O colonoscopie bună începe înainte ca pacientul să ajungă în sala de endoscopie.

Colonul trebuie curățat suficient pentru ca medicul să poată vedea mucoasa, să identifice polipii mici și să examineze zonele ascunse în mod normal de materiile fecale. Dacă pregătirea este insuficientă, leziunile pot fi ratate, procedura poate dura mai mult, iar colonoscopia poate trebui repetată.

Pregătirea implică, de regulă, trei componente:

adaptarea alimentației;
administrarea unei soluții laxative;
modificarea temporară și controlată a unor medicamente.

Protocolul nu este identic pentru toți pacienții. Tipul soluției, cantitatea, orele de administrare și momentul opririi lichidelor depind de:

ora colonoscopiei;
produsul prescris;
tipul de sedare;
constipație;
pregătiri anterioare;
diabet;
boli renale sau cardiace;
tratamente anticoagulante;
alte particularități medicale.

Acest articol oferă principii generale. Instrucțiunile scrise ale centrului în care va fi realizată procedura au prioritate, inclusiv atunci când diferă de exemplele prezentate aici.

Pentru informații despre indicațiile și desfășurarea investigației, citește articolul despre când este recomandată colonoscopia.

La Clinica Prevencia nu se efectuează colonoscopii. Gastroenterologul poate evalua indicația, rezultatele analizelor și riscurile medicale și poate orienta pacientul către o unitate specializată.

Pentru orientarea asupra consultației și traseului de investigații digestive, poți consulta ghidul complet de gastroenterologie.

Pe scurt

O pregătire insuficientă poate ascunde polipi și poate obliga repetarea colonoscopiei.
Instrucțiunile centrului care realizează procedura au prioritate față de orice ghid general.
Pentru majoritatea pacienților cu risc obișnuit, dieta este adaptată în principal în ziua anterioară.
Pacienții cu constipație sau o pregătire anterioară insuficientă pot primi recomandări pentru două-trei zile.
Sunt preferate temporar alimentele cu puține fibre și puține reziduuri.
Semințele, nucile, cerealele integrale și legumele fibroase sunt frecvent evitate înaintea procedurii.
În ultima parte a pregătirii sunt permise numai lichidele descrise de centru ca fiind clare.
Soluția laxativă trebuie preparată exact conform prospectului și indicațiilor primite.
Adăugarea unei cantități mai mici de apă decât cea recomandată poate fi periculoasă.
Pregătirea în două prize oferă, de regulă, o curățare mai bună.
A doua doză este luată în dimineața procedurii pentru multe colonoscopii programate dimineața.
Ora ultimei doze depinde de ora procedurii și de regulile de sedare.
Scaunele trebuie să devină lichide, fără fragmente solide și, de regulă, galben-deschis.
Un aspect aparent clar al scaunului nu permite omiterea restului soluției fără acordul centrului.
Hidratarea cu lichidele permise reduce riscul de deshidratare.
Anticoagulantele și antiagregantele nu trebuie oprite din proprie inițiativă.
Tratamentul pentru diabet trebuie adaptat pentru perioada de dietă și post.
Insulina nu trebuie eliminată complet fără un plan medical.
Inhibitorii SGLT2 necesită oprire planificată înaintea perioadelor de post prelungit.
Medicamentele GLP-1 pentru diabet sau slăbit sunt gestionate individual, în funcție de simptome, doză și protocolul de anestezie.
Bolile renale, insuficiența cardiacă, ciroza și dezechilibrele electrolitice influențează alegerea soluției.
Vărsăturile repetate, amețeala severă, lipsa urinei sau durerea abdominală importantă necesită contactarea centrului ori evaluare medicală.

De ce este atât de importantă pregătirea

Colonoscopul examinează suprafața internă a colonului.

Resturile de scaun pot acoperi:

polipi mici;
leziuni plate;
zone inflamate;
surse de sângerare;
modificări subtile ale mucoasei.

O pregătire slabă poate produce:

examinare incompletă;
imposibilitatea ajungerii la capătul colonului;
ratarea unor leziuni;
procedură mai lungă;
utilizarea unei cantități mai mari de apă pentru spălare;
disconfort suplimentar;
anularea sau repetarea colonoscopiei;
recomandarea unui interval de control mai scurt.

Calitatea pregătirii influențează inclusiv capacitatea colonoscopiei de a preveni cancerul colorectal.

În cadrul screeningului cancerului colorectal, obiectivul este identificarea leziunilor înainte ca acestea să producă simptome. Dacă mucoasa nu poate fi examinată corespunzător, scopul preventiv nu este atins.

Ce înseamnă pregătire adecvată

Pregătirea este considerată adecvată când, după spălarea și aspirarea realizate de medic, mucoasa este suficient de bine vizibilă pentru:

detectarea leziunilor relevante;
îndepărtarea polipilor;
stabilirea intervalului normal de supraveghere.

În raportul colonoscopiei poate apărea o evaluare precum:

pregătire excelentă;
bună;
adecvată;
satisfăcătoare;
insuficientă;
necorespunzătoare.

Unele centre folosesc scorul Boston, prin care fiecare dintre cele trei segmente principale ale colonului primește un punctaj.

O pregătire descrisă drept „insuficientă” poate însemna că medicul nu poate garanta că toate leziunile importante au fost excluse.

