Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului. Termenul este folosit frecvent pentru aproape orice durere, arsură sau disconfort resimțit în partea superioară a abdomenului, dar această utilizare nu este întotdeauna corectă.

Durerea de stomac nu confirmă automat gastrita. Simptome asemănătoare pot apărea în refluxul gastroesofagian, ulcerul gastric, afecțiunile biliare, bolile pancreatice sau dispepsia funcțională. În plus, unele persoane cu gastrită pot să nu aibă niciun simptom.

Diagnosticul corect presupune identificarea inflamației și, mai ales, a cauzei acesteia. Tratamentul diferă semnificativ între o gastrită produsă de infecția cu Helicobacter pylori, o leziune asociată antiinflamatoarelor și o gastrită autoimună.

Pentru orientare asupra consultației, investigațiilor și accesului la medic, poți consulta ghidul complet de gastroenterologie.

Pe scurt

Gastrita este inflamația mucoasei stomacului.
Nu orice durere de stomac înseamnă gastrită.
Unele forme de gastrită nu produc simptome.
Infecția cu Helicobacter pylori este una dintre cauzele importante.
Antiinflamatoarele pot afecta mucoasa stomacului și pot provoca leziuni sau sângerare.
Diagnosticul poate presupune teste pentru Helicobacter pylori, analize de sânge și gastroscopie cu biopsii.
Tratamentul trebuie ales în funcție de cauză.
Vărsăturile cu sânge, scaunul negru, amețeala severă sau starea de leșin necesită evaluare medicală urgentă.

Ce este gastrita

Stomacul este protejat la interior de un strat de mucus și de mecanisme care limitează efectul acidului gastric asupra propriei mucoase.

Când această barieră este afectată sau apare un proces inflamator, mucoasa se poate irita și inflama. În funcție de mecanism și de durata problemei, modificările pot fi superficiale sau pot evolua spre atrofie, sângerare și alte complicații.

Din punct de vedere medical, este utilă și diferența dintre gastrită și gastropatie:

în gastrită există inflamație a mucoasei stomacului;
în gastropatie mucoasa este lezată, dar inflamația poate fi redusă sau absentă.

În limbajul curent, ambele situații sunt adesea numite simplu „gastrită”. Distincția exactă poate fi stabilită prin examinarea biopsiilor recoltate în timpul gastroscopiei.

Gastrita acută și gastrita cronică

Gastrita acută

Gastrita acută apare rapid și poate fi asociată cu:

medicamente care afectează mucoasa stomacului;
consum important de alcool;
stres fiziologic sever;
infecții;
substanțe iritante;
reacții inflamatorii acute.

Manifestările pot începe brusc, dar intensitatea simptomelor nu indică întotdeauna gravitatea leziunilor.

Gastrita cronică

Gastrita cronică evoluează pe o perioadă mai lungă. Poate fi asociată cu:

infecția persistentă cu Helicobacter pylori;
mecanisme autoimune;
expunerea repetată la factori iritanți;
refluxul bilei în stomac;
anumite boli inflamatorii sau sistemice.

În timp, unele forme cronice pot determina subțierea mucoasei stomacului, numită atrofie gastrică.

Care sunt simptomele gastritei

Multe persoane cu gastrită nu au simptome. Când acestea apar, pot include:

durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului;
senzație de arsură în capul pieptului;
greață;
vărsături;
lipsa poftei de mâncare;
senzația că te saturi după câteva înghițituri;
senzație de stomac plin după masă;
balonare;
eructații;
scădere în greutate, în unele situații.

Aceste manifestări sunt nespecifice. Ele pot apărea și în alte afecțiuni digestive.

Articolul despre durerea de stomac explică principalele cauze ale durerii localizate în partea superioară a abdomenului și situațiile în care simptomul necesită investigații.

Dacă manifestarea dominantă este senzația care urcă din capul pieptului spre gât, citește și materialul despre arsurile la stomac. Arsurile pot apărea în gastrită, dar sunt mai caracteristice pentru refluxul gastroesofagian.

Gastrita produce întotdeauna durere?

Nu.

Unele persoane cu inflamație a mucoasei gastrice nu prezintă niciun simptom. Gastrita poate fi descoperită întâmplător în timpul unei gastroscopii efectuate pentru alt motiv sau prin analiza biopsiilor gastrice.

