Scaunul negru, lucios și lipicios sau vărsăturile care conțin sânge pot indica o hemoragie digestivă.

Sângerarea poate proveni din esofag, stomac sau duoden și poate varia de la o pierdere lentă, care produce anemie, până la o hemoragie rapidă care pune viața în pericol.

Aspectul scaunului sau al vărsăturii oferă indicii despre localizarea și intensitatea sângerării, dar nu stabilește singur diagnosticul. Unele medicamente și alimente pot închide culoarea scaunului fără să existe sânge. În același timp, o hemoragie importantă poate produce sânge roșu eliminat rectal, nu doar scaun negru.

Vărsăturile cu sânge, scaunul negru asociat cu amețeală sau leșin și deteriorarea rapidă a stării generale necesită evaluare urgentă. În aceste situații nu se așteaptă o consultație programată.

Pentru orientare generală asupra afecțiunilor și investigațiilor digestive, poți consulta ghidul complet de gastroenterologie.

Pe scurt

Scaunul negru produs prin digerarea sângelui se numește melenă.
Melena este de obicei neagră, lucioasă, lipicioasă și are un miros foarte neplăcut.
Vărsătura cu sânge se numește hematemeză.
Sângele poate fi roșu sau poate avea aspect de zaț de cafea.
Cele mai frecvente cauze includ ulcerul, leziunile gastrice, rupturile produse de vărsături și varicele esofagiene.
Fierul și medicamentele care conțin bismut pot înnegri scaunul fără să provoace hemoragie.
Amețeala, leșinul, transpirațiile reci, pulsul rapid și confuzia pot indica o pierdere importantă de sânge.
O hemoragie digestivă necesită evaluare în spital și poate necesita gastroscopie.
Nu opri și nu modifica singur tratamentul anticoagulant sau antiagregant. Informează imediat echipa medicală despre toate medicamentele administrate.
Dacă există vărsături cu sânge sau semne de instabilitate, sună la 112.

Ce este hemoragia digestivă

Hemoragia digestivă reprezintă pierderea de sânge dintr-o leziune situată undeva de-a lungul tubului digestiv.

În funcție de localizare, poate fi:

superioară;
inferioară;
ocultă, atunci când nu este vizibilă cu ochiul liber.

Hemoragia digestivă superioară

Hemoragia digestivă superioară provine, în general, din:

esofag;
stomac;
duoden.

Se poate manifesta prin:

vărsături cu sânge;
vărsături cu aspect de zaț de cafea;
scaun negru;
uneori sânge roșu eliminat rectal, dacă sângerarea este foarte rapidă;
anemie;
amețeală;
leșin;
slăbiciune.

Hemoragia digestivă inferioară

Hemoragia digestivă inferioară provine mai frecvent din:

intestinul subțire distal;
colon;
rect;
regiunea anală.

Este asociată mai des cu sânge roșu sau vișiniu în scaun.

Totuși, culoarea nu permite întotdeauna localizarea sigură. O sângerare importantă din stomac sau duoden poate traversa rapid intestinul și poate apărea sub formă de sânge roșu.

Diferențele și cauzele sângerării rectale sunt explicate separat în articolul despre sângele în scaun.

Hemoragia ocultă

Unele pierderi de sânge sunt prea mici pentru a modifica vizibil scaunul.

În timp pot apărea:

deficit de fier;
anemie;
oboseală;
paloare;
lipsă de aer la efort;
palpitații;
amețeală;
scăderea capacității de concentrare.

În această situație, medicul investighează cauza anemiei și poate recomanda teste pentru sângerare ocultă și examinarea tubului digestiv.

Ce este melena

Melena este eliminarea unui scaun negru produs de sângele care a fost parțial digerat în tubul digestiv.

Aspectul tipic este:

negru intens;
lucios;
lipicios;
asemănător păcurii sau gudronului;
dificil de curățat;
cu miros puternic și neobișnuit.

De cele mai multe ori, melena indică o sângerare din esofag, stomac sau duoden.

Mai rar, poate apărea și când sursa este în intestinul subțire sau în partea dreaptă a colonului, dacă sângele rămâne suficient timp în tubul digestiv pentru a fi degradat.

Orice scaun închis la culoare înseamnă melenă?

Nu.

Scaunul poate deveni mai închis după:

suplimente cu fier;
medicamente care conțin bismut;
cărbune medicinal;
anumite alimente foarte pigmentate;
unele suplimente;
constipație, prin eliminarea unui scaun foarte vechi și deshidratat.

