Gastroscopia permite examinarea directă a esofagului, stomacului și primei părți a intestinului subțire cu ajutorul unui tub subțire și flexibil prevăzut cu o cameră.

Procedura mai este numită:

endoscopie digestivă superioară;
endoscopie gastrointestinală superioară;
esofagogastroduodenoscopie;
EGD.

Gastroscopia poate identifica inflamații, ulcere, îngustări, surse de sângerare și formațiuni suspecte. În timpul aceleiași proceduri, medicul poate preleva biopsii, opri unele hemoragii, extrage corpuri străine sau dilata anumite îngustări.

Nu orice durere de stomac, arsură sau balonare necesită însă endoscopie. Indicația este stabilită în funcție de simptome, vârstă, factori de risc, analize, răspunsul la tratament și existența semnelor de alarmă.

Pentru orientare asupra consultației și traseului de investigații, poți consulta ghidul complet de gastroenterologie.

La Clinica Prevencia nu se efectuează gastroscopii. Gastroenterologul poate evalua simptomele, analizele și riscul individual, apoi poate recomanda și orienta pacientul către o unitate specializată în care procedura poate fi realizată în condiții de siguranță.

Pe scurt

Gastroscopia examinează esofagul, stomacul și duodenul.
Procedura utilizează un endoscop flexibil introdus prin gură.
Poate fi efectuată cu anestezie locală a gâtului, sedare sau ambele.
Endoscopul nu blochează respirația.
Biopsiile prelevate în timpul procedurii nu sunt simțite de pacient.
Gastroscopia este recomandată mai ales când există semne de alarmă.
Dificultatea la înghițire, sângerarea, anemia, slăbirea și vărsăturile persistente sunt indicații importante.
Endoscopia poate identifica esofagită, ulcer, tumori, varice, stenoză și modificări precanceroase.
O mucoasă aparent normală nu exclude toate bolile; unele diagnostice necesită biopsii.
Boala celiacă poate necesita biopsii din mai multe zone ale duodenului.
Helicobacter pylori poate fi identificat din biopsia gastrică, dar există și teste neinvazive.
Refluxul necomplicat nu necesită automat gastroscopie.
În hemoragia digestivă, endoscopia poate avea atât rol diagnostic, cât și terapeutic.
Procedura durează frecvent aproximativ 10–20 de minute, dar pregătirea și recuperarea după sedare prelungesc timpul petrecut în unitate.
Riscurile sunt reduse, dar includ reacții la sedare, sângerare și perforație.
După sedare, pacientul nu trebuie să conducă și are nevoie de un însoțitor.
Durerea puternică, febra, dificultățile respiratorii sau vărsăturile cu sânge după procedură necesită evaluare urgentă.

Ce examinează gastroscopia

Endoscopul este avansat succesiv prin:

cavitatea bucală;
faringe;
esofag;
stomac;
duoden.

Camera transmite imagini pe un monitor, iar medicul examinează mucoasa digestivă.

În timpul procedurii pot fi observate:

culoarea și aspectul mucoasei;
inflamația;
eroziunile;
ulcerele;
vasele de sânge;
zonele care sângerează;
îngustările;
formațiunile;
modificările structurale;
conținutul gastric;
anumite hernii hiatale;
compresii din exterior, dacă modifică lumenul.

Endoscopia nu examinează ficatul, pancreasul, vezica biliară sau întregul intestin subțire. Pentru acestea sunt necesare alte metode.

Ce este endoscopul

Endoscopul este un tub flexibil, de grosime redusă, care conține:

o cameră;
o sursă de lumină;
canale pentru aer, apă și aspirație;
un canal prin care pot fi introduse instrumente.

Prin canalul de lucru, medicul poate introduce:

pense pentru biopsie;
ace;
clipuri;
dispozitive de coagulare;
anse;
baloane de dilatare;
alte instrumente terapeutice.

Gastroscopia nu este, prin urmare, numai o cameră introdusă în stomac. În anumite situații, permite tratamentul imediat al problemei identificate.

Când este recomandată gastroscopia

Indicația este mai puternică atunci când simptomele pot semnala o boală structurală, o complicație sau un risc de cancer.

