Manevrele de repoziționare pentru vertijul BPPV: Epley și alternativele

Dacă vertijul apare pentru câteva secunde atunci când te întorci în pat, privești în sus sau te ridici din poziție culcată, una dintre cauzele posibile este vertijul pozițional paroxistic benign — BPPV.

În BPPV, particule microscopice de carbonat de calciu din urechea internă, numite otoconii și cunoscute popular drept „cristale”, ajung într-unul dintre canalele semicirculare.

Atunci când capul se mișcă, particulele se deplasează și transmit sistemului vestibular un semnal fals de rotație.

De aceea tratamentul specific al BPPV nu este, în primul rând, o pastilă.

Sunt utilizate manevre de repoziționare, adică o succesiune controlată de poziții ale capului și corpului prin care particulele sunt ghidate afară din canalul semicircular în care produc simptome.

Cea mai cunoscută este manevra Epley.

Dar există mai multe tipuri de BPPV și mai multe manevre.

De aceea:

„am vertij → fac Epley” nu este întotdeauna o strategie corectă.

Înainte trebuie stabilite, pe cât posibil:

dacă vertijul este într-adevăr BPPV;
care ureche este afectată;
care canal semicircular este implicat;
dacă există probleme medicale care necesită adaptarea manevrei.

De ce funcționează manevrele de repoziționare

Sistemul vestibular al urechii interne conține trei canale semicirculare.

Ele detectează mișcările de rotație ale capului.

În mod normal, particulele numite otoconii se află într-o altă structură vestibulară — utricula.

În BPPV, unele particule se desprind și ajung într-un canal semicircular.

Când capul se mișcă:

gravitația deplasează particulele;
lichidul din canal este pus în mișcare anormal;
receptorii vestibulari transmit un semnal fals;
creierul interpretează semnalul drept mișcare;
apare vertijul și un anumit tip de nistagmus.

Manevra de repoziționare folosește gravitația în sens terapeutic, deplasând succesiv capul astfel încât particulele să poată ieși din canalul problematic.

Manevra trebuie aleasă după canalul afectat

Aceasta este una dintre cele mai importante idei.

BPPV poate afecta:

canalul posterior;
canalul orizontal sau lateral;
mai rar canalul anterior.

În plus, poate fi afectată:

urechea dreaptă;
urechea stângă;
uneori mai mult de un canal.

Pentru fiecare configurație există manevre mai potrivite.

De aceea, primul pas nu este tratamentul, ci diagnosticul pozițional.

Vezi ghidul despre vertijul pozițional BPPV: simptome, diagnostic și tratament.

Cum se stabilește ce canal este afectat

Medicul sau clinicianul instruit utilizează manevre diagnostice și observă:

apariția vertijului;
nistagmusul;
direcția acestuia;
durata;
poziția care declanșează simptomele.

Pentru canalul posterior, testul clasic este Dix-Hallpike.

Pentru canalul orizontal poate fi utilizat supine roll test.

Tiparul nistagmusului poate indica:

canalul;
partea afectată;
mecanismul probabil.

Această informație dictează alegerea manevrei terapeutice.

Manevra Epley

Manevra Epley este cea mai cunoscută manevră de repoziționare.

Este utilizată în principal pentru BPPV-ul canalului semicircular posterior, cea mai frecventă formă a bolii.

Constă într-o succesiune de poziții prin care:

capul este rotit;
pacientul este culcat;
capul este rotit către partea opusă;
corpul este apoi repoziționat;
pacientul revine la șezut.

Gravitația deplasează treptat particulele către utriculă, unde nu mai stimulează anormal canalul semicircular.

Manevra Epley este același lucru cu Dix-Hallpike?

Nu.

Cele două sunt adesea confundate.

Dix-Hallpike

Este în principal o manevră diagnostică.

Scopul este provocarea controlată a vertijului și observarea nistagmusului caracteristic.

Epley

Este o manevră terapeutică.

