur disfuncția trompei lui Eustachio.

Trebuie corelat cu simptomele și examenul clinic.

Un tip C înseamnă că ai nevoie de tratament?

Nu automat.

Uneori presiunea negativă este temporară și se normalizează spontan.

Contează:

dacă pacientul are simptome;
durata lor;
auzul;
aspectul timpanului;
existența lichidului;
evoluția în timp.

Nu tratăm doar „litera C”.

Tratăm pacientul și cauza problemei.

Tip A înseamnă că urechea este complet sănătoasă?

Nu.

Un tip A arată că funcția mecanică a urechii medii este în parametri compatibili cu normalul.

Dar pacientul poate avea în continuare:

hipoacuzie neurosenzorială;
tinitus;
probleme vestibulare;
anumite leziuni care nu modifică semnificativ timpanometria.

De exemplu, o persoană cu presbiacuzie poate avea:

audiogramă modificată;
timpanogramă tip A.

Testele răspund la întrebări diferite.

Timpanograma diagnostichează otita?

Nu singură.

În otita medie acută, diagnosticul se bazează în principal pe:

simptome;
aspectul timpanului;
existența lichidului și inflamației;
examenul clinic.

Timpanometria poate susține existența lichidului din urechea medie, dar nu poate diferenția întotdeauna singură între:

lichid fără infecție acută;
otită medie acută.

Această diferență este esențială pentru tratament.

De ce contează diferența dintre lichid și infecție

Otita medie cu efuziune înseamnă existența lichidului în urechea medie fără semnele unei infecții acute active.

Poate apărea:

după o otită;
după o infecție respiratorie;
în contextul disfuncției trompei lui Eustachio.

Nu trebuie tratată automat cu antibiotic.

Timpanograma poate confirma existența unei probleme mecanice, dar antibioticul se decide pe baza diagnosticului clinic, nu a curbei B.

Timpanometria și perforația timpanului

Într-o perforație cunoscută, timpanometria poate oferi informații despre volumul sistemului măsurat și poate contribui la evaluarea situației.

Totuși, perforația este în primul rând identificată prin examinarea timpanului.

Vezi timpanul perforat.

Nu este necesar să faci o timpanogramă pentru a demonstra fiecare perforație vizibilă la otoscopie.

Timpanometria și tuburile de ventilație

La un pacient cu tub de ventilație, timpanometria poate ajuta la aprecierea permeabilității tubului.

Un tipar plat asociat cu un volum mare poate fi compatibil cu un tub deschis.

Dacă volumul nu este cel așteptat, trebuie analizată și posibilitatea ca:

tubul să fie blocat;
sonda să nu fie etanșată corespunzător;
să existe alte particularități.

Rezultatul este interpretat în context clinic.

Timpanometria și tinitusul

Timpanometria nu este necesară tuturor persoanelor cu tinitus.

Devine relevantă dacă există suspiciunea unei cauze de transmisie sau a unei probleme a urechii medii, de exemplu:

lichid;
presiune anormală;
disfuncția trompei lui Eustachio.

Pentru tinitus în general, evaluarea audiologică prin audiogramă este mai importantă.

Vezi tinitus – țiuit în urechi: cauze și investigații.

Timpanometria și hipoacuzia

Dacă audiograma arată o pierdere de auz, timpanometria poate ajuta la identificarea unei componente de transmisie.

De exemplu:

audiograma arată praguri modificate;
timpanograma este tip B;
otoscopia sugerează lichid.

Împreună, aceste informații susțin existența unei probleme a urechii medii.

În schimb:

audiograma arată hipoacuzie neurosenzorială;
timpanograma este tip A;

tabloul sugerează că problema auditivă nu este explicată de mecanismul urechii medii.

Vezi hipoacuzia: cauze și investigații.

Cum se face testul

Procedura este simplă.

1. Se examinează urechea

Este util ca înainte de test să fie verificat canalul auditiv și timpanul.

Trebuie identificate, de exemplu:

un dop de cerumen;
secrețiile;
o perforație;
alte modificări.

2. Se introduce sonda

O mică piesă este poziționată la intrarea în canal.

Trebuie să creeze o etanșare.

3. Aparatul modifică presiunea

Pacientul poate simți pentru câteva secunde senzația asemănătoare unei schimbări de presiune în avion.

4. Aparatul măsoară răspunsul

Rezultatul este generat automat sub forma timpanogramei și a unor valori numerice.

Timpanometria doare?

În mod normal, nu.

Testul este:

rapid;
neinvaziv;
fără ace;
fără radiații.