Cine are risc mai mare de pregătire insuficientă

Pregătirea poate fi mai dificilă la pacienții cu:

constipație cronică;
mai puțin de trei scaune pe săptămână;
pregătire insuficientă la o colonoscopie anterioară;
tratament cu opioide;
diabet;
mobilitate redusă;
boli neurologice;
gastropareză;
obezitate;
intervenții abdominale sau colorectale;
boli renale;
spitalizare;
vârstă înaintată;
dificultăți de înțelegere sau aplicare a instrucțiunilor;
imposibilitatea consumării întregului volum;
început tardiv al pregătirii.

În aceste situații, medicul poate recomanda:

dietă cu puține fibre pentru mai multe zile;
tratamentul constipației înaintea pregătirii;
un volum mai mare de soluție;
un laxativ suplimentar;
un program mai strict;
contact telefonic pentru verificarea respectării protocolului;
internare sau supraveghere în cazuri selectate.

Nu modifica singur protocolul după o pregătire anterioară nereușită. Centrul trebuie informat înaintea programării.

Cu câte zile înainte începe pregătirea

Pentru pacienții ambulatori cu risc obișnuit, recomandările actuale limitează frecvent schimbările alimentare importante la ziua dinaintea colonoscopiei.

Totuși, centrul poate recomanda o dietă cu puține fibre cu două-trei zile înainte dacă există:

constipație;
pregătire insuficientă în trecut;
utilizarea opioidelor;
tranzit foarte lent;
intervenții intestinale;
alți factori de risc.

Prin urmare, răspunsul corect nu este același pentru fiecare pacient.

Ce înseamnă alimentație cu puține fibre

Fibrele vegetale cresc volumul scaunului și pot lăsa reziduuri în colon.

În perioada stabilită de centru sunt preferate alimentele care se digeră mai ușor și lasă puține resturi.

Exemple posibile:

pâine albă;
covrigi simpli;
paste din făină albă;
orez alb;
griș;
cartofi fără coajă;
carne slabă;
pește;
ouă;
brânzeturi simple, dacă sunt tolerate;
iaurt simplu fără semințe sau fructe;
supă strecurată;
biscuiți simpli;
produse fără semințe și fără cereale integrale.

Lista exactă depinde de protocol.

„Puține fibre” nu înseamnă că alimentele trebuie prăjite, foarte grase sau consumate în cantități mari.

Ce alimente sunt frecvent evitate

În zilele pentru care centrul recomandă restricție pot fi evitate:

pâinea integrală;
tărâțele;
ovăzul integral;
orezul brun;
pastele integrale;
semințele;
nucile;
alunele;
floricelele;
porumbul;
leguminoasele;
salatele crude;
legumele fibroase;
fructele cu coajă;
fructele cu semințe;
fructele de pădure;
kiwi;
strugurii cu sâmburi;
fructele uscate;
produsele cu in, chia sau psyllium.

Semințele mici pot rămâne în colon și pot bloca canalul de aspirație sau pot semăna cu leziuni.

Nu este suficient să eviți aceste alimente numai la ultima masă dacă protocolul centrului cere eliminarea lor mai devreme.

Pot fi consumate legume și fructe

Depinde de zi și de protocol.

În perioada cu puține fibre pot fi acceptate uneori:

legume bine fierte și fără coajă;
cartofi fără coajă;
compot strecurat;
fructe moi fără coajă și semințe.

În ziua rezervată lichidelor clare, fructele și legumele solide nu mai sunt permise.

Un smoothie nu este considerat automat lichid clar. Fibrele rămân în băutură chiar dacă aceasta este pasată fin.

Ultima masă solidă

Ora ultimei mese depinde de:

ora colonoscopiei;
soluția prescrisă;
tipul de sedare;
instrucțiunile centrului.

Unele protocoale permit un mic dejun și un prânz cu puține fibre în ziua anterioară, urmate de lichide clare. Altele solicită lichide clare pentru întreaga zi precedentă.

Nu presupune că un protocol găsit online este valabil pentru centrul tău.

Respectă ora exactă menționată în documentele primite.

Ce sunt lichidele clare

Un lichid clar este o băutură prin care, în principiu, se poate vedea și care nu conține particule, pulpă, grăsime sau proteine solide.

Pot fi permise, în funcție de centru:

apă;
ceai fără lapte;
cafea fără lapte sau frișcă;
supă limpede și strecurată;
suc limpede de mere;
alte sucuri fără pulpă și fără culoare interzisă;
băuturi izotonice;
soluții de rehidratare;
gelatină fără fructe;
alte lichide specificate de unitate.

Zahărul sau mierea pot fi permise în anumite protocoale, mai ales dacă pacientul are nevoie de aport caloric. Persoanele cu diabet trebuie să respecte planul individual.

Ce nu este lichid clar

Nu sunt considerate lichide clare:

laptele;
cafeaua cu lapte;
ceaiul cu lapte;
iaurtul;
chefirul;
smoothie-urile;
sucurile cu pulpă;
nectarul;
supele-cremă;
ciorbele cu legume;
băuturile proteice opace;
alcoolul;
orice lichid cu particule.

Unele băuturi vegetale par mai puțin opace decât laptele, dar nu sunt lichide clare.