Ghidurile ASGE recomandă endoscopia superioară în prezența unor simptome de alarmă precum disfagia, durerea la înghițire, scăderea în greutate, sângerarea digestivă, vărsăturile persistente sau anemia feriprivă neexplicată.

Dificultatea la înghițire

Dificultatea la înghițire este una dintre cele mai importante indicații.

Gastroscopia poate identifica:

inflamație severă;
stenoză peptică;
inel esofagian;
tumoră;
esofagită eozinofilică;
esofagită infecțioasă;
corp străin;
compresie;
alte modificări.

Unele boli, în special esofagita eozinofilică, pot exista chiar dacă esofagul pare aproape normal. Din acest motiv, biopsiile pot fi necesare și în lipsa unor leziuni spectaculoase.

Dacă alimentele s-au blocat și pacientul nu își poate înghiți saliva, situația poate necesita endoscopie de urgență.

Durerea la înghițire

Durerea la trecerea alimentelor sau lichidelor se numește odinofagie.

Poate apărea prin:

ulcerații;
infecții;
medicamente care au lezat esofagul;
reflux sever;
tumori;
leziuni produse de substanțe caustice;
alte cauze.

Debutul rapid la un pacient imunodeprimat sau după administrarea unor medicamente necesită evaluare promptă.

Refluxul gastroesofagian

În refluxul gastroesofagian, gastroscopia poate fi utilizată pentru:

identificarea esofagitei;
evaluarea unei stenoze;
investigarea sângerării;
prelevarea biopsiilor;
identificarea esofagului Barrett;
excluderea unei formațiuni;
evaluarea simptomelor de alarmă.

Endoscopia este deosebit de importantă dacă refluxul este asociat cu:

disfagie;
scădere în greutate;
anemie;
sângerare;
vărsături persistente;
simptome neobișnuite;
factori de risc pentru Barrett;
răspuns insuficient la tratamentul corect administrat.

La pacienții cu simptome tipice, fără semne de alarmă și cu răspuns bun la tratament, gastroscopia nu este obligatorie în fiecare caz. Endoscopia poate fi normală chiar dacă refluxul există.

Durerea sau arsura de stomac

Durerea epigastrică, senzația de arsură, plenitudinea și greața pot proveni din:

gastrită;
ulcer;
dispepsie funcțională;
reflux;
medicamente;
afecțiuni biliare;
pancreatice;
cardiace;
alte cauze.

Gastroscopia este mai probabil recomandată dacă simptomele:

persistă;
se agravează;
apar la o persoană cu risc mai mare;
sunt însoțite de anemie;
sunt asociate cu slăbire;
apar după utilizarea frecventă a antiinflamatoarelor;
se asociază cu vărsături;
nu răspund la tratament;
au debut nou la o vârstă la care riscul unei boli organice este mai mare.

Pragul de vârstă nu trebuie interpretat mecanic. Istoricul familial, proveniența din regiuni cu incidență ridicată a cancerului gastric și caracteristicile simptomelor pot modifica indicația.

Vărsăturile persistente

Vărsăturile repetate pot indica:

obstrucția evacuării stomacului;
ulcer;
tumoră;
stenoză;
tulburare severă de motilitate;
efect medicamentos;
alte boli.

Gastroscopia poate exclude o cauză mecanică situată în esofag, stomac sau duoden.

Procedura nu diagnostichează singură gastropareza. Dacă nu există obstacol, poate fi necesar un test separat pentru golirea gastrică.

Anemia prin deficit de fier

Anemia feriprivă neexplicată poate fi provocată de pierderi mici, repetate, din tubul digestiv.

Gastroscopia poate identifica:

ulcer;
eroziuni;
cancer;
gastrită atrofică;
boală celiacă;
leziuni vasculare;
alte surse.

Evaluarea poate necesita și colonoscopie, în funcție de vârstă, sex, simptome și istoricul pacientului.

Un test negativ pentru sânge ocult nu exclude toate sursele digestive superioare.

Scăderea în greutate

Slăbirea involuntară, în special când este asociată cu sațietate precoce, disfagie, anemie sau vărsături, poate justifica gastroscopia.

Scăderea în greutate nu înseamnă automat cancer, dar nu trebuie explicată numai prin stres sau gastrită fără evaluare.