Situația inversă este la fel de importantă: o persoană poate avea dureri și disconfort gastric importante, dar gastroscopia să nu identifice o inflamație care să explice simptomele.

În astfel de cazuri, medicul poate lua în calcul dispepsia funcțională, o afecțiune în care simptomele digestive sunt reale, dar nu sunt explicate complet printr-o leziune structurală vizibilă.

Care sunt principalele cauze ale gastritei

Infecția cu Helicobacter pylori

Helicobacter pylori este o bacterie care poate coloniza mucoasa stomacului și poate determina inflamație cronică.

Infecția poate fi asociată cu:

gastrită cronică;
ulcer gastric sau duodenal;
atrofie gastrică;
metaplazie intestinală;
creșterea riscului unor forme de cancer gastric;
limfom gastric de tip MALT.

Majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă toate aceste complicații. Cu toate acestea, identificarea bacteriei are importanță deoarece infecția poate fi tratată.

Informațiile despre transmitere, manifestări și tratament sunt prezentate separat în articolul despre Helicobacter pylori.

Antiinflamatoarele nesteroidiene

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sunt utilizate frecvent pentru durere, febră și inflamație. În această categorie intră medicamente precum ibuprofenul, diclofenacul, naproxenul și acidul acetilsalicilic.

Aceste medicamente pot reduce mecanismele naturale prin care stomacul își protejează mucoasa. Riscul este mai mare când:

sunt utilizate în doze mari;
tratamentul este prelungit;
sunt asociate mai multe antiinflamatoare;
pacientul are antecedente de ulcer;
sunt asociate anticoagulante, antiagregante sau corticosteroizi;
persoana este în vârstă;
există și infecție cu Helicobacter pylori;
se consumă mult alcool.

Nu întrerupe un tratament prescris fără să discuți cu medicul. Uneori este necesară schimbarea medicamentului, reducerea riscului sau asocierea unui tratament de protecție gastrică.

Alcoolul

Consumul unei cantități mari de alcool poate afecta direct mucoasa stomacului și poate favoriza o gastropatie erozivă acută.

Aceasta poate provoca durere, greață, vărsături sau sângerare digestivă. Consumul ocazional și moderat nu produce automat gastrită, iar toleranța diferă de la o persoană la alta.

Gastrita autoimună

În gastrita autoimună, sistemul imunitar atacă anumite celule din mucoasa stomacului.

În timp, acest proces poate reduce:

producția de acid gastric;
producția factorului intrinsec;
absorbția vitaminei B12;
absorbția fierului.

Consecințele pot include deficit de fier, deficit de vitamina B12 și anemie pernicioasă.

Gastrita autoimună poate apărea împreună cu alte boli autoimune, inclusiv afecțiuni tiroidiene. Uneori este identificată după investigarea unei anemii sau a unui deficit de vitamine, nu din cauza durerii de stomac.

Refluxul biliar

Bila produsă de ficat ajunge în mod normal în intestinul subțire. În anumite situații, poate reveni în stomac și poate irita mucoasa.

Refluxul biliar este diferit de refluxul gastroesofagian, în care conținutul stomacului urcă spre esofag.

Stresul fiziologic sever

Pacienții cu arsuri extinse, traumatisme majore, sepsis, insuficiență de organ sau alte boli critice pot dezvolta leziuni acute ale mucoasei gastrice.

Această situație este diferită de stresul psihologic obișnuit și apare în special la pacienții internați cu afecțiuni grave.

Alte cauze

Mai rar, gastrita poate fi asociată cu:

boala Crohn;
gastrita eozinofilică;
anumite infecții;
radioterapia;
chimioterapia;
reacții alergice;
traumatisme;
ingestia unor substanțe corozive;
intervenții chirurgicale gastrice;
anumite medicamente sau suplimente.

Identificarea cauzei este importantă deoarece tratamentul nu este același pentru toate formele.

Stresul emoțional provoacă gastrită?

Stresul psihologic poate agrava percepția durerii, greața, refluxul sau dispepsia. Poate influența somnul, alimentația, consumul de alcool și utilizarea medicamentelor.