De ce sunt evitate lichidele roșii sau violet

Unele centre solicită evitarea băuturilor:

roșii;
violet;
albastre foarte închise;
uneori portocalii intens.

Colorantul poate rămâne în colon și poate fi confundat cu sângele sau poate colora mucoasa.

Lista culorilor interzise diferă între centre și între produsele utilizate.

O băutură transparentă, dar roșie, nu este neapărat permisă.

Ce este soluția de pregătire

Soluția de pregătire este un laxativ puternic care atrage sau reține apă în intestin și determină evacuări repetate.

Există mai multe tipuri:

soluții pe bază de polietilenglicol;
preparate cu volum mare;
preparate cu volum redus;
combinații cu săruri;
picosulfat;
sulfați;
alte produse validate.

Nicio soluție nu este cea mai bună pentru fiecare pacient.

Alegerea depinde de:

funcția renală;
insuficiența cardiacă;
ciroză;
electroliți;
vârstă;
constipație;
medicamente;
toleranța la volume mari;
pregătirea anterioară;
protocolul centrului.

Nu înlocui produsul prescris cu unul recomandat de o altă persoană sau cumpărat din proprie inițiativă.

Cum se prepară soluția

Respectă exact:

cantitatea de apă;
temperatura;
modul de dizolvare;
momentul preparării;
condițiile de păstrare;
orele de administrare.

Nu utiliza mai puțină apă pentru a reduce volumul băut. Concentrația incorectă poate:

agrava greața;
produce dezechilibre;
deshidrata;
curăța insuficient colonul.

Unele produse necesită consumul suplimentar al unei cantități importante de lichide clare. Soluția laxativă nu asigură întotdeauna singură hidratarea necesară.

Ce înseamnă administrarea în două prize

Administrarea divizată înseamnă că soluția este împărțită:

prima parte în seara precedentă;
a doua parte în ziua procedurii.

Această metodă curăță mai bine colonul deoarece intervalul dintre ultima doză și colonoscopie este mai scurt.

O pregătire finalizată integral cu o seară înainte poate permite acumularea din nou a secrețiilor și reziduurilor până în dimineața următoare.

Pentru o colonoscopie programată foarte devreme, administrarea divizată poate necesita trezirea în timpul nopții sau dimineața foarte devreme.

Disconfortul este temporar, iar beneficiul asupra calității examinării este important.

La ce oră se ia a doua doză

Recomandările generale sugerează frecvent:

începerea ultimei doze în cele patru-cinci ore dinaintea colonoscopiei;
finalizarea ei cu cel puțin două ore înaintea procedurii.

Aceste intervale nu reprezintă o instrucțiune personală.

Centrul trebuie să ia în calcul:

ora prezentării;
ora probabilă a sedării;
durata deplasării;
riscul de aspirație;
produsul utilizat;
alte proceduri efectuate simultan.

Urmează orele scrise în protocol, nu calcula singur programul pornind de la ora aproximativă a colonoscopiei.

Colonoscopia programată după-amiaza

Pentru procedurile de după-amiază, unele centre folosesc:

pregătire în două prize;
administrarea întregii soluții în dimineața aceleiași zile.

Ambele strategii pot fi adecvate dacă sunt respectate intervalele stabilite.

Nu muta dozele în dimineața procedurii fără confirmarea centrului.

Cât de repede începe să acționeze

Primele scaune pot apărea:

după mai puțin de o oră;
după una-două ore;
mai târziu la persoanele cu constipație.

După începerea administrării trebuie să rămâi aproape de o toaletă.

Este util să pregătești:

hârtie igienică moale;
șervețele fără parfum și fără alcool;
cremă protectoare pentru zona anală;
haine lejere;
lichide permise;
medicamentele conform planului;
acces facil la baie.

Nu aplica crema în interiorul anusului și evită produsele care produc iritație.

Cum trebuie să arate eliminările

Pe parcursul pregătirii, scaunele devin:

moi;
lichide și maronii;
galbene;
tot mai limpezi;
fără fragmente solide.

La final, eliminările seamănă frecvent cu un lichid galben-deschis sau aproape transparent.

Culoarea galbenă poate proveni din secrețiile digestive și nu indică automat o pregătire insuficientă.

Prezența unor particule, a scaunului brun gros sau a fragmentelor solide aproape de ora procedurii trebuie comunicată centrului.

Pot opri soluția dacă scaunul este deja clar

Nu fără acordul centrului.

Aspectul unei singure eliminări nu garantează că întregul colon este curat, în special partea dreaptă.

Oprirea precoce poate reduce calitatea procedurii.

Dacă nu poți consuma restul soluției din cauza vărsăturilor sau a unei reacții importante, contactează centrul pentru instrucțiuni.

Cum poate fi tolerată mai ușor soluția

Măsurile posibile includ:

răcirea soluției;
consumul cu paiul;
înghițituri regulate;
clătirea gurii cu apă;
alternarea cu lichidele permise;
aromatizarea numai cu produse aprobate;
mișcare ușoară prin casă;
o pauză scurtă dacă apare greață.

Nu adăuga:

lapte;
suc cu pulpă;
alcool;
pulberi colorate;
cantități neaprobate de zahăr;
alte medicamente.

Unele produse nu trebuie amestecate cu arome suplimentare. Verifică prospectul.

