Articole pe clinică
Pagina 4 din 11.
20 iunie 2026
Incontinența urinară de urgență apare când nevoia de a urina vine brusc, intens și greu de controlat. Poate fi asociată cu vezica hiperactivă, infecții urinare, diabet, afecțiuni neurologice, unele medicamente sau iritanți vezicali. Tratamentul depinde de cauză și de tipul simptomelor.
20 iunie 2026
Emsella este o procedură non-invazivă, dar nu este potrivită pentru orice pacient. Sarcina, dispozitivele medicale implantate, implanturile metalice relevante, infecțiile active, durerea pelvină, sângerările neexplicate sau simptomele urinare persistente trebuie evaluate înainte.
20 iunie 2026
Scăpările de urină la tuse, râs, strănut, sport sau ridicarea greutăților pot indica incontinență urinară de efort. Problema este frecventă, dar nu trebuie ignorată. Evaluarea ajută la diferențierea între incontinența de efort, de urgență sau mixtă și la alegerea tratamentului potrivit.
20 iunie 2026
Emsella și exercițiile Kegel urmăresc susținerea musculaturii planșeului pelvin, dar funcționează diferit. Kegel presupune contracții voluntare repetate, iar Emsella stimulează musculatura prin impulsuri electromagnetice, fără efort voluntar din partea pacientului.
20 iunie 2026
Protocolul Emsella pornește de obicei de la 6 ședințe, programate de regulă de 2 ori pe săptămână. În unele cazuri se poate recomanda un protocol de 8 ședințe sau ședințe de întreținere, în funcție de simptome, obiectiv și răspunsul individual.
19 iunie 2026
Emsella nu ar trebui să doară. În timpul ședinței, pacientul stă îmbrăcat pe fotoliu și simte contracții musculare profunde în zona planșeului pelvin. Procedura durează aproximativ 28–30 de minute și nu necesită timp de recuperare.
19 iunie 2026
Emsella este o procedură non-invazivă care stimulează musculatura planșeului pelvin. Poate fi utilă în cazuri selectate de scăpări urinare, slăbiciune pelvină, postpartum sau menopauză, după evaluare medicală.
15 iunie 2026
Chirurgia generală în ambulatoriu ajută pacienții să fie evaluați pentru probleme frecvente precum plăgi, abcese, chisturi, lipoame, alunițe, papiloame, hernii, hemoroizi, fisuri anale, colici biliare sau dureri abdominale. Consultația prin CAS este posibilă cu bilet de trimitere, card de sănătate și act de identitate. Articolul explică ce situații pot fi evaluate programabil și ce simptome trebuie trimise direct către urgență.
14 iunie 2026
După o intervenție chirurgicală minoră, cum ar fi sutura unei plăgi, excizia unui chist, lipom, aluniță sau papilom ori drenajul unui abces, controlul ajută la urmărirea vindecării și la depistarea complicațiilor. Durerea ușoară, sensibilitatea locală și o mică roșeață pot fi normale la început, dar durerea în creștere, puroiul, mirosul neplăcut, febra, deschiderea plăgii sau roșeața extinsă necesită reevaluare medicală.
13 iunie 2026
Examenul histopatologic este analiza la microscop a țesutului îndepărtat prin biopsie sau excizie. Poate fi recomandat după scoaterea unei alunițe, a unui chist, lipom, papilom sau nodul sub piele, mai ales dacă diagnosticul trebuie confirmat sau dacă leziunea are aspect atipic. Trimiterea la histopatologie nu înseamnă automat cancer, ci este o metodă de confirmare medicală a naturii leziunii.
12 iunie 2026
Apendicita este inflamația apendicelui și poate deveni o urgență chirurgicală. Durerea începe adesea în jurul buricului și se mută spre partea dreaptă jos a abdomenului, devenind mai intensă la mișcare, tuse sau mers. Poate fi însoțită de greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, febră sau stare generală proastă. Dacă simptomele sunt sugestive, pacientul trebuie evaluat rapid, uneori direct într-un serviciu de urgență.