Scopul este repoziționarea particulelor după ce tabloul este compatibil cu BPPV de canal posterior.

Uneori cele două sunt efectuate succesiv în cadrul aceleiași consultații.

Cum se face, în principiu, manevra Epley

Pentru un BPPV de canal posterior confirmat, pozițiile sunt alese în funcție de urechea afectată.

În forma clasică, secvența presupune:

pacientul pornește așezat;
capul este rotit aproximativ 45° către urechea afectată;
pacientul este culcat rapid și controlat cu capul menținut rotit și ușor în extensie;
poziția este menținută suficient pentru ca vertijul și nistagmusul să se reducă;
capul este rotit către partea opusă;
corpul este apoi rotit pe aceeași parte;
pacientul revine controlat la șezut.

În timpul manevrei poate apărea vertij intens.

Acesta nu înseamnă neapărat că procedura „a mers prost”. Mișcarea particulelor poate reproduce temporar simptomele.

De ce nu recomandăm să începi direct cu un tutorial de pe internet

Pentru că trebuie cunoscute partea și canalul afectate.

Dacă acestea sunt greșite:

manevra poate fi ineficientă;
simptomele pot continua;
particulele se pot deplasa într-un alt canal;
un diagnostic diferit poate fi ratat.

Mai important, nu orice amețeală provocată de mișcarea capului este BPPV.

O persoană cu un prim episod de vertij important beneficiază de confirmarea diagnosticului înainte de repetarea manevrelor acasă.

Poate fi făcută manevra Epley acasă?

Da, în anumite condiții.

După ce:

diagnosticul de BPPV a fost confirmat;
a fost identificată urechea afectată;
pacientul a fost instruit;
nu există contraindicații importante;

medicul sau terapeutul vestibular poate recomanda o variantă a manevrei pentru acasă.

Aceasta poate fi utilă mai ales pentru persoanele cu BPPV recurent și un tablou bine cunoscut.

Pentru primul episod, autodiagnosticul este mai puțin sigur.

Când nu este prudent să faci singur Epley

Manevra presupune rotația și extensia capului și schimbări rapide de poziție.

Trebuie discutată cu un profesionist înainte de autoadministrare dacă există:

boală importantă a coloanei cervicale;
instabilitate cervicală;
limitare severă a mobilității gâtului;
traumatisme recente ale coloanei;
anumite boli vasculare;
probleme importante de spate;
unele afecțiuni oculare, precum anumite probleme retiniene;
alte afecțiuni care fac poziționarea nesigură.

În astfel de cazuri manevra poate necesita adaptare sau poate fi preferată o altă strategie.

De ce este importantă coloana cervicală

Pentru forma clasică a Epley este necesară o anumită:

rotație;
extensie a gâtului.

La o persoană cu mobilitate normală, această poziționare este de obicei bine tolerată.

Dar la cineva cu:

instabilitate cervicală;
traumatisme;
limitare severă;
anumite intervenții recente;

pozițiile pot fi nepotrivite.

Există variante și tehnici adaptate care pot fi utilizate de profesioniști instruiți.

Ce este manevra Semont

Manevra Semont este o altă procedură utilizată în principal pentru anumite forme de BPPV de canal posterior.

Pacientul este deplasat rapid și controlat între anumite poziții laterale, cu capul orientat corespunzător.

Scopul este același:

deplasarea particulelor din canal.

Epley este mai cunoscută, dar nu este singura opțiune terapeutică.

Alegerea depinde de:

tipul BPPV;
mobilitatea pacientului;
experiența clinicianului;
răspunsul la manevrele anterioare.

Epley sau Semont?

Pentru BPPV de canal posterior, ambele pot fi eficiente.

Nu există însă motiv pentru pacient să alterneze la întâmplare între mai multe manevre găsite online.

Dacă o manevră corect efectuată nu funcționează, trebuie verificat:

diagnosticul;
canalul;
partea;
existența unei forme bilaterale;
posibilitatea ca particulele să fi migrat într-un alt canal.