Ce faci dacă apare greața

Greața este frecventă, mai ales dacă soluția este băută rapid.

Poți încerca, dacă protocolul permite:

o pauză de 20–30 de minute;
reluarea într-un ritm mai lent;
răcirea soluției;
plimbare ușoară;
consumul unui lichid clar permis.

Dacă greața persistă, contactează centrul.

Medicul poate recomanda un antiemetic, dar nu lua un medicament nou fără verificare, deoarece unele produse afectează ritmul cardiac, sedarea sau motilitatea.

Ce faci dacă vomiți

După un singur episod:

oprește temporar soluția;
așteaptă reducerea greței;
reia mai lent dacă te simți bine;
menține hidratarea cu lichidele permise;
urmează instrucțiunile centrului.

Contactează echipa dacă:

vomiți repetat;
nu poți păstra lichidele;
abdomenul devine foarte dureros sau umflat;
nu elimini gaze;
te simți amețit;
urinezi foarte puțin;
pregătirea nu a început să producă scaune;
ai antecedente de obstrucție intestinală.

Vărsăturile persistente pot face pregătirea imposibilă și pot crește riscul de deshidratare sau aspirație.

Ce faci dacă soluția nu produce scaune

Întârzierea poate apărea la persoanele cu constipație.

Nu consuma automat o doză suplimentară.

Contactează centrul dacă:

au trecut mai multe ore fără efect;
apare durere importantă;
abdomenul se umflă progresiv;
ai greață și vărsături;
nu elimini gaze;
ai avut o obstrucție intestinală;
ai intervenții abdominale complexe.

Într-o obstrucție, administrarea continuă a laxativului poate fi periculoasă.

Hidratarea

Pregătirea produce pierderi importante de apă.

Dacă protocolul permite, alternează soluția cu lichide clare pentru a reduce riscul de:

sete intensă;
amețeală;
tensiune scăzută;
dureri de cap;
afectare renală;
tulburări ale electroliților.

Sunt utile lichidele care oferă și o cantitate de săruri sau carbohidrați, dacă sunt permise medical.

Persoanele cu insuficiență cardiacă, renală sau ciroză nu trebuie să crească necontrolat aportul de lichide. Planul trebuie stabilit individual.

Când se opresc lichidele

Momentul opririi lichidelor este stabilit de centrul de endoscopie și de echipa de anestezie.

În multe protocoale, lichidele clare pot fi consumate până la câteva ore înaintea sedării, iar soluția trebuie finalizată cu cel puțin două ore înainte.

Unele centre solicită un interval mai lung din motive legate de:

tipul sedării;
riscul pacientului;
medicamente;
gastropareză;
efectuarea simultană a gastroscopiei;
protocolul local.

Nu consuma nimic după ora-limită, inclusiv:

apă;
gumă de mestecat;
bomboane;
cafea;
medicamente neaprobate.

Medicamentele permise pot fi luate cu o cantitate mică de apă, conform instrucțiunilor.

Pregătirea și anticoagulantele

Anticoagulantele reduc riscul formării cheagurilor, dar pot crește riscul de sângerare după îndepărtarea unui polip.

Exemple de situații în care sunt utilizate:

fibrilație atrială;
tromboză venoasă;
embolie pulmonară;
proteze valvulare;
alte boli cardiovasculare.

Nu opri singur tratamentul.

Planul depinde de:

medicamentul exact;
funcția renală;
motivul anticoagulării;
riscul de tromboză;
posibilitatea polipectomiei;
dimensiunea anticipată a leziunilor;
recomandarea cardiologului sau a medicului curant.

O colonoscopie diagnostică simplă și îndepărtarea unui polip mare nu au același risc de sângerare.

Centrul trebuie informat din momentul programării, nu în dimineața procedurii.

Antiagregantele

Aspirina, clopidogrelul și alte antiagregante sunt prescrise frecvent după:

infarct;
accident vascular;
stent coronarian;
boală arterială.

Oprirea lor necontrolată poate produce un eveniment trombotic grav.

În anumite proceduri aspirina este continuată, dar decizia depinde de context.

Comunică:

denumirea;
doza;
motivul administrării;
data montării unui stent;
medicul care a prescris tratamentul.

Nu înlocui antiagregantul cu alt medicament fără indicație.

Tratamentul cu fier

Fierul oral poate:

închide culoarea scaunului;
agrava constipația;
lăsa reziduuri.

Unele centre solicită oprirea temporară cu mai multe zile înainte, iar altele permit continuarea în anumite situații.

Urmează instrucțiunile primite.

Oprirea pe termen scurt nu tratează cauza anemiei și nu modifică indicația colonoscopiei.

Medicamentele pentru constipație

Unele laxative obișnuite sunt continuate, crescute sau înlocuite înaintea colonoscopiei.

Nu presupune că soluția de pregătire înlocuiește automat tratamentul anterior.

Pacienții cu tranzit foarte lent pot primi:

macrogol suplimentar;
bisacodil;
alt laxativ;
dietă prelungită cu puține fibre;
un protocol cu volum mai mare.

Produsele cu fibre, psyllium, in sau tărâțe sunt frecvent oprite în perioada de pregătire deoarece lasă reziduuri.

Diabetul și colonoscopia

Pregătirea modifică:

cantitatea de carbohidrați consumată;
orele meselor;
hidratarea;
necesarul de insulină;
absorbția medicamentelor.

