Boala de reflux gastroesofagian: simptome, diagnostic și tratament

O senzație de arsură care urcă din capul pieptului spre gât, gustul acru în gură sau impresia că mâncarea se întoarce după masă sunt simptome frecvente. Un episod apărut după o masă foarte bogată nu înseamnă însă automat că ai boală de reflux gastroesofagian.

Despre boală vorbim atunci când refluxul conținutului gastric produce simptome repetate, îți afectează somnul sau alimentația ori determină leziuni ale esofagului.

Diferența este importantă. Un simptom ocazional poate fi gestionat prin măsuri simple. Simptomele care persistă, reapar frecvent sau vin împreună cu semne de alarmă trebuie evaluate medical.

Pentru o imagine mai largă asupra consultației și investigațiilor disponibile, poți consulta ghidul complet de gastroenterologie.

Pe scurt

Refluxul apare când o parte din conținutul stomacului urcă în esofag.
Cele mai caracteristice simptome sunt arsurile în capul pieptului și regurgitația.
Nu orice arsură la stomac înseamnă boală de reflux.
Diagnosticul poate fi stabilit uneori pe baza simptomelor și a răspunsului la tratament.
Gastroscopia este recomandată mai ales când există semne de alarmă, simptome persistente sau un diagnostic neclar.
Scăderea în greutate, dificultatea la înghițire, sângerarea digestivă și vărsăturile persistente nu trebuie ignorate.
Tratamentul poate include schimbări ale stilului de viață și medicamente recomandate de medic.

Ce este boala de reflux gastroesofagian

Între esofag și stomac se află o zonă musculară numită sfincter esofagian inferior. Aceasta funcționează ca o valvă: permite alimentelor să ajungă în stomac și limitează întoarcerea conținutului gastric.

Când această barieră nu funcționează suficient de bine, acidul și alte componente din stomac pot urca în esofag. Mucoasa esofagului nu este adaptată la expunerea repetată la acid, iar aceasta poate produce simptome și inflamație.

Refluxul fiziologic poate apărea ocazional și la persoane sănătoase. Boala de reflux gastroesofagian, prescurtată BRGE, presupune însă că episoadele devin suficient de frecvente sau importante încât să provoace disconfort, complicații ori afectarea vieții de zi cu zi.

Care sunt simptomele refluxului gastroesofagian

Arsurile în capul pieptului

Arsura retrosternală, numită și pirozis, este simptomul cel mai cunoscut. Apare de obicei în spatele sternului și poate urca spre gât.

Este mai frecventă:

după mese mari;
după consumul anumitor alimente sau băuturi;
când te apleci;
când stai întins;
în timpul nopții.

Dacă problema principală este senzația de arsură și vrei să înțelegi când un episod ocazional trebuie investigat, citește materialul separat despre arsurile la stomac.

Regurgitația

Regurgitația este senzația că lichidul, acidul sau alimentele urcă din stomac spre gură. Poate produce un gust acru sau amar și apare adesea după masă ori în poziție culcată.

Spre deosebire de vărsătură, regurgitația nu este însoțită neapărat de greață sau de contracții abdominale puternice.

Durerea sau disconfortul în capul pieptului

Refluxul poate produce durere sau presiune în spatele sternului. Totuși, durerea toracică nu trebuie atribuită automat stomacului.

O durere nouă, intensă, apăsătoare, asociată cu lipsă de aer, transpirații, amețeală, greață sau iradiere spre braț, spate ori mandibulă poate avea o cauză cardiacă și necesită evaluare urgentă. Într-o asemenea situație, sună la 112.

Alte simptome posibile

Unele persoane mai pot prezenta:

eructații frecvente;
senzație de acid sau gust amar în gură;
greață;
disconfort după mese;
tulburări ale somnului;
senzație de nod în gât;
răgușeală;
nevoia repetată de a-și drege vocea;
tuse seacă, mai ales noaptea;
agravarea unor simptome respiratorii.

Tusea, răgușeala și senzația de nod în gât nu sunt specifice refluxului. Pot avea cauze ORL, alergice, pulmonare sau funcționale. Prezența lor nu confirmă singură diagnosticul de BRGE.