Sângerarea digestivă

În hemoragia digestivă, gastroscopia poate identifica și trata:

ulcerul care sângerează;
varicele esofagiene;
ruptura mucoasei după vărsături;
leziuni vasculare;
tumori;
inflamații severe;
alte surse.

În timpul procedurii, medicul poate:

injecta substanțe;
aplica clipuri;
realiza coagulare;
folosi pulberi sau geluri hemostatice;
aplica benzi pe varice;
combina mai multe metode.

Endoscopia este efectuată după evaluarea și stabilizarea inițială a pacientului. În hemoragia digestivă superioară, ghidurile recomandă în general realizarea ei în primele 24 de ore de la prezentare, cu adaptarea momentului la severitatea cazului.

Vărsăturile cu sânge, scaunul negru, leșinul și tensiunea scăzută necesită prezentare la UPU sau apelarea serviciului 112, nu programarea unei gastroscopii ambulatorii.

Suspiciunea unei tumori

Gastroscopia permite vizualizarea și biopsierea leziunilor suspecte din:

esofag;
joncțiunea esogastrică;
stomac;
duoden.

Semnele care pot ridica suspiciunea includ:

disfagie progresivă;
scădere ponderală;
anemie;
sațietate precoce;
vărsături;
sângerare;
modificări imagistice;
istoric familial;
leziuni premaligne cunoscute.

Diagnosticul de cancer nu se stabilește numai după aspect. Este necesară examinarea histopatologică a biopsiilor.

Monitorizarea unor boli cunoscute

Gastroscopia poate fi utilizată periodic pentru monitorizarea:

esofagului Barrett;
varicelor esofagiene;
gastritei atrofice;
metaplaziei intestinale;
unor leziuni precanceroase;
unor polipi;
bolii celiace în situații selectate;
rezultatelor unor tratamente endoscopice;
altor afecțiuni.

Intervalul este diferit pentru fiecare diagnostic și depinde de biopsii, risc și tratamentul anterior.

Nu este recomandată repetarea anuală a gastroscopiei fără o indicație clară.

Ce poate depista gastroscopia

Esofagita

Esofagita este inflamația mucoasei esofagului.

Poate fi produsă de:

reflux;
alergii și esofagită eozinofilică;
infecții;
medicamente;
radiații;
substanțe caustice;
alte cauze.

Endoscopia poate arăta:

roșeață;
eroziuni;
ulcere;
exsudate;
inele;
șanțuri;
fragilitate;
îngustări.

Aspectul poate sugera cauza, dar biopsia este adesea necesară.

Esofagul Barrett

Esofagul Barrett apare când mucoasa esofagului inferior se modifică în contextul refluxului cronic.

Diagnosticul necesită:

aspect endoscopic compatibil;
biopsii;
identificarea tipului celular specific.

Gastroscopia este metoda principală de diagnostic și supraveghere. Biopsiile sunt esențiale deoarece aspectul vizual nu este suficient.

Barrett nu înseamnă cancer, dar este asociat cu un risc mai mare de adenocarcinom esofagian și necesită monitorizare adaptată rezultatului histologic.

Stenozele esofagiene

Stenoza este o îngustare care poate produce dificultate la înghițirea alimentelor.

Cauzele includ:

reflux de lungă durată;
esofagită eozinofilică;
intervenții;
radioterapie;
ingestia de substanțe caustice;
tumori;
alte boli.

În anumite cazuri, îngustarea poate fi dilatată în timpul endoscopiei. Uneori sunt necesare mai multe ședințe.

Hernia hiatală

Gastroscopia poate sugera sau identifica o hernie hiatală și poate evalua leziunile asociate refluxului.

Dimensiunea poate fi însă estimată diferit de la o examinare la alta, deoarece depinde de:

respirație;
cantitatea de aer introdusă;
poziția pacientului;
tehnica examinatorului.

Gastroscopia nu este necesară numai pentru confirmarea unei hernii deja cunoscute dacă rezultatul nu ar schimba tratamentul.

Gastrita

Gastrita înseamnă, în sens medical strict, inflamația mucoasei gastrice confirmată histologic.