Riscurile includ:

hipoglicemie;
hiperglicemie;
deshidratare;
cetoacidoză;
dezechilibre ale electroliților.

Informează din timp centrul dacă ai diabet și precizează:

tipul diabetului;
toate medicamentele;
dozele;
utilizarea insulinei;
existența unui senzor;
episoadele de hipoglicemie;
funcția renală;
antecedentele de cetoacidoză.

Este preferabilă, când este posibil, programarea într-un interval care reduce durata postului.

Insulina

Insulina bazală nu trebuie oprită complet fără indicație, mai ales în diabetul de tip 1.

Lipsa totală a insulinei poate produce cetoacidoză chiar dacă pacientul nu mănâncă.

Dozele prandiale și bazale pot necesita reducere, în funcție de:

tipul insulinei;
ora procedurii;
lichidele cu carbohidrați;
glicemie;
tipul diabetului.

Planul trebuie oferit de medicul care gestionează diabetul sau de echipa procedurii.

Monitorizează glicemia mai frecvent conform recomandării.

Metforminul și alte comprimate

Unele medicamente orale sunt omise în perioada în care pacientul nu mănâncă și sunt reluate după reluarea alimentației.

Metforminul necesită prudență în contextul:

deshidratării;
funcției renale reduse;
stării generale alterate.

Sulfonilureele pot produce hipoglicemie în timpul postului.

Nu aplica aceeași regulă tuturor comprimatelor pentru diabet. Solicită un plan scris.

Inhibitorii SGLT2

Această clasă include medicamente utilizate pentru:

diabet;
insuficiență cardiacă;
protecție renală.

În timpul postului, deshidratării și pregătirii colonului poate crește riscul unei forme de cetoacidoză în care glicemia nu este foarte mare.

Ghidurile actuale pentru proceduri cu post prelungit recomandă, în general, oprirea inhibitorilor SGLT2 cu trei-patru zile înainte și reluarea după ce pacientul este stabil și mănâncă și bea normal.

Momentul exact trebuie confirmat de medic, deoarece depinde de:

substanță;
indicație;
funcția renală;
starea metabolică.

Solicită ajutor medical dacă apar:

greață;
vărsături;
durere abdominală;
respirație rapidă;
slăbiciune marcată;
somnolență;
cetone crescute.

Cetoacidoza poate exista chiar dacă glicemia pare doar moderat crescută.

Medicamentele GLP-1 pentru diabet sau slăbit

Agoniștii receptorului GLP-1 și medicamentele înrudite pot încetini golirea stomacului și pot produce:

greață;
sațietate;
vărsături;
constipație;
balonare.

Recomandările actuale susțin o abordare individualizată. Majoritatea pacienților pot continua tratamentul, dar riscul poate fi mai mare dacă:

doza este în curs de creștere;
tratamentul a fost început recent;
există greață sau vărsături;
constipația este severă;
există dureri abdominale;
doza este mare;
este cunoscută o tulburare de golire gastrică;
se efectuează și gastroscopie;
este planificată sedare profundă.

Echipa poate recomanda:

dietă exclusiv lichidă pentru 24 de ore;
amânarea procedurii în faza de creștere a dozei;
oprirea temporară conform protocolului local;
evaluarea suplimentară a riscului de aspirație.

Nu opri tratamentul fără să comunici cu medicul care l-a prescris. În cazul diabetului, întreruperea poate crește glicemia.

Afecțiunile renale

Unele preparate pot produce modificări ale electroliților sau volumului de lichide.

Pacienții cu boală renală trebuie să comunice:

creatinina recentă;
stadiul bolii;
dializa;
tratamentul diuretic;
restricțiile de lichide;
istoricul dezechilibrelor de sodiu și potasiu.

Soluțiile pe bază de polietilenglicol sunt frecvent preferate în situațiile cu risc, dar produsul trebuie ales de medic.

Preparatele cu anumite săruri nu sunt potrivite tuturor pacienților.

Insuficiența cardiacă

Volumul mare de lichide și modificările sărurilor pot agrava insuficiența cardiacă.

Este important să comunici:

episoadele recente de decompensare;
umflarea picioarelor;
lipsa aerului;
tratamentul diuretic;
restricția de lichide;
greutatea fluctuantă;
funcția renală.

Nu crește și nu reduce singur diureticul în ziua pregătirii.

Ciroza și ascita

Pacienții cu ciroză pot avea:

sodiu scăzut;
funcție renală fragilă;
ascită;
tratament diuretic;
risc de encefalopatie;
malnutriție.

Soluția și hidratarea trebuie individualizate.

Deshidratarea poate provoca:

insuficiență renală;
tensiune scăzută;
confuzie;
agravarea encefalopatiei.

Nu utiliza preparate laxative suplimentare fără aprobarea echipei.

Hipertensiunea și medicamentele cardiace

Unele tratamente pentru tensiune sunt continuate, iar altele pot fi adaptate în ziua procedurii.

Decizia depinde de:

tensiunea obișnuită;
deshidratare;
funcția renală;
tipul medicamentului;
protocolul de anestezie.

Nu opri beta-blocantele sau alte tratamente cardiovasculare importante fără instrucțiuni.

Adu lista completă a medicamentelor în ziua procedurii.

