48 articole publicate pe Clinica Prevencia de Dr. Carmen-Denise Zahiu, cu informații medicale clare, orientate spre prevenție și decizii informate.
Cancerul colorectal poate evolua fără simptome și poate fi descoperit prin sânge în scaun, anemie sau modificarea persistentă a tranzitului. Află care sunt factorii de risc, cum se confirmă diagnosticul și ce investigații sunt necesare pentru stadializare.
Coprocultura, examenul coproparazitologic, calprotectina și FIT răspund unor întrebări diferite. Află când este recomandat fiecare test, cum se recoltează corect proba și ce înseamnă un rezultat pozitiv sau negativ.
Majoritatea polipilor colonici sunt benigni, dar adenoamele și anumite leziuni serrated pot evolua către cancer. Află ce înseamnă dimensiunea, displazia și rezultatul biopsiei și când trebuie repetată colonoscopia.
Screeningul poate preveni cancerul colorectal prin depistarea și îndepărtarea polipilor. Află când începe testarea, care este diferența dintre FIT și colonoscopie, ce înseamnă un rezultat pozitiv și cine are nevoie de screening mai devreme.
Calprotectina fecală este un marker al inflamației intestinale, utilizat pentru diferențierea bolilor inflamatorii de sindromul de intestin iritabil și pentru monitorizarea bolii Crohn sau a rectocolitei. Află cum se recoltează și cum se interpretează valorile.
Antigenul fecal, testul respirator și biopsia pot identifica infecția activă cu Helicobacter pylori. Află ce test este potrivit, ce medicamente trebuie întrerupte și când se confirmă eradicarea după tratament.
Pregătirea corectă a colonului permite identificarea polipilor și evită repetarea colonoscopiei. Află ce poți mânca, cum se administrează soluția în două prize și cum sunt gestionate anticoagulantele și tratamentele pentru diabet.
Colonoscopia examinează rectul și colonul și poate identifica polipi, cancer, inflamații, diverticuli și surse de sângerare. Află când este recomandată, cum se desfășoară, ce rol au biopsiile și ce riscuri presupune.
Gastroscopia examinează esofagul, stomacul și duodenul și poate identifica inflamații, ulcere, sângerări, îngustări sau tumori. Află când este recomandată, cum te pregătești, ce rol au biopsiile și care sunt riscurile procedurii.
Pancreatita provoacă frecvent durere puternică în partea superioară a abdomenului, extinsă spre spate, greață și vărsături. Află care sunt cauzele, cum se confirmă diagnosticul, ce tratament este necesar și ce simptome impun prezentarea imediată la spital.
Chisturile hepatice simple și hemangioamele sunt descoperiri benigne frecvente la ecografie și, de cele mai multe ori, nu necesită tratament sau monitorizare. Află ce caracteristici impun CT, RMN ori evaluare suplimentară.
Ciroza este stadiul avansat al fibrozei hepatice și poate rămâne mult timp fără simptome. Află ce înseamnă ciroza compensată și decompensată, cum se monitorizează varicele, ascita și cancerul hepatic și când este necesară evaluarea pentru transplant.
Hepatitele B și C pot evolua ani fără simptome, dar pot provoca fibroză, ciroză și cancer hepatic. Află cum se transmit, ce înseamnă HBsAg, anti-HBc, anti-HCV și ARN HCV, cum se tratează și cine are nevoie de monitorizare.
Bilirubina crescută poate apărea prin distrugerea accelerată a globulelor roșii, boli ale ficatului sau blocarea căilor biliare. Află ce înseamnă bilirubina directă și indirectă, ce investigații pot fi necesare și când icterul reprezintă o urgență.
TGO, TGP și GGT crescute pot apărea în ficatul gras, consumul de alcool, hepatite virale, boli biliare, după medicamente sau chiar în urma unui efort muscular intens. Află cum se interpretează tiparul analizelor, ce investigații pot fi necesare și când rezultatele reprezintă o urgență.
Ficatul gras este frecvent asociat cu excesul ponderal, diabetul, colesterolul crescut și hipertensiunea. Află ce înseamnă MASLD, cum se evaluează riscul de fibroză și ce măsuri pot reduce grăsimea și inflamația hepatică.
Dieta low-FODMAP poate reduce balonarea, durerile și tulburările de tranzit la unii pacienți cu sindrom de intestin iritabil. Află cui îi este recomandată, ce alimente sunt implicate și cum se parcurg corect etapele de reducere, reintroducere și personalizare.
SIBO reprezintă creșterea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire și poate provoca balonare, gaze, dureri, diaree sau malabsorbție. Află când este justificat testul respirator, care sunt limitele sale și de ce tratamentul trebuie să vizeze și cauza favorizantă.
Boala celiacă, sensibilitatea non-celiacă și alergia la grâu pot produce simptome după pâine sau paste, dar au mecanisme, riscuri și tratamente diferite. Află ce analize sunt relevante și de ce glutenul nu trebuie eliminat înaintea testării.
Intoleranța la lactoză poate provoca balonare, gaze, crampe și diaree după consumul produselor care conțin lactoză. Află cum se diferențiază de alergia la lapte, când este util testul respirator și cum poate fi adaptată alimentația fără restricții inutile.