În aceste situații, scaunul poate fi negru sau verde foarte închis, dar nu are întotdeauna aspectul lipicios și mirosul caracteristic melenei.

Diferența nu poate fi stabilită sigur doar prin fotografie sau descriere.

Dacă scaunul negru apare fără o explicație evidentă, mai ales împreună cu slăbiciune, amețeală, durere sau tratament anticoagulant, este necesară evaluare medicală.

Fierul poate înnegri scaunul?

Da.

Suplimentele cu fier produc frecvent scaun închis la culoare.

Această modificare este, de obicei, benignă, dar poate face mai dificilă recunoașterea unei hemoragii reale.

Contactează medicul dacă în timpul tratamentului cu fier apar:

scaun lipicios și lucios;
miros foarte neplăcut;
amețeală;
leșin;
durere abdominală;
vărsături;
slăbiciune accentuată;
scăderea hemoglobinei.

Tratamentul cu fier este adesea prescris chiar pentru o anemie. Dacă sursa deficitului nu a fost identificată, înnegrirea scaunului nu trebuie folosită pentru a presupune că orice modificare provine doar de la medicament.

Bismutul poate înnegri scaunul?

Da.

Medicamentele care conțin bismut pot închide culoarea scaunului și a limbii.

Efectul poate fi temporar și nu indică automat o sângerare.

Totuși, medicamentul poate fi utilizat în afecțiuni digestive care au ele însele risc de sângerare. Apariția simptomelor de alarmă necesită evaluare, indiferent de culoarea explicată posibil prin bismut.

Ce este hematemeza

Hematemeza înseamnă eliminarea de sânge prin vărsătură.

Sângele poate avea mai multe aspecte:

roșu aprins;
roșu închis;
cheaguri;
lichid brun;
aspect granular, asemănător zațului de cafea.

Aspectul depinde de:

viteza sângerării;
cantitatea de sânge;
timpul petrecut în stomac;
contactul cu acidul gastric;
prezența alimentelor.

Orice vărsătură cu sânge necesită evaluare urgentă.

Ce înseamnă vărsătura cu aspect de zaț de cafea

Când sângele rămâne o perioadă în stomac, acidul modifică hemoglobina și îi conferă un aspect brun-negricios, granular.

Vărsătura poate semăna cu zațul de cafea umed.

Acest aspect sugerează o hemoragie digestivă superioară, chiar dacă sângele nu mai este roșu.

Nu înseamnă că situația este lipsită de pericol. Sângerarea poate fi încă activă sau poate reapărea.

Sângele roșu în vărsătură este mai grav?

Sângele roșu poate indica o sângerare activă sau rapidă, dar gravitatea nu se stabilește exclusiv după culoare.

Contează:

cantitatea;
repetarea episoadelor;
tensiunea arterială;
pulsul;
starea de conștiență;
hemoglobina;
bolile asociate;
sursa hemoragiei;
tratamentele utilizate.

Chiar și o cantitate aparent mică poate fi primul semn al unei hemoragii care continuă.

Sângele înghițit poate apărea în vărsătură

Da.

Sângele poate proveni uneori din:

sângerare nazală;
cavitatea bucală;
gingii;
o procedură dentară;
leziuni ale gâtului.

Sângele înghițit poate fi ulterior vărsat sau poate înnegri scaunul.

Acest lucru nu trebuie presupus fără evaluare dacă volumul este important, sursa nu este clară sau apar simptome de instabilitate.

Care sunt cauzele frecvente

Ulcerul gastric și duodenal

Ulcerul gastric și duodenal reprezintă una dintre principalele cauze ale hemoragiei digestive superioare.

Ulcerul poate afecta un vas de sânge și poate produce:

melenă;
hematemeză;
anemie;
amețeală;
leșin;
durere abdominală;
uneori sângerare fără durere.

Factorii importanți includ:

infecția cu Helicobacter pylori;
antiinflamatoarele nesteroidiene;
aspirina;
fumatul;
antecedentele de ulcer;
asocierea mai multor medicamente cu risc de sângerare.

O persoană poate avea un ulcer sângerând fără să fi avut anterior simptome digestive importante.

Gastrita și gastropatia erozivă

Inflamația sau lezarea suprafeței stomacului poate produce eroziuni care sângerează.