Epilepsia și tratamentele neurologice

Medicamentele anticonvulsivante nu trebuie omise fără plan, deoarece pregătirea și postul pot crește riscul unei crize.

Centrul poate recomanda administrarea lor cu o cantitate mică de apă.

Dacă medicamentul este luat în timpul eliminărilor foarte frecvente, absorbția poate fi afectată. Discută din timp cu neurologul sau cu echipa endoscopică.

Sarcina

Colonoscopia în sarcină este efectuată numai când beneficiul justifică riscul.

Pregătirea trebuie stabilită împreună cu:

gastroenterologul;
obstetricianul;
medicul anestezist.

Nu utiliza o soluție laxativă din proprie inițiativă în sarcină.

Deshidratarea și tulburările electrolitice trebuie evitate.

Pregătirea la persoanele vârstnice

Persoanele vârstnice pot avea un risc mai mare de:

deshidratare;
cădere;
afectare renală;
confuzie;
administrare greșită a medicamentelor;
dificultate în consumarea soluției.

Este util:

un însoțitor;
acces sigur la toaletă;
lumină bună;
eliminarea obstacolelor din locuință;
monitorizarea amețelii;
un plan scris al medicamentelor;
contactarea centrului dacă apar probleme.

Pregătirea după o intervenție intestinală

Pacienții cu:

rezecții de colon;
stomă;
stricturi;
antecedente de obstrucție;
chirurgie bariatrică;
alte intervenții digestive

pot necesita un protocol modificat.

Informează centrul din momentul programării.

O soluție cu volum mare poate fi greu tolerată după anumite intervenții gastrice.

Ce trebuie cumpărat și pregătit

Înainte de ziua pregătirii, verifică dacă ai:

soluția prescrisă;
instrucțiunile centrului;
lichidele permise;
alimentele potrivite;
termometru, dacă ai boli cronice;
glucometru sau senzor funcțional, dacă ai diabet;
cremă protectoare;
acces la telefon;
un însoțitor;
transportul pentru ziua procedurii;
lista medicamentelor;
documentele și analizele necesare.

Nu lăsa cumpărarea soluției pentru seara dinainte, când farmaciile pot fi închise.

Organizarea transportului

După sedare nu este permis:

condusul;
utilizarea utilajelor;
luarea deciziilor importante;
consumul de alcool;
întoarcerea singur acasă, dacă centrul solicită însoțitor.

Unele unități pot refuza sedarea sau pot anula procedura dacă pacientul nu are un adult care să îl însoțească.

Serviciile de taxi sau transport prin aplicație nu înlocuiesc întotdeauna un însoțitor responsabil.

Ce faci în dimineața procedurii

Verifică:

dacă ai finalizat soluția la ora indicată;
dacă ai oprit lichidele la ora corectă;
ce medicamente trebuie luate;
glicemia, dacă ai diabet;
documentele;
transportul;
ora prezentării;
locația exactă.

Poartă haine lejere.

Nu utiliza parfumuri sau produse care îngreunează monitorizarea, dacă unitatea a oferit o astfel de recomandare.

Anunță echipa dacă:

pregătirea nu este clară;
ai vomitat soluția;
ai încă scaun solid;
ai febră;
ai durere severă;
ai mâncat sau ai băut după ora-limită;
ai luat un medicament neplanificat;
glicemia este foarte mică sau foarte mare.

Este mai sigur să comunici problema decât să o ascunzi și să crești riscul procedurii.

Ce se întâmplă dacă pregătirea este insuficientă

În funcție de situație, centrul poate:

continua procedura dacă poate curăța colonul;
administra un tratament suplimentar;
amâna colonoscopia în aceeași zi;
reprograma pentru ziua următoare;
opri procedura;
recomanda repetarea într-un interval scurt.

Dacă pregătirea nu permite excluderea polipilor, următoarea colonoscopie poate fi recomandată în mai puțin de un an, uneori mult mai repede.

Aceasta nu înseamnă că a fost găsită o boală. Înseamnă că examinarea nu a fost suficient de sigură pentru stabilirea intervalului normal.

Pregătirea și polipii

Scopul unei curățări bune este identificarea inclusiv a leziunilor mici și plate.

Polipii colonici pot avea:

câțiva milimetri;
culoare apropiată de mucoasă;
formă plată;
localizare în spatele unui pliu;
strat fin de mucus.

Resturile de scaun și lichidul tulbure pot ascunde astfel de leziuni.

O colonoscopie fără polipi este cu adevărat liniștitoare numai dacă:

pregătirea a fost adecvată;
examinarea a fost completă;
retragerea endoscopului a fost atentă;
raportul confirmă calitatea procedurii.

Greșeli frecvente

Începerea prea târzie

Soluția poate continua să producă scaune în momentul în care pacientul trebuie să plece spre centru.

Administrarea întregii soluții cu o seară înainte

Colonul poate acumula din nou secreții până dimineața.

Reducerea cantității de apă

Crește riscul de deshidratare și pregătire ineficientă.

Consumul unui mic dejun în dimineața procedurii

Poate crește riscul de aspirație și poate determina anularea.

Considerarea laptelui drept lichid clar

Laptele și băuturile opace nu sunt lichide clare.

Oprirea soluției după prima eliminare limpede

Partea dreaptă a colonului poate rămâne insuficient curățată.