Ce se întâmplă dacă este afectat canalul orizontal

În această situație Epley nu este, în general, manevra principală.

Pot fi utilizate alte tehnici, precum:

barbecue roll / Lempert;
Gufoni;
variante adaptate tipului de nistagmus.

Acesta este unul dintre motivele pentru care diagnosticul canalului afectat contează.

Ce este barbecue roll

În această manevră, pacientul este rotit succesiv în mai multe poziții, aproximativ ca o rotație a corpului pe axa longitudinală.

Scopul este deplasarea particulelor prin canalul orizontal până când ies din regiunea în care produc stimularea anormală.

Pozițiile exacte depind de:

partea afectată;
forma de BPPV orizontal.

Nu trebuie aplicată tuturor persoanelor cu vertij pozițional.

Ce este manevra Gufoni

Este o altă manevră utilizată pentru anumite forme de BPPV ale canalului orizontal.

Pornește de obicei din șezut și implică:

deplasarea rapidă pe o parte;
apoi poziționarea capului într-o direcție specifică.

Direcția depinde de tipul BPPV orizontal.

De aceea, Gufoni este un exemplu foarte bun pentru motivul pentru care nu există „manevra universală pentru cristale”.

BPPV de canal anterior

Este mult mai rar.

Există manevre specifice sau variante de repoziționare care urmăresc deplasarea particulelor din canalul anterior.

Pentru că diagnosticul poate fi mai dificil și anumite forme de nistagmus vertical pot avea și cauze centrale, evaluarea trebuie făcută cu atenție.

Nu recomandăm autotratarea unui presupus BPPV anterior.

Manevra Foster sau „half somersault”

Există și o tehnică numită half somersault/Foster, descrisă pentru unele forme de BPPV posterior.

Presupune poziții în care pacientul:

îngenunchează;
își poziționează capul în jos;
îl rotește;
apoi revine progresiv.

Poate fi dificilă sau nepotrivită pentru persoane cu:

probleme cervicale;
probleme ale genunchilor;
probleme de spate;
obezitate;
mobilitate redusă;
risc de cădere.

Nu este obligatoriu superioară manevrei Epley și nu este potrivită tuturor.

Ce sunt exercițiile Brandt-Daroff

Brandt-Daroff reprezintă o serie de exerciții poziționale repetate.

Pot fi utilizate în anumite situații, de exemplu:

când repoziționarea specifică nu este disponibilă;
pentru unele simptome persistente;
dacă sunt recomandate de clinician.

Ele nu sunt identice cu Epley.

Manevrele de repoziționare specifice canalului sunt, în general, preferate atunci când BPPV a fost localizat corect.

Cât durează o manevră

O secvență de repoziționare durează, de regulă, doar câteva minute.

Fiecare poziție este menținută pentru o perioadă suficientă pentru:

deplasarea particulelor;
reducerea nistagmusului și vertijului.

În timpul aceleiași consultații pot fi necesare:

una;
sau mai multe repetări.

Nu există o regulă conform căreia fiecare pacient se vindecă după exact o manevră.

Este normal să amețești în timpul manevrei?

Da.

Repoziționarea mișcă tocmai particulele care provoacă vertijul.

În timpul anumitor poziții poate apărea:

senzație intensă de rotire;
nistagmus;
greață.

Episodul este de obicei scurt.

Un clinician pregătit urmărește reacția și poziționează pacientul în siguranță.

Poți vomita?

Da, uneori.

Pacienții foarte sensibili pot avea:

greață importantă;
vărsături.

Dacă există un istoric de greață severă la manevre, spune acest lucru înaintea procedurii.

În anumite situații clinicianul poate decide utilizarea unui tratament antiemetic, dar medicamentele nu înlocuiesc repoziționarea.

Ce simți după manevră

Unele persoane spun:

„Vertijul a dispărut imediat.”