Endoscopia poate arăta:

roșeață;
eroziuni;
fragilitate;
pliuri modificate;
zone atrofice;
metaplazie suspectată;
sânge;
nodularitate.

Expresia „gastrită” folosită numai după simptome este imprecisă.

O mucoasă roșie la endoscopie nu stabilește întotdeauna cauza și poate necesita biopsii.

Ulcerul

Ulcerul gastric și duodenal poate fi vizualizat direct.

Gastroscopia poate determina:

localizarea;
dimensiunea;
profunzimea aproximativă;
existența sângerării;
semnele de risc;
necesitatea tratamentului endoscopic;
necesitatea biopsiei.

Ulcerele gastrice sunt biopsiate frecvent pentru excluderea unei tumori. Uneori este recomandată repetarea gastroscopiei pentru confirmarea vindecării.

Ulcerele duodenale au un risc malign mult mai redus, iar conduita este diferită.

Helicobacter pylori

Infecția cu Helicobacter pylori poate fi investigată prin biopsii gastrice.

Din țesut pot fi efectuate:

test rapid la urează;
examinare histologică;
cultură;
teste moleculare în anumite centre.

Gastroscopia nu este obligatorie pentru fiecare persoană care trebuie testată. Testul respirator și antigenul fecal sunt opțiuni neinvazive eficiente în multe situații.

Endoscopia cu biopsii este mai justificată când există semne de alarmă, ulcer, utilizare de antiinflamatoare, anemie inexplicabilă, risc crescut de cancer gastric sau necesitatea evaluării mucoasei.

Medicamentele care reduc aciditatea, antibioticele și bismutul pot influența unele teste. Pregătirea trebuie urmată conform instrucțiunilor medicului.

Boala celiacă

Boala celiacă afectează mucoasa duodenului și poate produce atrofia vilozităților.

Gastroscopia permite recoltarea biopsiilor din:

bulbul duodenal;
duodenul distal.

Leziunile pot fi distribuite neuniform, astfel încât o singură biopsie nu este suficientă.

Ghidurile ACG recomandă recoltarea mai multor probe din zone diferite pentru confirmarea diagnosticului. La adult, biopsia rămâne în mod obișnuit o parte importantă a evaluării.

Pacientul trebuie să consume gluten înaintea analizelor și biopsiilor, dacă medicul nu a stabilit alt plan. Eliminarea lui poate normaliza mucoasa și produce rezultate fals negative.

Varicele esofagiene și gastrice

Varicele sunt vene dilatate care apar frecvent în hipertensiunea portală și ciroză.

Gastroscopia poate:

identifica varicele;
estima dimensiunea;
observa semnele de risc;
aplica benzi elastice;
trata hemoragia.

Varicele pot să nu provoace simptome înainte de rupere.

Vărsăturile cu sânge la un pacient cu ciroză reprezintă o urgență majoră.

Polipii și formațiunile subepiteliale

În stomac pot fi observate:

polipi;
lipoame;
tumori stromale;
formațiuni neuroendocrine;
compresii din exterior;
alte leziuni.

Unele pot fi îndepărtate endoscopic, iar altele necesită:

biopsie;
ecoendoscopie;
CT;
RMN;
chirurgie;
monitorizare.

O biopsie superficială poate fi neconcludentă dacă formațiunea provine din straturile profunde ale peretelui.

Ce poate trata gastroscopia

În timpul procedurii pot fi realizate intervenții precum:

oprirea unei sângerări;
aplicarea unui clip;
coagularea unui vas;
ligaturarea varicelor;
dilatarea unei stenoze;
extragerea unui corp străin;
îndepărtarea unor polipi;
rezecția unor leziuni;
montarea unui stent;
drenarea unor colecții prin tehnici avansate;
alte tratamente specializate.

O procedură terapeutică poate dura mai mult și poate avea un profil de risc diferit față de o gastroscopie diagnostică simplă.

Ce nu poate diagnostica singură

O gastroscopie normală nu exclude toate cauzele simptomelor.

Nu poate confirma singură:

refluxul fără leziuni;
dispepsia funcțională;
tulburările de motilitate;
gastropareza;
achalazia;
sensibilitatea viscerală;
unele boli biliare sau pancreatice;
intoleranțele alimentare;
toate cauzele durerii toracice.