Oprirea anticoagulantului fără acord

Poate produce tromboză, accident vascular sau alte complicații.

Administrarea dozei obișnuite de insulină fără alimentație

Poate produce hipoglicemie.

Nedeclararea medicamentelor pentru slăbit

Poate influența riscul de aspirație, constipația și planul de sedare.

Lipsa unui însoțitor

Poate determina anularea sedării sau a procedurii.

Ce faci dacă ai uitat și ai mâncat

Contactează centrul și comunică:

ce ai mâncat;
la ce oră;
cantitatea;
ora procedurii;
dacă este planificată sedare.

Nu ascunde informația.

Echipa poate:

întârzia procedura;
modifica sedarea;
reprograma;
continua în condiții selectate.

Decizia este luată pentru prevenirea aspirației conținutului gastric în plămâni.

Ce faci dacă ai băut după ora-limită

Anunță centrul.

Contează dacă ai consumat:

apă;
lichid clar;
lapte;
suc cu pulpă;
soluția de pregătire;
altă băutură.

Nu toate lichidele au același risc și nu toate necesită automat anularea, dar echipa de anestezie trebuie să știe.

Ce faci dacă glicemia scade

Urmează planul primit de la echipa de diabet.

Este important să ai disponibile lichide clare care conțin carbohidrați, dacă acestea sunt permise înaintea orei-limită.

Dacă hipoglicemia apare după ora la care nu mai ai voie să bei:

tratează hipoglicemia conform regulilor de siguranță;
contactează centrul;
nu risca pierderea stării de conștiență pentru a păstra programarea.

Siguranța este mai importantă decât efectuarea procedurii la ora planificată.

Când trebuie oprită pregătirea și solicitat ajutor

Oprește administrarea și contactează un serviciu medical dacă apar:

durere abdominală severă;
abdomen foarte umflat și tensionat;
lipsa eliminării gazelor;
vărsături repetate;
leșin;
confuzie;
dificultăți respiratorii;
durere în piept;
reacție alergică;
urină foarte puțină;
slăbiciune extremă;
palpitații importante;
sângerare abundentă.

Sună la 112 dacă simptomele sunt severe sau starea se deteriorează rapid.

Diareea abundentă și crampele ușoare sunt efecte așteptate. Durerea severă, starea de leșin și oprirea completă a tranzitului nu sunt efecte normale.

Întrebări frecvente

Câte zile trebuie să țin regim?

Pentru pacienții cu risc obișnuit, restricția principală poate fi limitată la ziua anterioară. Persoanele cu constipație sau pregătire insuficientă în trecut pot primi un regim pentru două-trei zile.

Pot mânca pâine?

Pâinea albă poate fi permisă în perioada cu puține fibre. Pâinea integrală, cu semințe sau tărâțe este frecvent evitată.

Pot mânca carne?

Carnea slabă, preparată simplu, poate fi permisă înaintea perioadei rezervate lichidelor clare.

Pot mânca ouă?

De regulă, pot fi permise în perioada cu puține fibre, conform protocolului.

Pot mânca iaurt?

Iaurtul simplu poate fi permis înaintea perioadei de lichide clare. Nu este lichid clar.

Pot mânca banane?

Unele protocoale permit temporar fructe moi fără semințe, iar altele le exclud. Urmează lista centrului.

Pot consuma cafea?

Cafeaua neagră, fără lapte sau frișcă, poate fi considerată lichid clar în unele protocoale.

Pot pune zahăr în ceai?

Poate fi permis, dar persoanele cu diabet trebuie să respecte planul individual.

Pot consuma suc de portocale?

Nu dacă are pulpă. Unele centre evită și băuturile portocalii.

Pot bea alcool?

Nu. Alcoolul deshidratează și poate interacționa cu sedarea.

De ce nu pot consuma băuturi roșii?

Pot colora colonul și pot fi confundate cu sângele.

Trebuie să beau toată soluția?

Da, dacă centrul nu îți spune altceva. Nu opri administrarea numai pentru că eliminările par limpezi.

Pot consuma soluția mai repede?

Nu este recomandat. Poate provoca greață și vărsături.

Pot prepara soluția cu mai puțină apă?

Nu.

Pot folosi un laxativ obișnuit în locul soluției?

Nu, decât dacă centrul a prescris exact acel protocol.

Pot face numai clismă?

Clisma curăță în principal rectul și partea distală a colonului și nu înlocuiește pregătirea pentru colonoscopia totală.

De ce trebuie să iau soluția dimineața?

Pentru că o parte administrată aproape de procedură menține colonul mai curat.

Voi mai avea scaune pe drum?

Este posibil. Planifică traseul și respectă ora stabilită pentru ultima doză.

Cum știu că sunt pregătit?

Eliminările devin lichide, galben-deschis și fără fragmente solide. Confirmarea reală se face însă în timpul colonoscopiei.

Ce fac dacă scaunul este încă maro?

Contactează centrul. Poate fi necesară o măsură suplimentară sau reprogramarea.

Ce fac dacă nu am avut deloc scaun?

Contactează centrul, mai ales dacă există durere, balonare sau vărsături.

Pot lua medicamentele pentru tensiune?

Unele sunt continuate și altele adaptate. Urmează planul primit.

Trebuie să opresc aspirina?