Diverticuloza înseamnă prezența unor mici pungi în peretele colonului și este adesea lipsită de simptome. Diverticulita apare când unul sau mai mulți diverticuli se inflamează și poate produce durere, febră, abces, perforație sau obstrucție.
Rectocolita ulcero-hemoragică, numită și colită ulcerativă, este o boală inflamatorie cronică a colonului și rectului. Poate provoca diaree cu sânge, mucus, urgență și dureri abdominale. Află cum este diagnosticată, tratată și monitorizată.
Boala Crohn este o afecțiune inflamatorie cronică ce poate afecta orice segment al tubului digestiv și poate produce diaree, dureri abdominale, scădere în greutate, stenoze, fistule sau abcese. Află cum este diagnosticată, tratată și monitorizată.
Boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică sunt afecțiuni inflamatorii cronice care pot provoca diaree, sânge în scaun, dureri abdominale și scădere în greutate. Află care sunt diferențele, cum sunt diagnosticate și ce tratamente pot controla inflamația.
Sindromul de intestin iritabil provoacă dureri sau disconfort abdominal, balonare și modificarea tranzitului, fără să producă leziuni vizibile ale intestinului. Află cum este diagnosticat, ce subtipuri există și cum se tratează corect.
O cantitate mică de mucus poate apărea în mod normal în scaun, dar eliminarea repetată sau asocierea cu sânge, diaree, dureri ori scădere în greutate necesită evaluare. Află care sunt cauzele posibile și ce investigații pot fi recomandate.
Scaunul negru, lucios sau vărsăturile cu sânge pot indica o hemoragie din esofag, stomac ori duoden. Află cum se recunoaște melena, care sunt cauzele posibile și când trebuie sunat imediat la 112.
Disfagia este senzația că alimentele sau lichidele nu trec normal din gură spre stomac. Poate fi provocată de afecțiuni neurologice, inflamații, îngustări ale esofagului sau tulburări de motilitate. Află ce simptome impun evaluare urgentă și ce investigații pot fi necesare.
Greața și vărsăturile pot apărea în infecții digestive, boli ale stomacului, vezicii biliare sau pancreasului, dar și în sarcină, migrenă, tulburări metabolice ori ca reacție la medicamente. Află când simptomele necesită evaluare urgentă și ce investigații pot fi recomandate.
Diareea care persistă mai mult de patru săptămâni poate fi provocată de intoleranțe alimentare, medicamente, infecții, boli inflamatorii, boală celiacă sau tulburări funcționale. Află ce semne impun evaluare rapidă și ce analize pot identifica problema.
Hernia hiatală apare când o parte a stomacului urcă prin diafragmă în torace. Poate să nu producă simptome sau poate favoriza refluxul, dificultatea la înghițire și durerea toracică. Află cum se diagnostichează și când este necesar tratamentul chirurgical.
Dispepsia funcțională poate provoca senzație de stomac plin, sațietate precoce, durere sau arsură în partea superioară a abdomenului, fără o leziune care să explice complet simptomele. Află cum este diagnosticată și ce opțiuni de tratament există.
Helicobacter pylori este o bacterie care poate produce gastrită, ulcer gastric sau duodenal și poate crește riscul unor afecțiuni grave ale stomacului. Află cum se transmite, ce simptome poate provoca, cum este diagnosticată și de ce eradicarea trebuie verificată după tratament.
Ulcerul gastric sau duodenal este o leziune profundă a mucoasei stomacului ori duodenului. Cele mai frecvente cauze sunt infecția cu Helicobacter pylori și utilizarea antiinflamatoarelor. Află ce simptome poate provoca, cum se diagnostichează și când devine o urgență.
Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului și poate avea cauze diferite, de la infecția cu Helicobacter pylori la medicamente sau mecanisme autoimune. Află ce simptome poate produce, cum se stabilește diagnosticul și de ce tratamentul depinde de cauză.
Refluxul gastroesofagian apare când conținutul stomacului urcă repetat în esofag și produce arsuri, regurgitație sau alte simptome. Află când este suficientă evaluarea clinică, când este recomandată gastroscopia și ce opțiuni de tratament există.
Durerea abdominală nu înseamnă întotdeauna durere de stomac. Poate avea cauze diferite, în funcție de localizare, durată și simptomele asociate. Află când este suficient un consult programat și când trebuie evaluare medicală rapidă.
Beția și efectele sale asupra organismului pot varia de la disconfort temporar la semne de alarmă serioase. Aflați cum să recunoașteți semnalele de îngrijorare și când este necesar să apelați la un medic.
Sfaturi medicale practice pentru a preveni și atenua disconfortul digestiv după mesele festive de Paște, cu recomandări despre prepararea alimentelor și managementul simptomelor.
Dacă ai arsuri la stomac, balonare, constipație, dureri abdominale sau ai observat sânge în scaun, nu este mereu clar de unde trebuie să începi. Acest ghid explică simplu ce face gastroenterologul la Prevencia, când este utilă ecografia abdominală, cum funcționează traseul prin CAS și când ai nevoie de investigații suplimentare precum endoscopia sau colonoscopia prin trimitere CAS.