Pot fi necesare:

pH-metrie;
impedanță;
manometrie esofagiană;
test de golire gastrică;
ecografie;
CT;
RMN;
analize;
alte investigații.

Gastroscopia este o piesă a evaluării, nu un test universal pentru toate simptomele digestive.

Cum te pregătești

Unitatea în care se efectuează procedura va furniza instrucțiuni exacte.

În general, stomacul trebuie să fie gol pentru:

vizualizare bună;
reducerea riscului de aspirație;
efectuarea în siguranță a sedării.

Pacientului i se poate solicita să nu consume alimente solide timp de mai multe ore și să oprească lichidele la un interval stabilit înaintea procedurii. Protocolul diferă în funcție de ora gastroscopiei, tipul sedării și bolile asociate.

Nu presupune că toate lichidele sunt permise până aproape de procedură.

Medicamentele

Informează medicul despre:

anticoagulante;
antiagregante;
insulină;
medicamente pentru diabet;
tratamente pentru slăbit sau diabet care încetinesc golirea stomacului;
antiinflamatoare;
medicamente pentru reflux;
suplimente;
alergii;
boli cardiace;
boli pulmonare;
apnee de somn;
sarcină posibilă.

Nu opri singur anticoagulantele sau antiagregantele.

Riscul de sângerare al unei biopsii simple este diferit de cel al unei dilatări sau rezecții, iar riscul opririi tratamentului poate fi mai mare decât riscul procedurii.

Medicul endoscopist și cel care a prescris tratamentul pot stabili împreună planul.

Diabetul

Repausul alimentar necesită adaptarea:

insulinei;
medicamentelor orale;
orei procedurii;
monitorizării glicemiei.

Pacientul trebuie să primească instrucțiuni individuale.

Administrarea dozei obișnuite fără alimentație poate produce hipoglicemie, iar oprirea excesivă poate duce la hiperglicemie.

Ce se întâmplă înaintea procedurii

Personalul verifică:

identitatea;
indicația;
istoricul medical;
alergiile;
medicamentele;
repausul alimentar;
consimțământul;
tensiunea;
pulsul;
oxigenul.

Pot fi îndepărtate:

protezele dentare mobile;
ochelarii;
anumite obiecte.

Dacă se utilizează sedare, este montată o branulă.

Gâtul poate fi anesteziat cu spray local pentru reducerea reflexului de vomă.

Sedarea

Gastroscopia poate fi realizată:

fără sedare;
cu sedare moderată;
cu sedare profundă;
cu anestezie generală în situații selectate.

Alegerea depinde de:

preferința pacientului;
tipul procedurii;
bolile asociate;
riscul respirator;
practicile unității;
disponibilitatea echipei de anestezie.

Sedarea reduce anxietatea și disconfortul, dar poate afecta:

respirația;
tensiunea;
ritmul cardiac;
memoria;
coordonarea.

Pacientul este monitorizat pe parcursul procedurii.

Endoscopul blochează respirația?

Nu.

Endoscopul trece prin esofag, iar aerul circulă prin laringe și trahee.

Pacientul poate respira normal pe nas și pe gură.

Senzația neobișnuită, reflexul de vomă și prezența piesei bucale pot crea impresia că respirația este dificilă, dar personalul monitorizează oxigenul și funcțiile vitale.

Procedura este dureroasă?

Gastroscopia este mai degrabă neplăcută decât dureroasă pentru majoritatea pacienților.

Pot apărea:

reflex de vomă;
presiune;
senzație de corp străin;
balonare;
eructații;
disconfort în gât.

Sedarea și anestezia locală reduc aceste senzații.

Biopsia mucoasei nu este simțită deoarece țesutul digestiv nu percepe prelevarea în același mod ca pielea.

Cât durează

O gastroscopie diagnostică simplă durează adesea aproximativ 10–20 de minute. Procedurile terapeutice pot dura mai mult.

Timpul total petrecut în unitate include:

înregistrarea;
pregătirea;
discuția cu medicul;
sedarea;
procedura;
recuperarea;
primirea recomandărilor.

După sedare, recuperarea poate dura aproximativ o oră sau mai mult, în funcție de medicamente și de pacient.