12 iunie 2026
Colecistita este inflamația colecistului, de cele mai multe ori cauzată de blocarea evacuării bilei de către un calcul biliar. Spre deosebire de colica biliară simplă, durerea din colecistită este mai persistentă, poate fi însoțită de febră, greață, vărsături, frisoane sau stare generală proastă și necesită evaluare rapidă. Articolul explică semnele care diferențiază criza de fiere de o posibilă urgență.
12 iunie 2026
Pietrele la fiere, numite medical calculi biliari sau litiază biliară, sunt depozite solide formate în colecist. Uneori nu dau simptome și sunt descoperite întâmplător la ecografie. Când devin simptomatice, pot provoca dureri intense sub coaste în dreapta sau în capul pieptului, mai ales după mese grase, cu greață sau vărsături. Consultul de chirurgie generală stabilește dacă pacientul are nevoie de monitorizare, investigații sau tratament chirurgical.
11 iunie 2026
Abcesul perianal este o colecție de puroi apărută lângă anus sau rect, de obicei prin infectarea unei glande anale. Poate provoca durere intensă, umflătură, roșeață, căldură locală, puroi, febră sau stare generală proastă. Nu trebuie confundat cu hemoroizii sau fisura anală. În multe cazuri, tratamentul necesită drenaj chirurgical, iar amânarea poate crește riscul de complicații, inclusiv fistulă anală.
11 iunie 2026
Fisura anală este o mică ruptură la nivelul pielii sau mucoasei anusului. Poate provoca durere intensă în timpul scaunului, durere care persistă după defecație și sânge roșu pe hârtia igienică sau pe scaun. Unele fisuri se vindecă prin măsuri conservatoare: fibre, hidratare, evitarea constipației și tratament local recomandat medical. Dacă durerea persistă, sângerarea revine sau simptomele nu se ameliorează, este recomandat consult chirurgical.
11 iunie 2026
Lipomul este o formațiune benignă formată din țesut gras, localizată de obicei sub piele. De cele mai multe ori este moale, mobil și nedureros. Nu toate lipoamele trebuie scoase. Consultul este recomandat dacă lipomul crește, doare, devine tare sau fix, este mare, deranjează funcțional sau nu este clar dacă formațiunea este lipom, chist, ganglion ori alt tip de nodul.
11 iunie 2026
Colicile biliare sunt episoade de durere intensă în partea dreaptă sus a abdomenului sau în zona centrală superioară, frecvent după mese grase. Pot fi cauzate de calculi biliari care blochează temporar fluxul bilei. Consultul de chirurgie generală stabilește dacă simptomele sunt compatibile cu litiaza biliară, dacă sunt necesare investigații și dacă pacientul trebuie urmărit sau orientat către tratament chirurgical. Durerea persistentă, febra, vărsăturile sau icterul pot indica o complicație și necesită evaluare rapidă.
11 iunie 2026
Hemoroizii sunt vene dilatate la nivelul anusului și rectului inferior. Pot provoca mâncărime, disconfort, durere, umflături locale și sângerare roșie la scaun. Unele simptome se pot ameliora prin dietă bogată în fibre, hidratare, evitarea constipației și tratamente locale. Totuși, sângerarea rectală, durerea importantă, simptomele persistente sau nodulii dureroși trebuie evaluate medical, pentru a exclude alte cauze și pentru a stabili tratamentul corect.
10 iunie 2026
Hernia ombilicală apare ca o umflătură în jurul buricului, cauzată de un punct slab al peretelui abdominal. Poate deveni mai vizibilă la tuse, efort, ridicat greutăți sau stat în picioare. Consultul de chirurgie generală stabilește dacă hernia poate fi urmărită sau dacă este nevoie de intervenție chirurgicală. Durerea bruscă, greața, vărsăturile, schimbarea culorii pielii sau imposibilitatea de a reduce hernia pot indica o urgență.