Când simptomele pot sugera o boală de reflux

Refluxul trebuie luat mai serios în calcul atunci când:

arsurile sau regurgitația reapar săptămânal;
simptomele persistă timp de mai multe săptămâni;
te trezesc noaptea;
se agravează când stai întins;
îți afectează mesele sau activitățile zilnice;
ai nevoie frecvent de medicamente luate fără prescripție;
simptomele revin imediat după întreruperea tratamentului;
apar complicații sau semne de alarmă.

Frecvența simptomelor este importantă, dar nu este singurul criteriu. Unele persoane pot avea leziuni ale esofagului fără arsuri foarte intense, iar altele pot avea simptome importante fără leziuni vizibile la gastroscopie.

Ce favorizează refluxul gastroesofagian

Refluxul nu are întotdeauna o singură cauză. De cele mai multe ori contribuie mai mulți factori.

Excesul ponderal

Presiunea crescută în abdomen poate favoriza urcarea conținutului gastric spre esofag. Din acest motiv, refluxul este mai frecvent la persoanele supraponderale sau cu obezitate.

La pacienții cu exces ponderal, scăderea în greutate poate reduce semnificativ simptomele.

Mesele foarte mari sau târzii

Un stomac foarte plin favorizează refluxul, mai ales dacă persoana se întinde imediat după masă. Cina târzie și gustările consistente înainte de culcare pot agrava simptomele nocturne.

Hernia hiatală

În hernia hiatală, o parte din stomac urcă prin diafragmă spre torace. Această modificare poate slăbi mecanismul care împiedică refluxul.

Hernia hiatală nu produce întotdeauna simptome și nu este sinonimă cu boala de reflux. Totuși, cele două apar frecvent împreună. Informațiile complete sunt prezentate în articolul despre hernia hiatală.

Sarcina

Modificările hormonale și creșterea presiunii abdominale pot favoriza refluxul în timpul sarcinii. Tratamentul trebuie discutat cu medicul, deoarece nu toate medicamentele sunt potrivite în această perioadă.

Fumatul și alcoolul

Fumatul poate afecta mecanismele de protecție ale esofagului și funcționarea sfincterului esofagian inferior. Alcoolul poate agrava simptomele la unele persoane, mai ales în cantitate mare sau consumat seara.

Anumite medicamente

Unele medicamente pot agrava refluxul sau pot irita esofagul. Nu întrerupe însă un tratament prescris fără să discuți cu medicul care îl monitorizează.

La consultație, este util să menționezi toate medicamentele, suplimentele și produsele luate fără prescripție.

Ce alimente trebuie evitate

Nu există o listă universală de alimente interzise tuturor pacienților cu reflux.

Cafeaua, alcoolul, ciocolata, menta, alimentele grase, băuturile carbogazoase, roșiile, citricele și mâncarea picantă pot agrava simptomele la unele persoane, dar nu la toate.

O dietă foarte restrictivă, urmată fără o legătură clară cu simptomele, este rareori necesară. Este mai util să urmărești:

ce ai mâncat;
cantitatea;
ora mesei;
poziția corpului după masă;
momentul apariției simptomelor.

Un jurnal ținut timp de câteva săptămâni poate ajuta la identificarea factorilor personali care declanșează refluxul.

Când trebuie să mergi mai repede la medic

Programează o evaluare fără amânare dacă refluxul se asociază cu:

dificultate la înghițire;
durere la înghițire;
senzația că alimentele se blochează;
scădere în greutate fără explicație;
vărsături repetate;
sânge în vărsături;
scaune negre;
anemie;
oboseală neobișnuită și persistentă;
pierderea poftei de mâncare;
durere toracică;
simptome care se agravează progresiv;
debutul recent al unor simptome importante la o persoană cu factori de risc.

Senzația că alimentele se opresc în gât sau în piept se numește disfagie. Aceasta nu trebuie tratată luni întregi ca un simplu reflux fără investigații.

Sângerarea digestivă importantă, durerea toracică severă, dificultatea de a respira, starea de leșin sau vărsăturile cu sânge necesită evaluare de urgență.