Biopsiile

Biopsia înseamnă prelevarea unei fragmente foarte mici de mucoasă.

Poate fi realizată pentru:

Helicobacter pylori;
boala celiacă;
esofagită eozinofilică;
gastrită atrofică;
metaplazie;
displazie;
Barrett;
tumori;
inflamații;
infecții.

Prelevarea unei biopsii nu înseamnă automat suspiciune de cancer.

Multe boli nu pot fi diagnosticate corect fără examinarea microscopică, chiar dacă aspectul endoscopic este aproape normal.

Când vin rezultatele

Medicul poate comunica imediat:

aspectul esofagului;
prezența unui ulcer;
existența unei hernii;
sursa unei sângerări;
formațiunile vizibile;
tratamentul realizat.

Rezultatul biopsiilor apare ulterior, după procesarea histopatologică.

Raportul trebuie să includă, ideal:

indicația;
calitatea vizualizării;
zonele examinate;
constatările;
localizarea biopsiilor;
intervențiile;
diagnosticul endoscopic;
recomandările;
planul pentru rezultatul histologic.

Diagnosticul final poate fi diferit de impresia vizuală după analiza biopsiei.

Ce se întâmplă după procedură

După gastroscopie pot apărea temporar:

gât iritat;
balonare;
eructații;
greață ușoară;
somnolență după sedare.

Dacă s-a folosit spray anestezic, pacientul trebuie să aștepte revenirea sensibilității înainte de a mânca sau bea, conform instrucțiunilor unității.

După sedare, pacientul nu trebuie:

să conducă;
să opereze utilaje;
să semneze acte importante;
să consume alcool;
să ia decizii majore;
să rămână fără supraveghere dacă unitatea recomandă un însoțitor.

Este necesar un transport stabilit în avans.

Riscurile gastroscopiei

Riscurile sunt reduse, dar nu inexistente.

Pot include:

reacție la sedare;
scăderea oxigenului;
tulburări cardiace;
aspirație;
sângerare;
perforație;
infecție;
lezarea dinților;
reacție alergică;
durere;
alte evenimente rare.

Riscul depinde de:

vârstă;
boli asociate;
tipul sedării;
tratamente anticoagulante;
existența unei obstrucții;
procedura terapeutică realizată;
experiența centrului.

NIDDK menționează printre riscurile principale reacțiile la sedare, perforația și sângerarea.

Biopsia simplă are, în general, un risc redus de sângerare. Dilatarea, rezecția și tratamentul hemoragiei au riscuri mai mari.

Semne de alarmă după gastroscopie

Contactează imediat unitatea sau mergi la UPU dacă apar:

durere puternică în piept sau abdomen;
dificultăți respiratorii;
febră;
frisoane;
vărsături persistente;
vărsături cu sânge;
scaun negru;
dificultate severă la înghițire;
amețeală;
leșin;
abdomen rigid;
stare generală care se agravează.

O cantitate foarte mică de sânge după biopsie poate avea o explicație benignă, dar sângerarea evidentă sau persistentă trebuie evaluată.

Când gastroscopia este urgentă

Poate fi necesară în urgență pentru:

vărsături cu sânge;
scaun negru cu instabilitate;
corp străin;
aliment blocat în esofag;
ingestie de substanțe caustice;
sângerare activă;
anumite obstrucții;
alte situații severe.

Momentul exact este stabilit după:

stabilizarea circulației;
evaluarea respirației;
analize;
riscul de aspirație;
disponibilitatea echipei;
cauza probabilă.

Pacientul instabil nu trebuie trimis să efectueze o gastroscopie într-un cabinet ambulatoriu.

Când poate fi programată

Gastroscopia poate fi efectuată programat pentru:

reflux cu semne de alarmă;
disfagie stabilă;
anemie;
durere persistentă;
evaluarea unui ulcer;
biopsii pentru boala celiacă;
evaluarea leziunilor precanceroase;
monitorizarea Barrett;
screeningul varicelor;
alte indicații.

Intervalul depinde de riscul clinic. „Programat” nu înseamnă neapărat că investigația poate fi amânată luni de zile.