Altele pot rămâne temporar cu:

ușoară instabilitate;
senzație de cap „ciudat”;
greață;
nesiguranță la mișcare.

Această amețeală reziduală poate persista o perioadă chiar dacă episoadele poziționale clasice au dispărut.

Important este dacă mai apare sau nu rotirea tipică la poziția care declanșa problema.

Trebuie să stai cu capul nemișcat după Epley?

Nu de rutină.

Ghidurile moderne pentru BPPV de canal posterior nu recomandă impunerea standard a unor restricții precum:

guler cervical;
evitarea totală a mișcărilor capului;
dormitul numai șezând;
evitarea timp de mai multe zile a părții afectate.

Aceste restricții nu au demonstrat un beneficiu suficient pentru a fi recomandate tuturor pacienților.

Dacă clinicianul oferă o recomandare individuală din alt motiv medical, aceasta trebuie respectată.

Poți dormi normal după manevră?

În mod obișnuit, da.

Nu este necesar ca toți pacienții să doarmă în șezut sau cu mai multe perne.

Dacă ai primit instrucțiuni individuale din cauza:

unei alte afecțiuni;
unei proceduri speciale;
particularităților cazului;

urmează acele recomandări.

Poți conduce după Epley?

Nu este prudent să conduci imediat dacă:

încă ai vertij;
ai greață;
te simți instabil;
manevra a provocat simptome intense.

Reluarea conducerii trebuie făcută numai când:

vertijul s-a remis;
mișcările capului nu mai provoacă episoade;
te poți orienta și deplasa în siguranță.

Aceeași precauție este valabilă pentru:

lucrul la înălțime;
utilaje;
alte activități periculoase.

Cum știi dacă manevra a funcționat

Cel mai simplu indicator este dispariția simptomului specific.

De exemplu, înainte:

te întorceai spre dreapta în pat;
apărea rotirea.

După tratament:

aceeași mișcare nu mai provoacă vertij.

Clinicianul poate repeta și manevra pozițională diagnostică pentru a verifica dacă nistagmusul a dispărut.

Dacă prima manevră nu funcționează

Nu înseamnă automat că diagnosticul este greșit.

Poate fi necesară:

repetarea;
o altă manevră;
tratarea unui alt canal;
tratarea celeilalte urechi.

Dar dacă simptomele persistă, nu este recomandată repetarea nelimitată fără reevaluare.

Conversia într-un alt canal

Uneori, în timpul repoziționării, particulele pot ajunge într-un alt canal semicircular.

Simptomele se pot modifica.

De exemplu, după tratamentul unui canal posterior poate apărea un tipar compatibil cu afectarea canalului orizontal.

Această situație poate fi recunoscută prin testarea pozițională și tratată cu o manevră adecvată noului canal.

Nu înseamnă că boala a devenit „mai gravă”.

BPPV bilateral

Mai rar, pot fi afectate ambele urechi.

Poate fi mai frecvent în anumite contexte, inclusiv după traumatism cranian.

Tratamentul poate necesita:

identificarea fiecărei componente;
manevre efectuate succesiv;
mai multe consultații.

A încerca la întâmplare Epley „pe ambele părți” poate complica interpretarea simptomelor.

Cât de repede funcționează Epley

La mulți pacienți, ameliorarea este rapidă.

Uneori o singură manevră este suficientă.

Alteori sunt necesare:

repetări în aceeași ședință;
manevre la controale ulterioare.

BPPV poate și să se remită spontan, dar repoziționarea poate reduce mult mai repede durata simptomelor.

BPPV poate reveni după o manevră reușită

Da.

Particulele pot ajunge din nou într-un canal semicircular după:

luni;
ani.

Recurența nu demonstrează că tratamentul anterior a fost greșit.

Pentru pacienții cu recurențe confirmate, poate fi utilă învățarea unei manevre sigure pentru acasă.

Trebuie să faci Epley preventiv dacă nu mai ai simptome?