Cauzele pot include:

antiinflamatoare;
aspirină;
alcool;
stres fiziologic sever;
boli critice;
reflux biliar;
anumite medicamente;
hipertensiune portală.

Sângerarea poate fi redusă și repetată sau, uneori, importantă.

Esofagita

Inflamația severă a esofagului poate sângera.

Poate fi asociată cu:

reflux gastroesofagian;
medicamente rămase blocate în esofag;
infecții la persoane cu imunitate scăzută;
radioterapie;
alte leziuni ale mucoasei.

Manifestările pot include arsuri, durere la înghițire și dificultate la înghițire, dar uneori sângerarea apare fără simptome tipice.

Ruptura Mallory-Weiss

Vărsăturile, efortul de vomă sau tusea puternică pot produce o ruptură superficială la nivelul joncțiunii dintre esofag și stomac.

Situația este numită leziune Mallory-Weiss.

Poate apărea după:

vărsături repetate;
consum excesiv de alcool;
gastroenterită;
sarcină;
tuse severă;
efort intens;
episoade repetate de sughiț.

Sângele apare adesea după mai multe episoade de vărsătură fără sânge.

Unele leziuni se opresc spontan, dar altele necesită tratament endoscopic. Prezența sângelui impune evaluare urgentă.

Varicele esofagiene sau gastrice

Varicele sunt vene dilatate care apar frecvent în contextul hipertensiunii portale.

Cea mai importantă cauză este ciroza hepatică.

Varicele pot sângera brusc și abundent.

Pacientul poate prezenta:

vărsături cu mult sânge;
melenă;
amețeală;
leșin;
confuzie;
tensiune scăzută;
puls rapid.

Sângerarea variceală este o urgență majoră și necesită tratament spitalicesc rapid.

Riscul trebuie considerat în special la persoanele cu:

ciroză;
ascită;
icter;
splină mărită;
tromboză de venă portă;
antecedente de varice;
episoade anterioare de hemoragie digestivă.

Tumorile esofagului sau stomacului

Tumorile pot sângera lent sau, mai rar, abundent.

Manifestările pot include:

anemie;
melenă;
vărsături cu sânge;
scădere în greutate;
lipsa poftei de mâncare;
dificultate la înghițire;
sațietate precoce;
durere persistentă.

Majoritatea episoadelor de melenă nu sunt produse de cancer, dar această cauză trebuie exclusă când există semne sugestive.

Leziunea Dieulafoy

Leziunea Dieulafoy este un vas de sânge anormal de mare aflat aproape de suprafața mucoasei digestive.

Se poate rupe și poate provoca o hemoragie importantă, uneori fără ulcer sau inflamație evidentă.

Diagnosticul și tratamentul sunt de obicei endoscopice.

Malformațiile vasculare

Angiodisplaziile și alte leziuni vasculare pot produce sângerare.

Aceasta poate fi:

lentă și repetată;
intermitentă;
asociată cu anemie;
uneori vizibilă.

Pot fi localizate în stomac, intestinul subțire sau colon.

Hemobilia și sângerarea din pancreas

Rareori, sângele poate pătrunde în tubul digestiv prin căile biliare sau pancreatice.

Aceste situații pot apărea după:

traumatisme;
proceduri medicale;
tumori;
inflamații;
anevrisme;
alte leziuni vasculare.

Diagnosticul necesită investigații specializate.

Medicamentele care cresc riscul

Antiinflamatoarele

Medicamente precum ibuprofenul, diclofenacul, naproxenul și ketoprofenul pot afecta protecția mucoasei stomacului și duodenului.

Riscul este mai mare când:

doza este ridicată;
tratamentul este prelungit;
sunt asociate două antiinflamatoare;
pacientul are antecedente de ulcer;
este asociată aspirina;
sunt asociate anticoagulante;
persoana este în vârstă;
există infecție cu Helicobacter pylori;
se consumă mult alcool.

Forma injectabilă sau administrarea după masă nu elimină riscul digestiv.

Aspirina și antiagregantele

Aspirina, clopidogrelul și alte antiagregante reduc capacitatea trombocitelor de a forma cheagul.

Ele pot crește riscul de sângerare sau pot agrava o leziune existentă.

Nu opri singur un tratament prescris pentru:

infarct;
accident vascular cerebral;
stent;
boală arterială;
alte indicații cardiovasculare.

În cazul unei posibile hemoragii, mergi urgent la spital și spune echipei:

ce medicament iei;
doza;
ora ultimei administrări;
motivul tratamentului.