De ce uneori gastroscopia este normală

O procedură normală poate apărea în:

reflux fără esofagită;
dispepsie funcțională;
durere de origine biliară;
tulburări de motilitate;
hipersensibilitate digestivă;
simptome produse de medicamente;
alte afecțiuni.

Un rezultat normal este util deoarece exclude numeroase leziuni structurale, dar nu înseamnă că simptomele nu sunt reale.

Conduita ulterioară se bazează pe diagnosticul cel mai probabil și pe alte teste, dacă sunt necesare.

Gastroscopia poate rata o boală?

Nicio investigație nu are sensibilitate de 100%.

Riscul poate crește dacă:

stomacul nu a fost gol;
există sânge sau resturi;
examinarea este incompletă;
biopsiile nu sunt suficiente;
leziunea este foarte mică;
boala este situată în afara segmentului examinat;
modificările sunt microscopice;
simptomele sunt intermitente;
calitatea procedurii este redusă.

De aceea, raportul, imaginile, biopsiile și evoluția pacientului trebuie interpretate împreună.

Este mai bună gastroscopia cu sedare?

Nu există o variantă universal mai bună.

Fără sedare:

recuperarea este rapidă;
pacientul poate evita riscul sedativelor;
poate pleca mai repede;
procedura poate fi mai greu tolerată.

Cu sedare:

anxietatea și reflexul de vomă pot fi reduse;
pacientul își poate aminti puțin;
este necesară monitorizare;
nu poate conduce;
există riscuri cardiopulmonare suplimentare.

Alegerea trebuie discutată cu unitatea care efectuează procedura.

Gastroscopia transnazală

În unele centre există endoscoape foarte subțiri introduse prin nas.

Avantajele pot include:

toleranță mai bună fără sedare;
reflex de vomă redus;
recuperare rapidă.

Limitările pot include:

disconfort nazal;
sângerare nazală;
canal de lucru mai mic;
disponibilitate redusă;
imposibilitatea anumitor intervenții.

Nu este potrivită fiecărei situații.

Gastroscopia virtuală există?

CT-ul sau alte metode pot examina anumite structuri, dar nu înlocuiesc complet gastroscopia.

Investigațiile imagistice nu permit în același mod:

biopsierea mucoasei;
identificarea inflamațiilor fine;
oprirea sângerării;
dilatarea unei stenoze;
îndepărtarea unei leziuni.

Alegerea depinde de întrebarea clinică.

Întrebări frecvente

Gastroscopia și endoscopia sunt același lucru?

Gastroscopia este un tip de endoscopie. Termenul „endoscopie” poate desemna și colonoscopia, bronhoscopia sau alte proceduri.

Ce organe vede?

Esofagul, stomacul și duodenul.

Vede tot intestinul subțire?

Nu. Examinează numai porțiunea inițială, duodenul.

Vede pancreasul?

Nu direct.

Vede fierea?

Nu. Vezica biliară și căile biliare sunt evaluate prin ecografie, RMN, CT sau alte proceduri.

Gastroscopia doare?

De regulă produce disconfort, presiune și reflex de vomă, nu durere intensă. Sedarea și anestezia locală pot îmbunătăți toleranța.

Pot să respir?

Da. Endoscopul nu intră în trahee.

Cât durează?

Gastroscopia diagnostică durează frecvent aproximativ 10–20 de minute.

Biopsia doare?

Nu este simțită în mod obișnuit.

Biopsia înseamnă cancer?

Nu. Biopsiile sunt utilizate frecvent pentru inflamații, Helicobacter, boala celiacă și alte afecțiuni benigne.

Gastroscopia poate identifica Helicobacter?

Da, prin biopsie. Există și teste respiratorii sau din scaun.

Pot face testul pentru Helicobacter fără gastroscopie?

Da, în multe situații.

Gastroscopia poate confirma boala celiacă?

Poate permite biopsiile necesare confirmării, în special la adulți.

Trebuie să mănânc gluten înainte?

Da, de regulă, dacă este investigată boala celiacă și medicul nu a indicat altceva.

Gastroscopia vede refluxul?

Poate identifica esofagita și complicațiile, dar poate fi normală la o persoană cu reflux.

Orice reflux necesită gastroscopie?

Nu.

Hernia hiatală se vede?

Poate fi observată, dar estimarea dimensiunii nu este întotdeauna perfectă.