Poți simți:

presiune;
o senzație temporară de ureche plină;
sunetul produs de aparat.

La o ureche foarte inflamată sau dureroasă, introducerea sondei poate fi inconfortabilă.

Spune specialistului dacă există durere importantă.

Trebuie să faci ceva în timpul testului?

În general trebuie să stai nemișcat și să eviți:

vorbitul;
mestecatul;
înghițitul repetat;
mișcările excesive.

Acestea pot modifica măsurarea.

Testul durează foarte puțin pentru fiecare ureche.

Este necesară o cabină audiometrică?

Nu în același mod ca pentru audiometria tonală.

Timpanometria se bazează pe modificarea controlată a presiunii și măsurarea răspunsului urechii medii, nu pe detectarea de către pacient a unor sunete foarte slabe.

Este astfel o metodă mai obiectivă decât audiometria tonală.

Pacientul nu trebuie să apese un buton când aude ceva.

Poate pacientul „influența” rezultatul?

Mult mai puțin decât la audiometria tonală.

Timpanometria este obiectivă.

Totuși, rezultatul poate fi influențat tehnic dacă pacientul:

vorbește;
mestecă;
se mișcă;
împiedică etanșarea sondei.

De aceea este important să urmeze instrucțiunile specialistului.

Este nevoie de pregătire?

Nu există o pregătire specială.

Nu trebuie:

să fii nemâncat;
să întrerupi medicamentele;
să faci analize.

Este util însă să spui înainte dacă:

ai avut operații la ureche;
ai tuburi de ventilație;
știi că ai timpanul perforat;
ai secreții;
urechea este foarte dureroasă.

Cerumenul poate afecta rezultatul?

Da.

Un dop care blochează canalul poate:

împiedica introducerea corectă a sondei;
produce un volum măsurat neobișnuit de mic;
face imposibilă testarea.

De aceea examinarea canalului înainte de timpanometrie este importantă.

Pentru cerumen vezi dopul de cerumen: simptome și îndepărtare.

Ce valori apar pe rezultat

În funcție de aparat, pot apărea mai multe valori.

Printre cele importante se află:

presiunea la care sistemul are mobilitate maximă;
complianța sau admitanța sistemului;
volumul echivalent al canalului auditiv;
lățimea curbei, în anumite rapoarte.

Aceste valori permit o interpretare mai precisă decât simpla clasificare A/B/C.

De aceea, fotografia unui grafic găsită pe internet nu este suficientă pentru autodiagnostic.

Ce este volumul canalului auditiv

Aparatul estimează volumul spațiului aflat între sondă și timpan.

Dacă timpanul este intact, valoarea reflectă în principal canalul auditiv.

Dacă există:

perforație;
tub de ventilație deschis;

măsurarea poate include și spațiul urechii medii, rezultând o valoare aparent mai mare.

Această informație este foarte utilă pentru interpretarea unei curbe plate de tip B.

De ce nu trebuie interpretată numai litera

Două persoane pot avea „tip B”, dar cauzele să fie diferite.

Persoana 1

tip B;
volum normal;
timpan intact.

Poate exista lichid în urechea medie.

Persoana 2

tip B;
volum foarte mare.

Poate exista perforație sau tub de ventilație permeabil.

Persoana 3

tip B;
volum foarte mic.

Poate exista cerumen sau o problemă de poziționare a sondei.

Așadar:

B nu este un diagnostic.

Este tipul C obligatoriu anormal?

Nu orice deviație modestă către presiuni negative are aceeași semnificație clinică.

Clasificarea exactă și valorile de referință pot varia între:

echipamente;
protocoale;
vârste.

Mai important, o curbă C singură are o capacitate limitată de a diagnostica precis o anumită boală a urechii medii.

Se interpretează împreună cu:

simptomele;
timpanul;
audiograma;
evoluția.

Timpanograma trebuie repetată?

Uneori, da.

Poate fi repetată pentru a vedea dacă:

lichidul s-a retras;
presiunea s-a normalizat;
funcția urechii medii s-a schimbat;
un tub de ventilație este permeabil;
rezultatul inițial a fost influențat tehnic.

Nu există însă un interval standard pentru toți pacienții.

Repetarea trebuie să răspundă unei întrebări clinice.

Ce se întâmplă după o răceală

După o infecție respiratorie, trompa lui Eustachio poate funcționa temporar mai slab.

Timpanometria poate arăta:

presiune negativă;
uneori lichid.

Pe măsură ce inflamația dispare, rezultatul se poate normaliza.