În general, nu.

Manevra este utilizată pentru BPPV activ.

Dacă vertijul s-a rezolvat, repetarea zilnică „preventivă” nu are un rol standard.

Dacă simptomele reapar, trebuie verificat dacă tabloul este același.

Medicamentele pentru amețeală înlocuiesc manevra?

Nu.

Medicamentele vestibulosupresoare pot diminua temporar senzația de vertij, dar nu scot particulele din canal.

Pentru BPPV confirmat, ghidurile descurajează tratamentul de rutină cu:

antihistaminice vestibulosupresoare;
benzodiazepine;
alte medicamente folosite doar pentru suprimarea vertijului.

Acestea pot avea efecte adverse precum:

somnolență;
încetinirea reacțiilor;
risc de cădere.

Betahistina înlocuiește Epley?

Nu.

Betahistina nu repoziționează otoconiile.

BPPV are un mecanism mecanic, iar tratamentul specific urmărește mecanic eliminarea particulelor din canalul implicat.

Dacă un pacient are și o altă boală vestibulară, medicul poate utiliza alte medicamente pentru acea indicație.

Dar BPPV nu trebuie tratat automat cu betahistină doar pentru că produce vertij.

Este nevoie de recuperare vestibulară?

Uneori.

Dacă după rezolvarea BPPV persistă:

instabilitate;
nesiguranță la mers;
sensibilitate la mișcare;

poate fi utilă evaluarea pentru recuperare vestibulară.

Aceasta implică exerciții adaptate pentru:

echilibru;
stabilizarea privirii;
mișcare;
compensare vestibulară.

Nu este același lucru cu Epley.

Epley tratează particulele din canal.

Recuperarea vestibulară urmărește adaptarea și funcționarea sistemului de echilibru.

Există situații în care BPPV necesită operație?

Foarte rar.

Majoritatea cazurilor răspund la:

repoziționare;
repetarea manevrelor;
timp.

În formele foarte persistente, invalidante și refractare la tratamentul adecvat, există proceduri chirurgicale rare, precum blocarea canalului afectat.

Acestea sunt rezervate unor situații excepționale deoarece chirurgia urechii interne are riscuri, inclusiv asupra auzului.

Când manevrele nu trebuie repetate acasă

Oprește autotratarea și solicită evaluare dacă:

vertijul s-a schimbat față de episoadele anterioare;
durează continuu ore;
apare pierderea auzului;
apare tinitus nou important;
nu poți merge în siguranță;
apar simptome neurologice;
manevrele repetate nu mai funcționează;
ai avut un traumatism cranian important.

Aceste situații pot necesita un diagnostic diferit.

Când vertijul NU trebuie tratat cu Epley

Nu utiliza o manevră pentru BPPV drept prim răspuns dacă vertijul apare împreună cu:

slăbiciunea feței, brațului sau piciorului;
amorțeală;
dificultăți de vorbire;
vedere dublă;
pierderea vederii;
dificultate severă de coordonare;
imposibilitatea de a merge;
durere de cap severă neobișnuită;
alte simptome neurologice acute.

În asemenea situații trebuie exclusă o urgență neurologică.

În formele severe se apelează 112.

Pierderea bruscă a auzului este alt traseu

Dacă vertijul apare împreună cu o scădere bruscă a auzului, nu presupune:

„s-au mișcat cristalele”.

BPPV tipic nu produce pierdere de auz.

Vezi pierderea bruscă a auzului: de ce este o urgență ORL.

Dacă vertijul durează ore

BPPV produce în mod tipic crize scurte provocate de poziție.

Episoadele spontane care durează:

zeci de minute;
ore;

pot orienta către alte diagnostice, inclusiv:

migrenă vestibulară;
boala Ménière;
alte afecțiuni vestibulare sau neurologice.

Vezi boala Ménière: simptome, diagnostic și tratament.

Dacă vertijul este continuu zile întregi

Acesta nu este tiparul clasic al BPPV.