Decizia privind continuarea sau întreruperea se ia în funcție de intensitatea sângerării și riscul cardiovascular.

Anticoagulantele

Anticoagulantele sunt utilizate în:

fibrilație atrială;
tromboză venoasă;
embolie pulmonară;
valve cardiace;
alte afecțiuni.

Ele nu produc neapărat leziunea inițială, dar pot crește severitatea sângerării.

Informează echipa medicală dacă utilizezi:

antivitamine K;
anticoagulante orale directe;
heparină;
injecții anticoagulante;
orice alt tratament care afectează coagularea.

Nu lua decizii singur despre doza următoare în timpul unei posibile hemoragii. Solicită imediat indicație medicală.

Corticosteroizii și alte asocieri

Corticosteroizii pot crește riscul mai ales când sunt asociați cu antiinflamatoare.

Unele antidepresive și alte medicamente pot influența, de asemenea, riscul de sângerare, mai ales în combinații.

Lista completă a medicamentelor și suplimentelor trebuie prezentată medicului.

Alcoolul

Consumul important de alcool poate contribui la sângerare prin:

gastrită erozivă;
vărsături repetate și ruptură Mallory-Weiss;
boală hepatică;
ciroză și varice;
tulburări de coagulare;
asocierea cu antiinflamatoare.

O hemoragie nu trebuie considerată „doar de la alcool” fără evaluare.

Cum îți dai seama că pierderea de sânge este importantă

Semnele posibile sunt:

amețeală;
leșin;
slăbiciune bruscă;
transpirații reci;
paloare;
puls rapid;
respirație accelerată;
lipsă de aer;
sete intensă;
confuzie;
somnolență;
durere toracică;
urină puțină;
tensiune scăzută;
imposibilitatea de a sta în picioare.

O persoană poate pierde o cantitate importantă de sânge înainte ca hemoglobina să scadă evident în prima analiză. Gravitatea se evaluează clinic și prin monitorizare, nu numai printr-o singură valoare de laborator.

Când trebuie să suni imediat la 112

Sună la 112 dacă apare oricare dintre următoarele:

vărsătură cu sânge;
vărsătură cu aspect de zaț de cafea;
scaun negru asociat cu amețeală sau slăbiciune;
eliminarea unei cantități mari de sânge;
leșin;
confuzie;
transpirații reci;
puls rapid;
dificultăți de respirație;
durere toracică;
tensiune foarte mică;
stare generală care se agravează;
hemoragie la o persoană cu ciroză;
hemoragie în timpul tratamentului anticoagulant;
hemoragie la o persoană vârstnică sau cu boli cardiace.

Nu conduce singur până la spital dacă te simți amețit, slăbit sau ai avut un episod important de sângerare.

Ce faci până ajunge ambulanța

Stai întins sau așezat pentru a reduce riscul de cădere.
Dacă te simți amețit, nu te ridica brusc.
Nu mânca până când echipa medicală îți spune că este sigur.
Nu consuma alcool.
Nu lua ibuprofen, diclofenac, aspirină suplimentară sau alte antiinflamatoare.
Nu provoca vărsătura.
Nu încerca să tratezi sângerarea cu bicarbonat, lapte, ceaiuri sau suplimente.
Pregătește lista medicamentelor.
Spune ora aproximativă a ultimelor doze de anticoagulant, aspirină sau antiagregant.
Dacă este posibil, păstrează ambalajele medicamentelor.
Nu amâna apelul pentru a fotografia scaunul sau vărsătura.

Dacă persoana devine inconștientă, dar respiră, așaz-o în poziție laterală de siguranță și urmează instrucțiunile dispecerului 112.

Este posibil ca sângerarea să se oprească singură?

Da, unele hemoragii se opresc temporar fără intervenție.

Aceasta nu înseamnă că pericolul a trecut.

Leziunea poate:

reîncepe să sângereze;
continua lent;
produce anemie;
necesita tratament pentru prevenirea recidivei;
reprezenta semnul unei boli grave.

Un episod de hematemeză sau melenă nu trebuie urmărit acasă pentru a vedea dacă se repetă.

Cum este evaluată hemoragia în spital

Prioritatea inițială este stabilizarea pacientului.

Echipa medicală evaluează:

căile respiratorii;
respirația;
circulația;
tensiunea;
pulsul;
starea de conștiență;
cantitatea aparentă de sânge;
bolile asociate;
medicamentele;
antecedentele de ulcer sau ciroză.