Totuși, afirmația „gastrita este de la stres” nu trebuie folosită ca diagnostic înainte de excluderea unor cauze precum:

infecția cu Helicobacter pylori;
utilizarea antiinflamatoarelor;
ulcerul;
sângerarea digestivă;
bolile biliare sau pancreatice;
gastrita autoimună.

Stresul poate contribui la simptome, dar nu explică automat inflamația mucoasei gastrice.

Alimentele provoacă gastrită?

În cele mai multe cazuri, alimentația nu este cauza principală a gastritei.

Mâncarea picantă, cafeaua, băuturile carbogazoase, citricele sau alimentele grase pot agrava simptomele la unele persoane, dar nu produc în mod obișnuit inflamația cronică a mucoasei stomacului.

Nu este necesară eliminarea automată a unei liste lungi de alimente. O strategie mai utilă este observarea legăturii dintre:

alimentul consumat;
cantitate;
momentul mesei;
apariția simptomelor;
medicamentele utilizate;
consumul de alcool;
poziția corpului după masă.

Dacă un aliment declanșează repetat simptomele, poate fi redus sau evitat. Dietele foarte restrictive pot produce carențe și nu tratează infecția cu Helicobacter pylori, gastrita autoimună sau leziunile provocate de medicamente.

Care este diferența dintre gastrită și ulcer

Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului. Ulcerul este o leziune mai profundă, care depășește stratul superficial al mucoasei.

Cele două afecțiuni pot avea factori de risc comuni, în special:

infecția cu Helicobacter pylori;
utilizarea antiinflamatoarelor;
fumatul;
anumite boli și tratamente.

Gastrita nu se transformă automat în ulcer. Totuși, aceiași factori care afectează mucoasa gastrică pot favoriza ambele probleme.

Durerea intensă, sângerarea și perforația sunt complicații care pot apărea în boala ulceroasă. Diferențele sunt explicate în articolul despre ulcerul gastric și duodenal.

Când trebuie să mergi urgent la medic

Solicită ajutor medical urgent dacă apar:

vărsături cu sânge;
vărsături cu aspect de zaț de cafea;
scaun negru, lucios și urât mirositor;
sânge roșu în cantitate importantă;
amețeală severă;
stare de leșin;
slăbiciune accentuată;
paloare și transpirații;
puls rapid;
durere abdominală bruscă și foarte intensă;
abdomen tare;
dificultăți de respirație;
alterarea stării generale.

Aceste manifestări pot indica o hemoragie digestivă, perforație sau altă problemă gravă. Nu aștepta o consultație programată și nu încerca să controlezi situația doar cu medicamente pentru aciditate.

Sună la 112 sau mergi la un serviciu de urgență.

Ce semne necesită consultație medicală

Programează o evaluare dacă:

durerea sau disconfortul persistă;
simptomele reapar frecvent;
te saturi foarte repede;
ai vărsături repetate;
ai slăbit fără să îți propui;
pofta de mâncare a scăzut;
ai dificultăți la înghițire;
ai anemie;
ai deficit de fier sau vitamina B12;
simptomele au apărut după începerea unui tratament;
iei frecvent antiinflamatoare;
ai antecedente de ulcer;
ai rude apropiate cu cancer gastric;
simptomele nu răspund la tratamentul încercat;
ai fost tratat pentru Helicobacter pylori, dar eradicarea nu a fost verificată.

Cum se stabilește diagnosticul de gastrită

Evaluarea începe cu istoricul medical și examinarea clinică.

Medicul va întreba despre:

localizarea și caracterul durerii;
legătura simptomelor cu mesele;
greață și vărsături;
scaun negru sau sânge;
pierdere în greutate;
medicamente utilizate;
consumul de alcool;
antecedente de ulcer;
infecția cu Helicobacter pylori;
boli autoimune;
istoricul familial;
tratamentele încercate.

Simptomele pot orienta diagnosticul, dar nu pot demonstra singure existența gastritei.

Testarea pentru Helicobacter pylori

Pentru identificarea bacteriei pot fi utilizate:

testul respirator cu uree;
testul antigenului fecal;
biopsiile gastrice recoltate la gastroscopie;
în anumite situații, alte analize.

Analizele de sânge care detectează anticorpi pot rămâne pozitive și după dispariția infecției. Din acest motiv, nu sunt potrivite pentru toate situațiile și nu pot confirma întotdeauna o infecție activă.