Trebuie luate în calcul:

nevrita vestibulară;
labirintita;
cauze neurologice.

Vezi nevrita vestibulară și labirintita.

Manevrele la persoanele în vârstă

BPPV este frecvent la vârstnici și poate crește semnificativ riscul de cădere.

Manevrele pot necesita adaptare dacă există:

mobilitate redusă;
artroză cervicală;
probleme ale coloanei;
obezitate;
risc crescut de cădere;
alte boli.

În aceste situații este deosebit de util ca repoziționarea să fie efectuată de un clinician sau terapeut vestibular experimentat.

Manevrele după traumatism cranian

BPPV posttraumatic poate:

afecta mai mult de un canal;
afecta ambele urechi;
fi mai predispus la recurență.

În plus, amețeala posttraumatică poate avea și alte cauze.

Dacă simptomele au început după un traumatism cranian, menționează acest lucru medicului înainte de manevră.

Cum te pregătești pentru manevră

Nu este necesară o pregătire complicată.

Este util să:

porți haine care permit mișcarea;
spui dacă ai probleme cervicale sau de spate;
anunți dacă ai greață severă;
spui dacă ai avut un traumatism recent;
menționezi bolile vasculare sau oculare relevante;
descrii exact poziția care produce vertijul.

Dacă ai luat medicamente pentru vertij înaintea consultației, spune medicului ce ai utilizat.

Ce trebuie să știe clinicianul înainte

Informațiile importante includ:

ce mișcare declanșează vertijul;
cât durează;
dacă este afectată o anumită parte;
dacă există hipoacuzie;
dacă există tinitus;
dacă vertijul apare și în repaus;
problemele coloanei cervicale;
traumatismele;
antecedentele de BPPV.

Acestea permit alegerea mai sigură a testului și manevrei.

Consultația ORL prin CAS la Prevencia

Vertijul pozițional poate fi evaluat în cadrul consultației ORL la Prevencia, inclusiv prin CAS pentru pacienții care îndeplinesc condițiile de acces.

Dacă istoricul sugerează BPPV, medicul poate stabili dacă sunt indicate:

manevre poziționale diagnostice;
manevre de repoziționare;
evaluarea auzului;
alte investigații.

În BPPV tipic confirmat, CT-ul și RMN-ul nu sunt necesare de rutină.

Disponibilitatea efectivă a manevrelor vestibulare și de repoziționare la Prevencia trebuie confirmată în funcție de:

medic;
locație;
program.

Informațiile actualizate despre ORL sunt disponibile pe pagina ORL prin CAS.

Pentru acces vezi biletul de trimitere la ORL.

Dacă există simptome neurologice acute sau pierdere bruscă a auzului, nu se așteaptă o consultație programată obișnuită.

Întrebări frecvente

Ce este manevra Epley?

Este o succesiune de poziții ale capului și corpului folosită pentru repoziționarea particulelor din canalul semicircular posterior în BPPV.

Manevra Epley vindecă vertijul?

Poate controla foarte eficient BPPV de canal posterior. Nu tratează însă alte cauze ale vertijului.

Cât durează?

O secvență durează doar câteva minute.

Este normal să amețesc foarte tare în timpul manevrei?

Da. Mișcarea particulelor poate reproduce pentru scurt timp vertijul și nistagmusul.

Este normal să am greață?

Da. Unele persoane pot avea greață și, mai rar, vărsături.

Pot face Epley singur acasă?

Poate fi recomandată pentru acasă după confirmarea diagnosticului, identificarea părții afectate și verificarea contraindicațiilor.

Cum știu ce ureche trebuie tratată?

Este stabilită prin istoricul simptomelor și manevrele poziționale, în special prin caracteristicile nistagmusului.

Pot face Epley pe ambele părți ca să fiu sigur?

Nu este recomandat să tratezi empiric ambele urechi. Trebuie identificat canalul și partea afectată.