Cum este diagnosticat refluxul gastroesofagian

Diagnosticul nu începe automat cu o investigație. Prima etapă este discuția cu medicul.

Gastroenterologul va analiza:

tipul simptomelor;
frecvența și durata lor;
legătura cu mesele;
apariția lor în timpul nopții;
medicamentele utilizate;
factorii care agravează sau reduc simptomele;
prezența semnelor de alarmă;
istoricul medical și familial.

În cazul simptomelor tipice, fără semne de alarmă, medicul poate stabili inițial un diagnostic clinic și poate recomanda un tratament de probă.

Dacă simptomele nu sunt tipice, nu răspund la tratament sau există factori de risc, pot fi necesare investigații suplimentare.

Când este recomandată gastroscopia

Gastroscopia, numită și endoscopie digestivă superioară, permite examinarea directă a esofagului, stomacului și primei porțiuni a intestinului subțire.

Poate fi recomandată când:

există dificultate sau durere la înghițire;
apar sângerări digestive;
este identificată anemia;
pacientul a slăbit fără explicație;
vărsăturile persistă;
simptomele nu răspund corespunzător la tratament;
diagnosticul este neclar;
medicul suspectează o complicație;
există factori de risc pentru esofagul Barrett;
este necesară prelevarea unor biopsii.

Gastroscopia poate identifica inflamația esofagului, ulcerații, îngustări, hernie hiatală sau alte modificări. O gastroscopie normală nu exclude însă complet refluxul.

Poți citi separat când este recomandată gastroscopia și ce poate depista.

La Clinica Prevencia nu se efectuează gastroscopie. Gastroenterologul realizează evaluarea inițială și, dacă investigația este necesară, poate orienta pacientul către o unitate specializată care efectuează procedura.

Ce alte investigații pot fi necesare

Monitorizarea pH-ului esofagian

Monitorizarea refluxului esofagian măsoară episoadele în care conținutul gastric ajunge în esofag. Poate fi utilă atunci când diagnosticul nu este clar, gastroscopia este normală sau se analizează o intervenție antireflux.

Impedanța esofagiană

Această investigație poate identifica atât episoadele de reflux acid, cât și pe cele slab acide sau non-acide. Este folosită în situații selectate.

Manometria esofagiană

Manometria evaluează contracțiile esofagului și funcționarea sfincterului esofagian inferior. Nu diagnostichează singură refluxul, dar poate exclude tulburări de motilitate și poate fi necesară înaintea anumitor proceduri.

Cu ce poate fi confundat refluxul

Simptomele digestive superioare se suprapun frecvent. De aceea, tratamentul început numai pe baza impresiei că „este aciditate” poate întârzia diagnosticul corect.

Gastrita

Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului. Poate provoca durere sau arsură în partea superioară a abdomenului, greață și disconfort după masă.

Refluxul afectează în principal esofagul. Cele două probleme pot coexista, dar nu sunt același lucru.

Dispepsia funcțională

Dispepsia funcțională poate produce sațietate precoce, senzație de stomac plin, greață sau durere în capul pieptului, fără să existe neapărat leziuni structurale care să explice simptomele.

Afecțiunile cardiace

Durerea toracică produsă de reflux poate semăna uneori cu o problemă cardiacă. O durere nouă sau severă trebuie evaluată cu prioritate din punct de vedere cardiovascular, mai ales la persoanele cu hipertensiune, diabet, colesterol crescut, fumat sau antecedente cardiace.

Afecțiunile biliare

Durerea apărută după mese, mai ales sub coaste în partea dreaptă, poate avea legătură cu vezica biliară, nu cu refluxul. Localizarea durerii și simptomele asociate ajută la stabilirea traseului corect.

Afecțiunile ORL sau pulmonare

Tusea, răgușeala și senzația de iritație în gât pot avea numeroase cauze. Diagnosticul de reflux nu trebuie stabilit numai pe baza acestor simptome.

Cum se tratează refluxul gastroesofagian

Tratamentul depinde de frecvența simptomelor, severitatea lor, rezultatele investigațiilor și existența eventualelor complicații.