10 iunie 2026
Hernia inghinală apare când țesut sau intestin trece printr-un punct slab al peretelui abdominal, producând o umflătură în zona inghinală sau scrotală. Poate deveni mai vizibilă la tuse, efort, ridicat greutăți sau stat în picioare. Consultul de chirurgie generală stabilește dacă hernia poate fi urmărită sau dacă este nevoie de intervenție chirurgicală. Durerea bruscă, greața, vărsăturile sau imposibilitatea de a împinge hernia înapoi pot indica o urgență.
9 iunie 2026
Boala mixtă de țesut conjunctiv este o boală autoimună rară, cu simptome care pot semăna cu lupusul, scleroza sistemică, miozita sau poliartrita reumatoidă. Articolul explică rolul ANA și anti-RNP, semnele importante precum fenomenul Raynaud, degetele umflate, durerile articulare, slăbiciunea musculară, refluxul sau dificultățile respiratorii și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
9 iunie 2026
Uveita este o inflamație oculară care poate produce ochi roșu dureros, sensibilitate la lumină, vedere încețoșată sau puncte negre în câmpul vizual. Uneori, uveita poate fi legată de boli reumatologice, mai ales spondiloartrite, spondilită anchilozantă, artrită psoriazică sau boli inflamatorii intestinale. Articolul explică semnele de alarmă, când este nevoie de oftalmologie urgentă și când pacientul trebuie evaluat și de reumatolog.
9 iunie 2026
CK, numit și CPK, este o enzimă prezentă în mușchi, iar valorile crescute pot apărea după efort, traumatisme, injecții, medicamente, boli musculare, tulburări endocrine sau boli inflamatorii. Articolul explică diferența dintre dureri musculare obișnuite și slăbiciune musculară relevantă medical, când poate fi vorba despre miozită, ce analize și investigații pot fi utile și când pacientul trebuie evaluat urgent.
9 iunie 2026
Arterita cu celule gigante, numită și arterită temporală, este o vasculită care apare mai ales după 50 de ani și poate afecta arterele de la nivelul capului, scalpului și ochilor. Articolul explică semnele de alarmă: durere de cap nouă, sensibilitate la tâmple sau scalp, durere de maxilar la mestecat, vedere încețoșată, vedere dublă sau pierdere de vedere. Sunt explicate legătura cu polimialgia reumatică, rolul VSH și CRP, investigațiile posibile și când pacientul trebuie evaluat urgent.
8 iunie 2026
Fibromialgia este o afecțiune asociată cu dureri difuze, oboseală, somn neodihnitor și sensibilitate crescută la durere. Articolul explică diferența față de bolile inflamatorii reumatologice, ce analize pot fi utile pentru excluderea altor cauze, când este indicat consultul la reumatolog și ce rol au recuperarea medicală, mișcarea, somnul și abordarea multidisciplinară.
8 iunie 2026
Sclerodermia, numită și scleroză sistemică atunci când afectează organismul în ansamblu, este o boală autoimună care poate produce fenomen Raynaud, piele îngroșată, degete umflate, reflux, dificultăți la înghițire și uneori afectare pulmonară, cardiacă, renală sau digestivă. Articolul explică simptomele importante, diferența dintre sclerodermia localizată și cea sistemică, ce analize pot fi utile și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
8 iunie 2026
Acidul uric crescut, numit hiperuricemie, nu înseamnă automat gută. Articolul explică diferența dintre acid uric crescut fără simptome și guta propriu-zisă, ce valori trebuie interpretate cu atenție, ce factori pot crește acidul uric, când este importantă evaluarea medicală și când pacientul trebuie orientat către reumatologie, medicină internă, nefrologie sau medicul de familie.
8 iunie 2026
Durerea de călcâi poate apărea din cauze mecanice, cum sunt fasceita plantară sau tendinopatia ahileană, dar uneori poate fi legată de entezită, o inflamație întâlnită în spondiloartrite și artrita psoriazică. Articolul explică semnele care diferențiază durerea mecanică de durerea inflamatorie, când mergi la reumatolog, ortoped sau recuperare medicală și ce investigații pot fi utile.