De aceea, o timpanogramă modificată în timpul unei răceli nu înseamnă automat existența unei boli cronice.

Ce se întâmplă după otită

După dispariția durerii și febrei poate rămâne lichid în urechea medie.

Pacientul poate continua să simtă:

ureche înfundată;
auz redus;
presiune.

Timpanograma poate rămâne modificată o perioadă după episodul acut.

Aceasta nu înseamnă automat că infecția continuă și nici că este necesar încă un antibiotic.

Lichid unilateral persistent la adult

Dacă timpanometria și examinarea sugerează lichid persistent doar într-o ureche la adult, problema trebuie evaluată suplimentar.

Medicul poate considera necesară și examinarea:

nasului;
rinofaringelui;
regiunii în care se deschide trompa lui Eustachio.

Cauza este frecvent benignă, dar persistența unilaterală nu trebuie tratată luni întregi fără explicație.

NICE recomandă evaluare ORL a adultului la care efuziunea urechii medii persistă după o infecție respiratorie sau apare în absența acesteia.

Timpanograma poate diagnostica boala Ménière?

Nu.

Boala Ménière este o afecțiune a urechii interne.

Timpanograma poate fi normală.

Diagnosticul se bazează pe:

episoadele de vertij;
simptomele auditive;
audiogramă;
evaluarea clinică.

Vezi boala Ménière: simptome, diagnostic și tratament.

Poate diagnostica pierderea bruscă a auzului?

Nu.

Timpanometria poate ajuta la excluderea unei probleme a urechii medii care produce o hipoacuzie de transmisie.

Dar diagnosticul hipoacuziei neurosenzoriale bruște necesită evaluare audiologică, în primul rând audiogramă.

Dacă auzul s-a redus brusc, nu aștepta efectuarea timpanometriei ca singur test.

Vezi pierderea bruscă a auzului: de ce este o urgență ORL.

Ce sunt reflexele acustice

Unele echipamente de impedanță pot măsura și reflexele acustice.

Acestea evaluează un reflex produs de contracția unui mic mușchi din urechea medie ca răspuns la sunete suficient de intense.

Informația poate fi utilă în anumite evaluări audiologice.

Dar:

reflexele acustice și timpanometria nu sunt același test, chiar dacă pot fi efectuate cu același aparat.

Nu fiecare persoană care face timpanometrie are nevoie automat de testarea reflexelor.

Timpanometria la copii

Testul este foarte utilizat și la copii pentru evaluarea problemelor urechii medii.

Există însă particularități importante legate de vârstă.

La sugarii mici sunt utilizate protocoale și frecvențe de sondă diferite față de adult, deoarece proprietățile canalului și urechii medii sunt diferite.

Articolul de față este orientat în principal către timpanometria adultului.

Ce test este mai important: audiograma sau timpanograma?

Depinde de întrebare.

Dacă problema este:

„Nu aud bine.”

Audiograma este esențială pentru măsurarea auzului.

Dacă problema este:

„Există lichid sau o problemă de presiune în urechea medie?”

Timpanometria poate oferi informații foarte utile.

Deseori sunt necesare ambele.

Nu sunt investigații concurente.

Trebuie făcută timpanometria înainte de audiogramă?

Nu există o ordine obligatorie universală.

Într-o evaluare audiologică completă, specialistul poate decide ordinea în funcție de:

simptome;
aspectul canalului și timpanului;
motivul trimiterii.

Important este ca rezultatele să fie interpretate împreună.

Este nevoie de CT sau RMN dacă timpanograma este anormală?

Nu automat.

O curbă B sau C nu reprezintă o indicație directă de CT sau RMN.

În majoritatea situațiilor, următorii pași sunt stabiliți prin:

examen ORL;
audiogramă;
evoluție;
simptome.

Imagistica este rezervată cazurilor în care există o întrebare diagnostică suplimentară.

Timpanometria stabilește tratamentul?

Ajută, dar nu decide singură.

De exemplu, o timpanogramă tip C nu înseamnă automat:

antibiotic;
spray nazal;
tub de ventilație;
dilatarea trompei lui Eustachio.

La fel, un tip B nu înseamnă automat antibiotic.

Tratamentul depinde de diagnosticul clinic.

Ce să întrebi după test

Dacă primești rezultatul, întrebările utile sunt:

Timpanograma este normală sau modificată?
Este afectată o ureche sau ambele?
Există semne compatibile cu lichid?
Presiunea din urechea medie este negativă?
Volumul canalului este normal?
Cum se corelează cu audiograma?
Trebuie repetat testul?
Este necesară o altă investigație?