Obiectivele sunt:

reducerea simptomelor;
vindecarea inflamației esofagului;
prevenirea recidivelor;
prevenirea complicațiilor;
evitarea tratamentelor inutile sau utilizate incorect.

Schimbările stilului de viață

Scăderea în greutate

Pentru persoanele supraponderale, scăderea ponderală este una dintre măsurile cu cele mai bune dovezi pentru reducerea simptomelor.

Evitarea meselor înainte de culcare

Încearcă să lași două-trei ore între ultima masă consistentă și momentul în care te întinzi în pat.

Mese mai mici

Porțiile foarte mari cresc presiunea în stomac și pot favoriza refluxul. Mesele moderate sunt adesea mai bine tolerate.

Ridicarea capului patului

În refluxul nocturn poate ajuta ridicarea zonei superioare a patului. Adăugarea mai multor perne nu este întotdeauna eficientă, deoarece poate îndoi corpul și crește presiunea abdominală.

Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat aduce beneficii generale importante și poate reduce simptomele de reflux la unele persoane.

Identificarea declanșatorilor personali

Nu elimina automat grupe întregi de alimente. Redu în primul rând produsele care au o legătură repetată și clară cu simptomele tale.

Medicamentele folosite în reflux

Antiacidele

Antiacidele pot reduce rapid simptomele ușoare și ocazionale, dar efectul lor este de scurtă durată. Utilizarea repetată fără evaluare medicală poate masca o problemă persistentă.

Alginatele

Alginatele formează o barieră deasupra conținutului gastric și pot reduce episoadele de reflux la unele persoane.

Blocantele receptorilor H2

Aceste medicamente reduc secreția acidă și pot fi utile în anumite situații. Alegerea lor depinde de frecvența simptomelor și de tratamentele asociate.

Inhibitorii pompei de protoni

Inhibitorii pompei de protoni sunt medicamentele principale folosite pentru simptomele frecvente și pentru vindecarea esofagitei de reflux.

Administrarea corectă este importantă. În multe situații, medicamentul trebuie luat înaintea mesei, nu aleatoriu în cursul zilei. Medicul stabilește substanța, doza, durata și dacă tratamentul trebuie redus, continuat sau oprit.

Nu toate persoanele cu reflux au nevoie de tratament permanent. În același timp, întreruperea bruscă sau repetarea tratamentului fără supraveghere nu este o strategie bună.

Este periculos tratamentul pe termen lung

Inhibitorii pompei de protoni sunt utilizați pe scară largă și sunt în general bine tolerați când există o indicație corectă.

Problema nu este simplul fapt că un tratament este de lungă durată, ci utilizarea lui fără o indicație verificată, la o doză nepotrivită sau fără reevaluare.

Pacienții care au nevoie de tratament prelungit trebuie revizuiți periodic. Medicul urmărește dacă:

indicația rămâne valabilă;
simptomele sunt controlate;
poate fi folosită doza minimă eficientă;
au apărut simptome noi;
sunt necesare investigații suplimentare.

Nu opri tratamentul prescris din cauza informațiilor citite online și nu îl continua ani de zile fără reevaluare.

Când este necesar tratamentul chirurgical

Intervenția antireflux nu este prima opțiune pentru majoritatea pacienților.

Poate fi analizată în cazuri selectate, de exemplu atunci când:

refluxul este demonstrat obiectiv;
simptomele persistă în ciuda unui tratament corect;
există regurgitație importantă;
este prezentă o hernie hiatală relevantă;
pacientul nu tolerează tratamentul medicamentos;
există o indicație clară stabilită de echipa medicală.

Înaintea unei intervenții sunt necesare investigații care să confirme diagnosticul și să evalueze funcționarea esofagului. Simptomele singure nu sunt suficiente pentru recomandarea operației.

Ce complicații poate produce refluxul netratat

Esofagita de reflux

Expunerea repetată la acid poate inflama mucoasa esofagului. Formele severe pot produce ulcerații sau sângerare.

Strictura esofagiană

Vindecarea repetată a inflamației poate îngusta esofagul. Pacientul poate simți că alimentele solide se blochează sau coboară greu.