8 iunie 2026
Artrita psoriazică este o boală inflamatorie care poate apărea la pacienții cu psoriazis și poate afecta articulațiile, tendoanele, coloana, degetele și unghiile. Articolul explică simptomele importante, diferența față de artroză sau poliartrita reumatoidă, ce analize și investigații pot fi utile și când pacientul trebuie trimis la reumatolog prin CAS.
8 iunie 2026
Radiografia, ecografia articulară și RMN-ul au roluri diferite în evaluarea durerilor articulare. Articolul explică pe înțelesul pacientului când poate fi utilă radiografia, ce poate arăta ecografia articulară, când este indicat RMN-ul, de ce nu orice durere are nevoie de RMN și de ce investigațiile trebuie recomandate și interpretate de medic.
8 iunie 2026
Durerea de șold poate avea cauze ortopedice, reumatologice, degenerative, inflamatorii sau funcționale. Articolul explică diferența dintre artroza de șold, durerea după traumatism, inflamația reumatologică, polimialgia reumatică, spondiloartrita, osteoporoza și problemele care necesită recuperare medicală, cu orientare pentru consult prin CAS.
8 iunie 2026
Anti-CCP este o analiză utilă în evaluarea suspiciunii de poliartrită reumatoidă. Articolul explică ce arată testul, cum se interpretează un rezultat pozitiv sau negativ, diferența față de factorul reumatoid, ce simptome fac analiza relevantă și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
8 iunie 2026
Factorul reumatoid pozitiv poate apărea în poliartrita reumatoidă, dar nu stabilește singur diagnosticul. Articolul explică ce înseamnă analiza, când devine relevantă împreună cu dureri articulare, articulații umflate sau redoare matinală, ce rol are anti-CCP și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
8 iunie 2026
Polimialgia reumatică este o boală inflamatorie care apare mai ales după 50 de ani și produce dureri și rigiditate la umeri, gât, șolduri sau coapse. Articolul explică simptomele importante, diferența față de artroză sau probleme ortopedice, rolul VSH și CRP, semnele de alarmă pentru arterita cu celule gigante și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
7 iunie 2026
Sindromul Sjögren este o boală autoimună care afectează frecvent glandele lacrimale și salivare, ducând la ochi uscați și gură uscată. Articolul explică simptomele importante, legătura cu durerile articulare, oboseala și ANA pozitiv, ce analize pot fi utile și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
7 iunie 2026
ANA pozitiv poate apărea în unele boli autoimune, dar nu stabilește singur diagnosticul. Articolul explică ce sunt anticorpii antinucleari, când rezultatul poate fi relevant pentru lupus, Sjögren, sclerodermie sau alte boli de țesut conjunctiv, ce simptome contează și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
7 iunie 2026
Consultația de reumatologie este mai eficientă dacă pacientul aduce analizele, investigațiile și documentele medicale relevante. Articolul explică ce rezultate pot fi utile pentru dureri articulare, articulații umflate, redoare matinală, suspiciune de poliartrită, lupus, spondilită, gută sau osteoporoză și de ce analizele nu trebuie interpretate izolat.
7 iunie 2026
Durerea de umăr poate avea cauze ortopedice, reumatologice sau funcționale. Articolul explică diferența dintre durerea produsă de traumatisme, coafa rotatorie, umăr înghețat, artroză, artrită inflamatorie sau polimialgie reumatică și arată când pacientul trebuie orientat către ortopedie, reumatologie sau recuperare medicală.
7 iunie 2026
Durerile articulare la vârstnici nu trebuie puse automat pe seama vârstei. Pot fi cauzate de artroză, inflamație, gută, osteoporoză, traumatisme, fragilitate sau boli reumatologice. Articolul explică semnele care orientează pacientul către reumatologie, geriatrie, ortopedie sau recuperare medicală și pașii pentru consult prin CAS.
7 iunie 2026
Osteodensitometria DEXA este investigația folosită pentru măsurarea densității minerale osoase și evaluarea riscului de osteoporoză. Articolul explică ce arată DEXA, când se recomandă, ce înseamnă T-score, diferența dintre osteopenie și osteoporoză, când se repetă investigația și la ce medic mergi cu rezultatul.