Aceste întrebări sunt mai utile decât simpla căutare online a expresiei „timpanogramă tip C”.

Timpanometria la Prevencia

Pentru simptome precum:

ureche înfundată;
presiune;
auz diminuat;
suspiciune de lichid în urechea medie;

evaluarea poate începe prin consultația ORL la Prevencia, inclusiv prin CAS pentru pacienții care îndeplinesc condițiile de acces.

Medicul poate stabili dacă sunt necesare:

audiograma;
timpanometria;
alte investigații.

Disponibilitatea timpanometriei la Prevencia trebuie confirmată separat la momentul programării.

Menționarea investigației în acest ghid nu înseamnă că testul este disponibil în toate locațiile sau la toți medicii.

Informațiile actualizate despre serviciile ORL sunt disponibile pe pagina ORL prin CAS.

Pentru condițiile administrative vezi biletul de trimitere la ORL.

Întrebări frecvente

Ce este timpanograma?

Este graficul obținut prin timpanometrie, test care evaluează modul în care timpanul și urechea medie răspund la schimbarea presiunii.

Timpanograma testează auzul?

Nu. Audiograma testează sensibilitatea auditivă. Timpanograma evaluează funcția urechii medii.

Timpanometria doare?

În mod normal nu. Poate produce pentru câteva secunde o senzație de presiune.

Ce înseamnă tip A?

În general, indică o presiune și o mobilitate a urechii medii compatibile cu funcționarea normală.

Ce înseamnă tip B?

Este o curbă plată. Poate apărea în lichidul din urechea medie, dar interpretarea depinde și de volumul canalului auditiv.

Tip B înseamnă întotdeauna lichid?

Nu. Dacă volumul este mare poate exista perforație sau tub de ventilație permeabil. Dacă volumul este foarte mic poate exista cerumen sau o problemă tehnică de poziționare.

Ce înseamnă tip C?

Sugerează presiune negativă în urechea medie și poate apărea în contextul disfuncției trompei lui Eustachio, dar nu stabilește singur diagnosticul.

Tip C trebuie tratat?

Nu automat. Tratamentul depinde de simptome, examinare și cauza problemei.

O timpanogramă normală exclude disfuncția trompei lui Eustachio?

Nu. Mai ales în formele care apar exclusiv la schimbarea presiunii, testul poate fi normal între episoade.

Timpanograma poate arăta timpanul perforat?

Un tipar plat cu volum mare poate fi compatibil cu perforația, dar diagnosticul se bazează și pe examinarea directă a timpanului.

Timpanometria poate arăta lichid în ureche?

Poate furniza dovezi puternice în acest sens, mai ales printr-un tip B cu volum corespunzător, dar rezultatul este corelat cu otoscopia.

Timpanograma poate diagnostica otita?

Nu singură. Otita medie acută necesită și semne clinice de inflamație.

Este necesară pentru tinitus?

Nu tuturor pacienților. Este utilă mai ales dacă există suspiciunea unei probleme a urechii medii sau trompei lui Eustachio.

Trebuie făcut CT dacă tipul este C?

Nu. O timpanogramă tip C nu reprezintă singură o indicație pentru CT.

Cât durează testul?

Măsurarea este rapidă și durează în general numai câteva secunde pentru fiecare ureche, la care se adaugă timpul necesar poziționării și evaluării.

Ideea principală

Timpanograma nu arată cât de bine auzi. Arată cum funcționează mecanic timpanul și urechea medie.

Poate oferi informații despre:

mobilitatea timpanului;
presiunea din urechea medie;
lichid;
perforație;
funcționarea tuburilor de ventilație;
anumite forme de disfuncție a trompei lui Eustachio.

Cele trei tipare clasice sunt:

A — în general compatibil cu funcție normală a urechii medii;
B — curbă plată, a cărei cauză trebuie interpretată împreună cu volumul canalului;
C — presiune negativă în urechea medie.

Dar literele nu sunt diagnostice.

O curbă C nu înseamnă automat „trompa este blocată”, iar o curbă B nu înseamnă automat „ai otită și trebuie antibiotic”.

Rezultatul corect este:

timpanogramă + otoscopie + simptome + audiogramă, când este necesară.

Pentru diferența față de testarea auzului vezi audiograma.

Pentru presiunea auriculară vezi disfuncția trompei lui Eustachio.

Pentru lichid și otită vezi otita medie la adulți.

Pentru perforație vezi timpanul perforat.

Pentru hipoacuzie vezi hipoacuzia: cauze și investigații.

Pentru întregul traseu ORL vezi Când mergi la ORL?.