Esofagul Barrett

La unii pacienți, expunerea cronică la reflux determină modificarea celulelor din partea inferioară a esofagului. Această afecțiune este numită esofag Barrett.

Esofagul Barrett nu înseamnă cancer, dar necesită evaluare și, în anumite cazuri, supraveghere endoscopică, deoarece crește riscul de adenocarcinom esofagian.

Nu toate persoanele cu reflux trebuie testate pentru Barrett. Decizia ține cont de durata simptomelor și de factorii individuali de risc.

Când mergi la gastroenterolog

Este recomandat un consult dacă:

simptomele apar frecvent;
refluxul îți afectează somnul;
ai nevoie repetat de medicamente fără prescripție;
tratamentul încercat nu funcționează;
simptomele revin după oprirea tratamentului;
nu este clar dacă problema este reflux, gastrită sau altă afecțiune;
ai tuse ori răgușeală persistentă fără o cauză stabilită;
există semne de alarmă;
ai fost diagnosticat cu esofagită, hernie hiatală sau esofag Barrett și ai nevoie de monitorizare.

La consult, adu lista tratamentelor și notează când apar simptomele, cât durează și ce pare să le declanșeze. Aceste informații pot fi mai utile decât o listă generală de alimente pe care ai încercat să le eviți.

Întrebări frecvente

Refluxul gastroesofagian se vindecă?

La unele persoane, simptomele dispar după corectarea factorilor favorizanți și după o perioadă de tratament. La altele, refluxul este o problemă recurentă care necesită monitorizare și tratament adaptat.

Refluxul și gastrita sunt același lucru?

Nu. Refluxul afectează în principal esofagul, iar gastrita este inflamația mucoasei stomacului. Simptomele se pot asemăna și cele două afecțiuni pot coexista.

Ecografia abdominală vede refluxul?

Nu. Ecografia nu vizualizează direct mucoasa esofagului și nu confirmă boala de reflux. Poate fi utilă pentru excluderea altor cauze abdominale ale simptomelor, în funcție de evaluarea medicului.

Este obligatorie gastroscopia?

Nu. Mulți pacienți cu simptome tipice și fără semne de alarmă nu au nevoie imediat de gastroscopie. Investigația devine mai importantă când există simptome de alarmă, tratamentul nu funcționează sau diagnosticul rămâne neclar.

Pot lua tratament pentru reflux fără consult?

Un medicament luat ocazional poate reduce simptomele, dar utilizarea frecventă fără diagnostic poate întârzia evaluarea unei alte afecțiuni. Dacă problema persistă sau revine, discută cu medicul.

Refluxul poate provoca tuse?

Poate contribui la apariția tusei, mai ales noaptea sau după masă. Totuși, tusea are multe alte cauze, iar refluxul nu trebuie considerat automat explicația principală.

Refluxul poate apărea fără arsuri?

Da. Unele persoane prezintă predominant regurgitație, disconfort toracic, tuse sau răgușeală. Aceste simptome sunt însă mai puțin specifice și necesită o evaluare atentă.

Stresul provoacă reflux?

Stresul poate amplifica percepția simptomelor și poate influența alimentația, somnul și comportamentele care agravează refluxul. Nu este însă singura explicație și nu trebuie folosit pentru a exclude o cauză medicală.

Programează o evaluare gastroenterologică

Dacă ai arsuri sau regurgitații care revin, simptome nocturne ori un tratament care nu mai controlează problema, următorul pas corect este evaluarea gastroenterologică.

La Clinica Prevencia, consultația poate clarifica dacă simptomele sunt compatibile cu refluxul, dacă trebuie excluse alte afecțiuni și dacă sunt necesare investigații suplimentare.

Poți face o programare la gastroenterologie.

Surse medicale

American College of Gastroenterology — Clinical Guideline for the Diagnosis and Management of Gastroesophageal Reflux Disease.
National Institute for Health and Care Excellence — Gastro-oesophageal reflux disease and dyspepsia in adults: investigation and management.

Boala de reflux gastroesofagian: simptome, diagnostic și tra