Nu din proprie inițiativă.

Trebuie să opresc anticoagulantul?

Numai conform instrucțiunilor medicului.

Trebuie să opresc fierul?

Unele centre recomandă oprirea temporară. Verifică protocolul.

Pot lua laxativul meu obișnuit?

Numai dacă este inclus în plan.

Ce fac cu insulina?

Dozele trebuie adaptate individual. Insulina bazală nu trebuie eliminată complet fără recomandare.

Ce fac cu metforminul?

Planul depinde de oră, alimentație, hidratare și funcția renală.

Ce fac cu inhibitorul SGLT2?

Acesta este frecvent oprit cu trei-patru zile înaintea procedurilor cu post. Confirmă data exactă cu medicul.

Trebuie să opresc tratamentul GLP-1?

Nu automat. Majoritatea pacienților îl pot continua, dar decizia este individualizată și protocolul centrului are prioritate.

Pot face colonoscopie dacă sunt constipat?

Da, dar poate fi necesară o pregătire mai intensă și începută mai devreme.

Pot face pregătirea dacă am boală renală?

Da, dar soluția trebuie aleasă și monitorizată medical.

Pot face pregătirea dacă am insuficiență cardiacă?

Da, în situații selectate, cu un protocol adaptat volumului de lichide și tratamentului.

Pot dormi în timpul nopții?

Pregătirea în două prize poate întrerupe somnul, mai ales pentru procedurile matinale. Respectarea programului îmbunătățește calitatea examinării.

Trebuie să vin cu însoțitor?

Da, dacă este utilizată sedarea și centrul solicită un adult responsabil.

Pot conduce după colonoscopie?

Nu după sedare.

Ce se întâmplă dacă pregătirea este insuficientă?

Procedura poate fi incompletă sau repetată mai devreme.

O pregătire insuficientă înseamnă că am constipație severă?

Nu neapărat. Poate rezulta din momentul administrării, dietă, consum incomplet, medicamente sau alți factori.

La Prevencia primesc soluția pentru pregătire?

Gastroenterologul poate explica indicația și principiile generale. Soluția și protocolul exact trebuie prescrise și confirmate de unitatea care efectuează colonoscopia.

Lista de verificare

Cu mai multe zile înainte

Confirmă data, ora și locația.
Citește întregul protocol.
Cumpără soluția prescrisă.
Comunică toate medicamentele.
Solicită plan pentru anticoagulante și diabet.
Menționează bolile renale, cardiace sau hepatice.
Informează centrul despre constipație sau pregătiri anterioare slabe.
Organizează însoțitorul și transportul.

În ziua precedentă

Respectă regimul indicat.
Oprește alimentele solide la ora stabilită.
Consumă numai lichidele permise.
Evită culorile interzise.
Prepară soluția exact.
Începe prima doză la ora indicată.
Menține hidratarea.
Rămâi aproape de toaletă.

În ziua procedurii

Ia a doua doză la ora indicată.
Finalizează soluția și lichidele la ora-limită.
Administrează numai medicamentele aprobate.
Verifică glicemia dacă ai diabet.
Nu conduce.
Adu documentele și lista medicamentelor.
Comunică orice abatere de la protocol.

Când este necesară reevaluarea

Contactează gastroenterologul sau centrul de endoscopie dacă:

ai avut o pregătire insuficientă anterior;
ai constipație severă;
soluția prescrisă nu este disponibilă;
nu înțelegi orele de administrare;
ai boală renală;
ai insuficiență cardiacă;
ai ciroză;
iei anticoagulante;
ai diabet;
folosești insulină;
iei un inhibitor SGLT2;
folosești un medicament GLP-1;
ai vărsat soluția;
nu au apărut scaune;
eliminările rămân solide;
ai consumat alimente după ora stabilită;
ai băut după ora-limită;
glicemia este instabilă;
apare durere severă;
apare amețeală importantă;
urinezi foarte puțin;
nu ai un însoțitor pentru întoarcerea acasă.

Pregătirea pentru colonoscopie nu trebuie improvizată și nici copiată de la un alt pacient. O curățare bună presupune alegerea soluției potrivite, administrarea la orele corecte, hidratarea sigură și adaptarea medicamentelor la bolile fiecărei persoane. Respectarea completă a protocolului crește șansa ca procedura să fie concludentă și să nu fie nevoie să fie repetată.

Surse medicale

United States Multi-Society Task Force on Colorectal Cancer — recomandările din 2025 pentru optimizarea calității pregătirii colonului.
American College of Gastroenterology, American Gastroenterological Association și American Society for Gastrointestinal Endoscopy — recomandările privind dieta, soluțiile cu volum redus și administrarea în două prize.
European Society of Gastrointestinal Endoscopy — ghidul privind dieta cu puține fibre, pregătirea divizată și momentul ultimei doze.
American Gastroenterological Association — informațiile pentru pacienți privind medicamentele, diabetul, anticoagulantele și pregătirea colonului.
American Society of Anesthesiologists și organizațiile partenere — recomandările multidisciplinare privind medicamentele GLP-1 înaintea procedurilor cu sedare.
American Diabetes Association — recomandările privind inhibitorii SGLT2 și perioadele de post asociate procedurilor elective.

Pregătirea pentru colonoscopie: alimentație, soluție și medicamente