Pot fi montate linii venoase pentru:

administrarea de lichide;
recoltarea analizelor;
transfuzie;
administrarea medicamentelor.

Ce analize pot fi necesare

Pot fi efectuate:

hemoleucogramă;
grup sanguin;
teste de compatibilitate;
coagulare;
uree și creatinină;
electroliți;
teste hepatice;
albumină;
alte analize adaptate situației.

Hemoglobina poate să nu reflecte imediat întreaga cantitate de sânge pierdută. Analizele sunt repetate în funcție de evoluție.

Ce este scorul Glasgow-Blatchford

Medicii pot folosi scoruri de risc pentru a estima necesitatea intervenției și a spitalizării.

Scorul Glasgow-Blatchford utilizează informații precum:

tensiunea;
pulsul;
hemoglobina;
ureea;
melena;
leșinul;
bolile hepatice;
insuficiența cardiacă.

Scorul este un instrument medical și nu trebuie calculat de pacient pentru a decide dacă merge sau nu la spital.

Vărsătura cu sânge și semnele de instabilitate justifică evaluare urgentă indiferent de un scor calculat online.

Gastroscopia

Gastroscopia este investigația principală pentru majoritatea hemoragiilor digestive superioare.

Procedura poate identifica:

ulcer;
vas sângerând;
gastrită erozivă;
esofagită;
ruptură Mallory-Weiss;
varice;
tumori;
alte leziuni.

În timpul gastroscopiei, medicul poate trata sângerarea prin:

injectare;
coagulare termică;
aplicarea de clipuri;
bandarea varicelor;
alte metode endoscopice.

Momentul procedurii este stabilit după evaluarea și stabilizarea pacientului. În hemoragiile importante, endoscopia este efectuată în regim de urgență.

Clinica Prevencia nu efectuează gastroscopii sau tratamente endoscopice de urgență. Suspiciunea unei hemoragii active necesită prezentare directă la spital.

Ce se întâmplă dacă gastroscopia nu oprește sângerarea

Dacă hemoragia continuă sau reapare, pot fi necesare:

repetarea tratamentului endoscopic;
angiografie și embolizare;
tratament specific hipertensiunii portale;
montarea unui șunt portosistemic în cazuri selectate;
intervenție chirurgicală.

Alegerea depinde de sursă, starea pacientului și resursele centrului.

Este necesară colonoscopia?

Dacă gastroscopia nu identifică sursa sau tabloul sugerează o hemoragie inferioară, poate fi necesară colonoscopia.

Aceasta poate identifica:

diverticuli;
tumori;
polipi;
angiodisplazii;
boli inflamatorii;
alte leziuni colorectale.

Într-o hemoragie severă, ordinea investigațiilor este stabilită de echipa medicală în funcție de probabilitatea sursei și starea pacientului.

Ce investigații pot fi necesare dacă sursa nu este găsită

Pot fi utilizate:

angio-CT;
angiografie;
videocapsulă endoscopică;
enteroscopie;
investigații ale intestinului subțire;
teste nucleare în situații selectate.

Nu toate sunt necesare la fiecare pacient.

Cum se tratează ulcerul sângerând

Tratamentul poate include:

terapie endoscopică;
inhibitori ai pompei de protoni;
tratamentul infecției cu Helicobacter pylori;
oprirea sau înlocuirea medicamentului cauzal, sub supraveghere;
transfuzie, dacă este necesară;
embolizare sau chirurgie în cazurile necontrolate.

După tratarea episodului acut, cauza trebuie corectată pentru reducerea riscului de recidivă.

Cum se tratează sângerarea variceală

Sângerarea din varice esofagiene sau gastrice necesită tratament specializat.

Acesta poate include:

medicamente care reduc presiunea portală;
antibiotice;
tratament endoscopic;
bandarea varicelor esofagiene;
tratamente pentru varice gastrice;
proceduri de radiologie intervențională;
TIPS, în situații selectate;
managementul cirozei și al complicațiilor.

Un pacient cu ciroză și hematemeză trebuie evaluat ca urgență, chiar dacă episodul pare să se fi oprit.

Când este necesară transfuzia

Decizia nu se bazează numai pe o valoare izolată a hemoglobinei.