Gastrita se vede?

Aspectul poate sugera inflamația, dar diagnosticul exact poate necesita biopsie.

Ulcerul se vede?

Da.

Cancerul se vede?

Poate fi suspectat, dar diagnosticul necesită biopsie.

Gastroscopia vede varicele esofagiene?

Da și poate permite tratamentul lor.

Pot face procedura fără sedare?

În multe centre, da.

Este obligatorie anestezia generală?

Nu. Majoritatea gastroscopiilor nu necesită anestezie generală.

Pot conduce după procedură?

Nu după sedare. Ai nevoie de un însoțitor și de transport.

Pot mânca imediat?

Depinde de sprayul anestezic, sedare și intervențiile realizate. Urmează indicațiile unității.

Pot lua medicamentele în dimineața procedurii?

Unele da, altele necesită adaptare. Confirmă cu medicul și unitatea.

Trebuie să opresc anticoagulantul?

Nu fără recomandare medicală.

Pot face gastroscopie în sarcină?

Poate fi efectuată dacă indicația este importantă, cu adaptarea sedării și implicarea echipei obstetricale.

Este periculoasă la vârstnici?

Vârsta singură nu interzice procedura. Riscul depinde de inimă, plămâni, fragilitate, medicamente și tipul intervenției.

Se poate produce perforație?

Da, dar este rară, mai ales la procedura diagnostică simplă.

Se poate produce sângerare?

Da, mai ales după intervenții terapeutice. Riscul biopsiilor obișnuite este redus.

De ce mă doare gâtul după?

Endoscopul și piesa bucală pot irita temporar mucoasa.

Balonarea după procedură este normală?

Poate apărea din cauza aerului sau dioxidului de carbon introdus pentru vizualizare și se remite de obicei.

Pot reveni la serviciu în aceeași zi?

Nu după sedare. Fără sedare, depinde de toleranță și recomandarea unității.

Când primesc rezultatul?

Constatările vizuale sunt disponibile imediat. Biopsiile necesită mai multe zile, în funcție de laborator.

Gastroscopia normală înseamnă că nu am nimic?

Exclude multe leziuni structurale, dar nu toate bolile digestive.

Cât de des trebuie repetată?

Numai conform diagnosticului și riscului. Nu există un interval universal.

La Prevencia se face gastroscopie?

Nu. Gastroenterologul poate evalua indicația și poate orienta pacientul către o unitate specializată.

Când este necesară reevaluarea

Revino la medic dacă:

simptomele persistă în ciuda unei gastroscopii normale;
biopsiile sunt modificate;
a fost identificat un ulcer;
ai primit diagnosticul de Barrett;
există metaplazie sau atrofie gastrică;
testul pentru Helicobacter este pozitiv;
ai boală celiacă;
apare disfagie nouă;
slăbești involuntar;
anemia persistă;
vărsăturile continuă;
apare sânge;
procedura a fost incompletă;
stomacul nu a fost suficient pregătit;
biopsiile necesare nu au fost recoltate;
ai o formațiune care necesită investigații suplimentare;
recomandările din raport nu sunt clare;
simptomele se agravează;
apare un semn de alarmă nou.

Gastroscopia este una dintre cele mai utile investigații ale tubului digestiv superior, dar valoarea ei depinde de alegerea corectă a indicației, examinarea atentă și recoltarea biopsiilor potrivite. Procedura nu trebuie efectuată automat pentru orice simptom, dar nici amânată atunci când există disfagie, anemie, sângerare, slăbire sau vărsături persistente.

Surse medicale

National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases — desfășurarea, pregătirea, biopsiile, intervențiile și riscurile endoscopiei digestive superioare.
American Society for Gastrointestinal Endoscopy — indicațiile gastroscopiei la pacienții cu reflux și simptome de alarmă.
American College of Gastroenterology — ghidurile pentru boala celiacă și necesitatea biopsiilor duodenale adecvate.
American College of Gastroenterology — recomandările actuale privind Helicobacter pylori și utilizarea endoscopiei cu biopsii la pacienții cu risc.
American College of Gastroenterology și NIDDK — utilizarea endoscopiei în diagnosticul și tratamentul hemoragiei digestive superioare.