Inhibitorii pompei de protoni, antibioticele și medicamentele care conțin bismut pot influența unele rezultate. Medicul trebuie să stabilească dacă și pentru cât timp trebuie întrerupte înaintea testării.

Nu opri singur medicamentele prescrise. Instrucțiunile diferă în funcție de test și de situația clinică.

Poți compara metodele în articolul despre testele pentru Helicobacter pylori.

Analizele de sânge

În funcție de simptome și de forma suspectată, medicul poate recomanda:

hemoleucogramă;
fier și feritină;
vitamina B12;
markeri inflamatori;
teste pentru funcția hepatică;
funcția renală;
alte analize adaptate pacientului.

Anemia poate sugera pierdere de sânge, deficit de fier, absorbție deficitară sau gastrită autoimună.

Analizele nu confirmă singure gastrita, dar pot identifica efectele și complicațiile acesteia.

Gastroscopia cu biopsii

Gastroscopia permite examinarea esofagului, stomacului și duodenului.

În timpul procedurii, medicul poate observa:

eroziuni;
sângerare;
ulcere;
atrofia mucoasei;
formațiuni;
alte modificări ale stomacului.

Pot fi recoltate fragmente mici de țesut, numite biopsii. Examinarea lor poate confirma inflamația și poate identifica:

Helicobacter pylori;
gastrita atrofică;
metaplazia intestinală;
modificări autoimune;
alte forme mai rare.

Aspectul stomacului la endoscopie și rezultatul biopsiei nu sunt întotdeauna identice. Mucoasa poate părea relativ normală, dar analiza microscopică să arate inflamație.

Gastroscopia nu este obligatorie pentru orice persoană cu disconfort gastric. Indicația depinde de vârstă, simptome, semne de alarmă, răspunsul la tratament și factorii individuali de risc.

Clinica Prevencia nu efectuează gastroscopii. Gastroenterologul poate realiza evaluarea inițială și poate recomanda investigația într-o unitate specializată atunci când este necesară.

Ecografia abdominală diagnostichează gastrita?

Nu.

Ecografia abdominală nu poate evalua în detaliu mucoasa stomacului și nu confirmă gastrita.

Poate fi însă utilă atunci când medicul dorește să verifice alte organe și alte cauze ale durerii, precum:

vezica biliară;
ficatul;
căile biliare;
pancreasul;
rinichii;
splina.

O ecografie normală nu exclude gastrita, ulcerul sau alte leziuni ale mucoasei digestive.

Cum se tratează gastrita

Nu există un singur tratament valabil pentru toate formele de gastrită.

Tratamentul urmărește:

eliminarea cauzei, când este posibil;
reducerea inflamației și a agresiunii acide;
vindecarea mucoasei;
controlul simptomelor;
corectarea deficitelor;
prevenirea hemoragiei și a altor complicații.

Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori

Când este confirmată infecția activă cu Helicobacter pylori, medicul recomandă un tratament de eradicare.

Acesta include de obicei mai multe medicamente administrate împreună:

antibiotice;
un medicament care reduce secreția acidă;
uneori, bismut sau alte componente.

Schema nu trebuie aleasă empiric de pacient. Rezistența bacteriei la antibiotice, alergiile, tratamentele anterioare și disponibilitatea medicamentelor influențează alegerea.

Este important ca tratamentul să fie urmat exact și până la capăt. Administrarea incompletă reduce șansa de vindecare și poate favoriza rezistența la antibiotice.

După tratament, eradicarea bacteriei trebuie verificată printr-un test adecvat, efectuat la intervalul recomandat de medic. Dispariția simptomelor nu dovedește eliminarea infecției.

Ce se întâmplă dacă gastrita este provocată de antiinflamatoare

Medicul poate analiza:

dacă medicamentul mai este necesar;
reducerea dozei;
schimbarea tratamentului;
asocierea protecției gastrice;
riscul de hemoragie;
prezența infecției cu Helicobacter pylori.

Nu înlocui și nu opri singur tratamentul, mai ales dacă antiinflamatorul sau aspirina au fost recomandate pentru o boală cardiovasculară, reumatologică sau neurologică.