Medicii iau în calcul:

pierderea activă;
tensiunea;
pulsul;
simptomele;
bolile cardiace;
vârsta;
oxigenarea;
evoluția analizelor;
răspunsul la tratament.

Transfuzia inutilă poate avea riscuri, iar întârzierea ei într-o hemoragie severă poate fi periculoasă. Decizia aparține echipei care monitorizează pacientul.

Ce se întâmplă după oprirea hemoragiei

După stabilizare poate fi necesar un plan pentru prevenirea recidivei.

Acesta poate include:

tratament antiacid;
eradicarea Helicobacter pylori;
verificarea eradicării;
reevaluarea antiinflamatoarelor;
ajustarea tratamentului anticoagulant;
controlul bolii hepatice;
repetarea gastroscopiei în anumite ulcere gastrice;
monitorizarea hemoglobinei;
corectarea deficitului de fier;
evitarea alcoolului;
renunțarea la fumat.

Dispariția melenei nu confirmă automat vindecarea leziunii.

Cât timp poate rămâne scaunul negru după oprirea sângerării?

Melena poate continua o perioadă după ce hemoragia s-a oprit, deoarece sângele deja prezent în intestin trebuie eliminat.

Durata depinde de:

cantitatea de sânge;
viteza tranzitului;
continuarea sau oprirea sângerării;
alimentație;
tratamente.

Persistența scaunului negru nu poate fi folosită singură pentru a decide dacă hemoragia continuă.

Medicii urmăresc starea clinică, pulsul, tensiunea și analizele repetate.

Scaunul negru fără alte simptome poate fi așteptat acasă?

Dacă iei fier sau bismut și scaunul s-a închis la culoare după începerea tratamentului, poate exista o explicație benignă.

Totuși, evaluarea este necesară dacă:

aspectul este tipic de melenă;
nu există o cauză evidentă;
ai antecedente de ulcer;
iei anticoagulante;
iei antiinflamatoare;
ai ciroză;
ai anemie;
apare slăbiciune;
scaunul negru se repetă;
apar dureri sau vărsături.

În caz de îndoială, este mai sigură evaluarea decât presupunerea că modificarea este alimentară.

Ce alimente pot modifica aspectul scaunului?

Unele alimente pot face scaunul mai închis, roșiatic sau violaceu.

Exemple:

afine;
mure;
lemn-dulce negru;
sfeclă;
produse cu coloranți;
alimente foarte închise la culoare.

Acestea nu produc de obicei aspectul clasic lipicios și mirosul specific melenei.

Culoarea singură nu este suficientă pentru diagnostic.

Poate sângele menstrual să contamineze scaunul?

Da.

Sângele menstrual poate fi observat în vas sau pe hârtie și poate fi confundat cu sângerarea rectală.

Aceasta nu explică însă un scaun negru sau vărsăturile cu sânge.

Dacă sursa nu este clară, evaluarea medicală este necesară.

Poate un hemoroid produce scaun negru?

În mod obișnuit, nu.

Hemoroizii produc mai frecvent sânge roșu:

pe hârtia igienică;
pe suprafața scaunului;
în vas;
după defecație.

Scaunul negru sugerează o sursă situată mai sus în tubul digestiv sau o altă cauză de colorare.

Nu atribui melena hemoroizilor cunoscuți.

Poate fisura anală produce melenă?

Nu.

Fisura anală produce de obicei:

durere la defecație;
sânge roșu pe hârtie;
sânge pe suprafața scaunului.

Nu produce sânge digerat și scaun negru.

Poate cancerul colorectal produce scaun negru?

Unele leziuni din colonul drept pot produce un scaun foarte închis sau anemie, dar cancerul colorectal se manifestă mai frecvent prin:

sânge roșu sau vișiniu;
sânge ocult;
anemie;
modificarea tranzitului;
scădere în greutate.

Melena tipică indică mai frecvent o sursă digestivă superioară.

Poate stresul produce hemoragie digestivă?

Stresul psihologic obișnuit nu produce în mod direct majoritatea hemoragiilor.

Stresul fiziologic extrem din cadrul unei boli critice poate favoriza leziuni ale mucoasei gastrice la pacienții internați în terapie intensivă.

În viața de zi cu zi, factorii mai importanți sunt:

ulcerul;
Helicobacter pylori;
antiinflamatoarele;
anticoagulantele;
boala hepatică;
alcoolul;
alte leziuni digestive.

Poate o hemoragie digestivă să nu doară?

Da.