Ce diferență există între Dix-Hallpike și Epley?

Dix-Hallpike este în principal diagnostic, iar Epley este terapeutic.

Ce fac dacă Epley nu funcționează?

Poate fi necesară repetarea, o altă manevră sau reevaluarea diagnosticului și canalului afectat.

Există alte manevre?

Da. Semont poate fi utilizată pentru anumite forme posterioare, iar Gufoni și barbecue roll pentru anumite forme ale canalului orizontal.

De ce nu funcționează Epley pentru toate cazurile?

Pentru că BPPV poate afecta canale semicirculare diferite, iar fiecare necesită o strategie de repoziționare adecvată.

Trebuie să dorm șezând după Epley?

Nu de rutină. Ghidurile actuale nu recomandă restricții posturale standard după repoziționarea pentru BPPV posterior.

Pot dormi pe partea afectată?

Nu există o recomandare universală de evitare după o manevră standard reușită. Urmează eventualele indicații individuale primite de la clinician.

Este nevoie de medicamente?

Nu ca tratament principal. Medicamentele pentru vertij nu repoziționează particulele.

Betahistina tratează cristalele?

Nu. BPPV este tratat specific prin repoziționarea mecanică.

Este nevoie de RMN sau CT?

Nu pentru un BPPV tipic confirmat, dacă nu există alte semne care sugerează un diagnostic diferit.

BPPV poate reveni?

Da. Recurența este frecventă, iar un pacient cu diagnosticul confirmat poate fi instruit pentru gestionarea episoadelor viitoare.

Când nu trebuie să fac manevre acasă?

Dacă primul diagnostic nu este clar, există probleme cervicale importante, simptomele s-au schimbat, apare hipoacuzie sau există semne neurologice.

Când vertijul este urgent?

Când apare împreună cu slăbiciune, amorțeală, asimetrie facială, tulburări de vorbire, vedere dublă, imposibilitatea de a merge sau alte simptome neurologice acute.

Ideea principală

Manevrele de repoziționare sunt tratamentul specific al BPPV.

Ele nu „calmează creierul” și nu maschează vertijul.

Ele încearcă să corecteze mecanic cauza, mutând otoconiile din canalul semicircular în care nu ar trebui să se afle.

Pentru cea mai frecventă formă — BPPV de canal posterior — una dintre principalele metode este manevra Epley.

Dar:

Epley nu tratează toate tipurile de BPPV;
canalul orizontal poate necesita Gufoni sau barbecue roll;
alte forme pot necesita alte manevre;
partea afectată trebuie identificată;
unele boli cervicale sau alte probleme medicale pot necesita modificarea tehnicii.

De aceea, primul episod important de vertij pozițional merită diagnosticat corect înainte de autotratare.

După confirmarea unui BPPV recurent și instruirea pacientului, manevra pentru acasă poate deveni o soluție foarte utilă.

Nu sunt recomandate de rutină:

CT;
RMN;
investigații vestibulare complexe;
medicamente vestibulosupresoare pe termen lung;
restricții posturale după Epley.

Dacă vertijul își schimbă tiparul, devine continuu, apare pierderea auzului sau apar simptome neurologice, trebuie reconsiderat diagnosticul.

Pentru diagnosticul BPPV vezi vertijul pozițional: simptome, diagnostic și tratament.

Pentru orientarea generală vezi amețeală sau vertij: când cauza poate fi ORL.

Pentru Ménière vezi boala Ménière.

Pentru nevrita vestibulară vezi nevrita vestibulară și labirintita.

Pentru întregul traseu ORL vezi Când mergi la ORL?.

Surse medicale consultate

American Academy of Otolaryngology–Head and Neck Surgery Foundation — Clinical Practice Guideline: Benign Paroxysmal Positional Vertigo
AAO-HNS — Standard BPPV Management, 2026
NICE — Suspected neurological conditions: recognition and referral
Johns Hopkins Medicine — Home Epley Maneuver