Medicamentele care reduc aciditatea

În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda:

inhibitori ai pompei de protoni;
blocante ale receptorilor H2;
antiacide;
alte medicamente pentru protecția mucoasei.

Reducerea acidității poate ameliora simptomele și poate favoriza vindecarea leziunilor, dar nu elimină toate cauzele gastritei.

Un inhibitor al pompei de protoni nu tratează singur infecția cu Helicobacter pylori și nu corectează mecanismul autoimun.

Doza, momentul administrării și durata trebuie adaptate situației clinice.

Tratamentul gastritei autoimune

Gastrita autoimună nu este tratată prin antibiotice, în lipsa infecției cu Helicobacter pylori.

Managementul poate include:

corectarea deficitului de vitamina B12;
corectarea deficitului de fier;
verificarea anemiei;
testarea pentru boli autoimune asociate;
gastroscopie și biopsii;
monitorizare endoscopică în funcție de modificările identificate și de riscul individual.

Pacienții cu gastrită atrofică sau metaplazie intestinală au nevoie de un plan individual de urmărire stabilit de gastroenterolog.

Ce regim alimentar este recomandat

Nu există o dietă unică pentru gastrită.

În perioada în care simptomele sunt intense, pot fi utile:

mese mai mici;
evitarea alcoolului;
evitarea alimentelor care agravează clar simptomele;
limitarea meselor foarte grase;
evitarea consumului excesiv de cafea, dacă produce disconfort;
hidratare adecvată;
evitarea meselor foarte mari;
evitarea automedicației cu antiinflamatoare.

Nu este necesar ca toate persoanele cu gastrită să consume numai alimente fierte, pâine prăjită sau o dietă fără condimente pe termen lung.

Regimul trebuie să fie suficient de variat pentru a preveni scăderea în greutate și deficitele nutriționale.

Există tratamente naturiste pentru gastrită?

Unele ceaiuri sau suplimente pot reduce temporar disconfortul, dar nu trebuie considerate un înlocuitor pentru diagnostic și tratament.

Produsele „naturale” pot:

interacționa cu medicamentele;
afecta coagularea;
irita stomacul;
influența ficatul;
modifica rezultatele unor investigații;
întârzia tratamentul infecției cu Helicobacter pylori.

Nu există un ceai, aliment sau supliment care să eradicheze în mod fiabil Helicobacter pylori.

Informează medicul despre toate suplimentele utilizate.

Ce complicații poate produce gastrita

Complicațiile depind de cauză și de durata bolii.

Pot include:

Sângerarea digestivă

Eroziunile și leziunile mucoasei pot sângera. Pierderea poate fi evidentă sau lentă și repetată, ducând la anemie.

Deficitul de fier

Inflamația cronică, pierderea de sânge și modificarea funcției stomacului pot contribui la deficitul de fier.

Deficitul de vitamina B12

Este caracteristic mai ales gastritei autoimune avansate, în care scade producția factorului intrinsec necesar absorbției vitaminei B12.

Gastrita atrofică

Inflamația cronică poate determina pierderea glandelor normale din mucoasa stomacului.

Metaplazia intestinală

În această situație, celulele mucoasei gastrice sunt înlocuite parțial de celule asemănătoare celor intestinale.

Metaplazia nu înseamnă cancer, dar poate indica un risc crescut și necesită evaluare individuală.

Creșterea riscului de cancer gastric

Infecția cronică cu Helicobacter pylori, gastrita atrofică și metaplazia intestinală pot crește riscul cancerului gastric.

Riscul nu este identic pentru toți pacienții. Depinde de extinderea modificărilor, istoricul familial, originea geografică, fumat și alți factori.

Gastrita se vindecă?

Unele forme se pot vindeca după eliminarea cauzei.

De exemplu:

gastrita asociată cu Helicobacter pylori se poate ameliora după eradicarea bacteriei;
leziunile provocate de medicamente se pot vindeca după modificarea factorului cauzal și tratament;
iritația asociată alcoolului se poate reduce după oprirea consumului;
gastrita autoimună necesită monitorizare pe termen lung.

Evoluția depinde de cât timp a fost prezentă inflamația și dacă au apărut atrofie sau metaplazie.

Gastrita este contagioasă?

Gastrita, ca inflamație, nu este contagioasă.