Ulcerele, varicele, leziunile vasculare și tumorile pot sângera fără durere.

Absența durerii nu reduce automat gravitatea.

Întrebări frecvente

Ce diferență este între melenă și un scaun foarte închis?

Melena este produsă de sânge digerat și este frecvent neagră, lucioasă, lipicioasă și foarte urât mirositoare. Scaunul închis de la fier sau alimente poate avea o consistență obișnuită.

Vărsătura cu zaț de cafea este sânge?

Da. Aspectul apare când sângele a stat în contact cu acidul gastric.

O singură vărsătură cu puțin sânge este urgentă?

Da. Chiar și o cantitate aparent mică necesită evaluare, deoarece sursa și riscul de recidivă nu pot fi stabilite acasă.

Dârele de sânge după vărsături pot fi de la gât?

Pot proveni dintr-o iritație a gurii sau gâtului, dar pot indica și o ruptură la nivelul joncțiunii esofagului cu stomacul. Este necesară evaluare dacă sângele este vizibil.

Pot bea apă dacă am vărsat sânge?

Nu consuma alimente sau lichide până când echipa medicală te evaluează și îți spune că este sigur, mai ales dacă poate fi necesară o procedură urgentă.

Pot lua un inhibitor de acid acasă și să aștept?

Nu. Medicamentul poate face parte din tratamentul spitalicesc, dar nu înlocuiește evaluarea și nu oprește toate tipurile de hemoragie.

Pot lua cărbune medicinal?

Nu. Poate înnegri scaunul și poate îngreuna evaluarea. Nu tratează hemoragia.

Trebuie să opresc anticoagulantul?

Nu lua singur decizii privind tratamentul. Mergi urgent la spital și comunică exact ce medicament iei și ora ultimei doze.

Scaunul negru după fier este normal?

Este un efect frecvent, dar simptomele de instabilitate, aspectul tipic de melenă sau scăderea hemoglobinei necesită evaluare.

Melena apare imediat după sângerare?

Poate exista un interval până când sângele traversează intestinul. Uneori hemoragia începe înainte ca scaunul să devină negru.

Sângele roșu în scaun exclude o hemoragie din stomac?

Nu. O sângerare digestivă superioară foarte rapidă poate produce sânge roșu rectal.

Gastroscopia poate opri hemoragia?

Da. În numeroase situații, endoscopia permite atât identificarea, cât și tratarea sursei.

Ecografia abdominală vede ulcerul sângerând?

Nu. Ecografia nu examinează corespunzător mucoasa stomacului și nu exclude o hemoragie digestivă.

Hemoglobina normală exclude hemoragia?

Nu. La începutul unei pierderi acute, hemoglobina poate fi încă aparent normală.

Pot avea hemoragie fără sânge vizibil?

Da. Pierderile mici și repetate pot provoca numai anemie și deficit de fier.

Este obligatorie internarea?

Depinde de starea clinică, analize, sursă și scorurile de risc. Decizia se ia după evaluarea în serviciul de urgență.

Când trebuie repetată gastroscopia?

Poate fi necesară dacă sângerarea reapare, tratamentul endoscopic nu a fost suficient sau trebuie confirmată vindecarea unui ulcer gastric.

Când este necesară reevaluarea după externare

Solicită reevaluare rapidă dacă:

scaunul devine din nou negru;
apar vărsături cu sânge;
reapare amețeala;
ai palpitații;
apare slăbiciune importantă;
durerea se agravează;
hemoglobina scade;
nu tolerezi tratamentul;
apar reacții adverse;
continui să utilizezi medicamente cu risc;
testul pentru Helicobacter pylori nu a fost efectuat sau verificat;
diagnosticul inițial nu explică evoluția.

După o hemoragie digestivă, prevenirea unui nou episod este la fel de importantă ca oprirea sângerării inițiale.

Surse medicale

American College of Gastroenterology — Clinical Guideline: Upper Gastrointestinal and Ulcer Bleeding.
European Society of Gastrointestinal Endoscopy — Endoscopic Diagnosis and Management of Nonvariceal Upper Gastrointestinal Hemorrhage.
American Association for the Study of Liver Diseases — Practice Guidance on Portal Hypertension and Varices in Cirrhosis.
National Institute for Health and Care Excellence — Acute Upper Gastrointestinal Bleeding in Over 16s: Management.

Scaun negru sau vărsături cu sânge: când poate fi hemoragie digestivă