Infecția cu Helicobacter pylori se poate transmite între persoane, probabil prin contact oral-oral sau fecal-oral, mai ales în condiții de igienă precară și în cadrul aceleiași familii.

Prezența bacteriei la o persoană nu înseamnă însă că toți membrii familiei trebuie tratați automat. Testarea se face conform indicației medicale.

Cât durează tratamentul

Durata depinde de cauză:

simptomele unei iritații acute se pot ameliora în câteva zile;
tratamentul pentru Helicobacter pylori durează o perioadă stabilită de medic și trebuie urmat complet;
vindecarea leziunilor gastrice poate necesita mai multe săptămâni;
gastrita autoimună și gastrita atrofică necesită monitorizare pe termen lung.

Ameliorarea simptomelor nu confirmă automat vindecarea și nici eliminarea infecției.

Întrebări frecvente

Gastrita și refluxul sunt același lucru?

Nu. Gastrita afectează mucoasa stomacului. Refluxul gastroesofagian apare când conținutul stomacului urcă în esofag. Cele două probleme pot exista simultan.

Gastrita se vede la ecografie?

Nu în mod fiabil. Ecografia nu poate examina corespunzător mucoasa stomacului. Gastroscopia cu biopsii este investigația care poate confirma și caracteriza gastrita.

Gastrita produce balonare?

Poate fi asociată cu balonare și senzație de plenitudine, dar aceste simptome apar frecvent și în dispepsia funcțională, intoleranțele alimentare și sindromul de intestin iritabil.

Gastrita poate provoca dureri de spate?

Durerea gastrică poate fi percepută uneori și posterior, dar durerea de spate nu este specifică gastritei. Afecțiunile pancreatice, biliare, renale, musculare și vertebrale trebuie luate în considerare.

Laptele calmează gastrita?

Laptele poate reduce temporar senzația de arsură la unele persoane, dar nu tratează cauza. Produsele bogate în grăsimi pot agrava ulterior disconfortul.

Pot lua bicarbonat pentru gastrită?

Bicarbonatul poate neutraliza temporar acidul, dar utilizarea repetată poate produce efecte adverse și interacțiuni. Nu este un tratament pentru cauza gastritei.

Gastrita poate provoca anemie?

Da. Sângerarea lentă poate determina deficit de fier, iar gastrita autoimună poate afecta absorbția fierului și a vitaminei B12.

Gastrita se transformă în cancer?

Majoritatea cazurilor de gastrită nu evoluează spre cancer. Anumite forme cronice, în special cele asociate cu atrofie, metaplazie intestinală și infecție persistentă cu Helicobacter pylori, pot crește riscul.

Când mergi la gastroenterolog

Consultul gastroenterologic este recomandat dacă:

simptomele persistă sau reapar;
durerea nu are o explicație clară;
ai nevoie frecvent de medicamente pentru stomac;
apar greață sau vărsături repetate;
ai scăzut în greutate;
te saturi după cantități mici de mâncare;
ai anemie sau deficit de fier;
utilizezi antiinflamatoare;
ai avut ulcer sau sângerare digestivă;
există suspiciunea de Helicobacter pylori;
ai fost tratat pentru infecție și trebuie verificată eradicarea;
există factori de risc pentru gastrită atrofică sau cancer gastric.

Gastroenterologul poate stabili dacă sunt suficiente testele neinvazive și tratamentul inițial sau dacă este necesară gastroscopia.

Programează o evaluare gastroenterologică

Dacă durerea de stomac persistă, simptomele reapar sau tratamentele luate fără prescripție oferă numai o ameliorare temporară, este important să fie identificată cauza.

La Clinica Prevencia, medicul gastroenterolog poate evalua simptomele, tratamentele utilizate și factorii de risc și poate recomanda testele sau investigațiile potrivite.

Surse medicale

National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases — Gastritis & Gastropathy.
American College of Gastroenterology — Clinical Guideline: Treatment of Helicobacter pylori Infection, actualizare 2024.
American Gastroenterological Association — Clinical Practice Update on the Diagnosis and Management of Atrophic Gastritis.
National Institute for Health and Care Excellence — Gastro-oesophageal reflux disease and dyspepsia in adults: investigation and management.

Gastrita: simptome, cauze, investigații și tratament