Hernia hiatală apare atunci când o parte a stomacului trece prin deschiderea diafragmului destinată esofagului și urcă în torace.

Este o modificare anatomică frecventă și, în multe cazuri, este descoperită întâmplător. O hernie mică poate să nu producă niciun simptom și să nu necesite un tratament specific.

La alte persoane, hernia hiatală slăbește mecanismele care împiedică întoarcerea conținutului gastric în esofag și favorizează refluxul gastroesofagian. Herniile mari sau paraesofagiene pot produce și presiune toracică, sațietate precoce, dificultate la înghițire, anemie sau, rar, complicații acute.

Hernia hiatală și refluxul nu sunt același lucru. Poți avea hernie fără reflux și reflux fără hernie. Tratamentul se stabilește în funcție de simptome, tipul herniei, dimensiunea acesteia și complicațiile identificate, nu doar pentru că termenul apare pe rezultatul unei gastroscopii.

Pentru orientare asupra consultației și investigațiilor digestive, poți consulta ghidul complet de gastroenterologie.

Pe scurt

Hernia hiatală apare când o parte a stomacului urcă prin diafragmă în torace.
Hernia axială sau prin alunecare este forma cea mai frecventă.
Multe hernii mici nu produc simptome.
Hernia poate favoriza refluxul, dar nu orice persoană cu hernie are boală de reflux.
Medicamentele tratează simptomele produse de reflux, nu repară defectul anatomic.
Gastroscopia, tranzitul baritat și alte investigații pot fi necesare în funcție de simptome.
Herniile asimptomatice nu necesită automat operație.
Chirurgia poate fi indicată când există simptome importante, reflux demonstrat și necontrolat, obstrucție sau complicații.
Durerea toracică severă, vărsăturile persistente și imposibilitatea de a înghiți pot indica o urgență.

Ce este diafragma

Diafragma este mușchiul care separă toracele de abdomen și participă la respirație.

Esofagul traversează diafragma printr-o deschidere numită hiatus esofagian, apoi se unește cu stomacul în abdomen.

În mod normal, această zonă contribuie la bariera antireflux prin:

poziția stomacului sub diafragmă;
contracția diafragmului în jurul esofagului;
funcționarea sfincterului esofagian inferior;
unghiul format între esofag și stomac;
ligamentele și țesuturile care fixează joncțiunea.

Când deschiderea se lărgește sau structurile de susținere se slăbesc, partea superioară a stomacului poate urca în torace.

Ce este hernia hiatală

În hernia hiatală, unul sau mai multe elemente situate în mod normal în abdomen trec prin hiatusul diafragmatic.

Cel mai frecvent urcă:

joncțiunea dintre esofag și stomac;
partea superioară a stomacului;
o porțiune mai mare a stomacului;
rar, alte organe abdominale.

Dimensiunea și poziția herniei se pot modifica. O hernie prin alunecare poate fi mai evidentă în anumite momente și mai puțin vizibilă în altele, în funcție de respirație, poziție și presiunea abdominală.

Care sunt tipurile de hernie hiatală

Herniile hiatale sunt împărțite în mai multe tipuri, în funcție de structurile care urcă în torace.

Hernia hiatală axială sau prin alunecare

Este forma cea mai frecventă.

Joncțiunea dintre esofag și stomac, împreună cu partea superioară a stomacului, alunecă prin diafragmă și ajunge deasupra acestuia.

Poziția se poate modifica în timp și în funcție de:

poziția corpului;
respirație;
efort;
gradul de umplere a stomacului;
presiunea abdominală.

Hernia axială este frecvent asociată cu refluxul gastroesofagian, deoarece separă sfincterul esofagian inferior de diafragmă și reduce eficiența barierei antireflux.

Totuși, multe hernii axiale mici nu produc simptome.

Hernia paraesofagiană

În hernia paraesofagiană, o parte a stomacului urcă pe lângă esofag, în timp ce joncțiunea dintre esofag și stomac poate rămâne inițial în poziția normală.

Aceste hernii sunt mai rare, dar pot deveni importante prin dimensiune și prin riscul de:

compresie;
dificultate la trecerea alimentelor;
răsucirea stomacului;
blocarea stomacului;
afectarea circulației sanguine;
sângerare cronică.

Hernia hiatală mixtă

Hernia mixtă combină elemente ale formei axiale și ale celei paraesofagiene.

Atât joncțiunea gastroesofagiană, cât și o parte mai mare a stomacului urcă în torace.

Hernia hiatală complexă

În formele avansate, o mare parte a stomacului și, uneori, alte organe abdominale pot trece prin diafragmă.

Aceste situații necesită evaluare într-un centru cu experiență în chirurgia esofagului și a joncțiunii gastroesofagiene.

Care sunt cauzele herniei hiatale

Hernia hiatală apare printr-o combinație între slăbirea structurilor de susținere și creșterea repetată a presiunii în abdomen.

Factori posibili includ:

înaintarea în vârstă;
modificarea elasticității țesuturilor;
predispoziția anatomică;
excesul ponderal;
sarcina;
efortul fizic repetat;
ridicarea unor greutăți mari;
tusea cronică;
constipația și efortul repetat la scaun;
vărsăturile frecvente;
traumatismele;
intervențiile chirurgicale în regiune;
anumite boli ale țesutului conjunctiv.

De cele mai multe ori, nu poate fi identificat un singur eveniment care a produs hernia.

Ridicarea greutăților provoacă hernie hiatală?

Ridicarea greutăților crește temporar presiunea intraabdominală și poate contribui la apariția sau agravarea unei hernii la o persoană predispusă.

Totuși, hernia hiatală nu apare de obicei din cauza unui singur efort.

Nu există o regulă prin care toate persoanele cu hernie hiatală trebuie să evite orice activitate fizică. Recomandările depind de:

dimensiunea herniei;
simptome;
tipul de exercițiu;
tehnica folosită;
existența unei intervenții chirurgicale recente.

Activitatea fizică moderată și controlul greutății pot fi benefice. Eforturile care declanșează clar durerea, regurgitația sau presiunea toracică trebuie discutate cu medicul.

Obezitatea favorizează hernia hiatală?

Excesul ponderal crește presiunea în abdomen și este asociat atât cu hernia hiatală, cât și cu refluxul gastroesofagian.

La persoanele supraponderale, scăderea în greutate poate reduce:

arsurile;
regurgitația;
presiunea abdominală;
simptomele nocturne;
necesarul de medicamente.

Scăderea în greutate nu înseamnă neapărat că hernia anatomică dispare, dar poate reduce semnificativ simptomele.

Sarcina poate provoca hernie hiatală?

Sarcina crește presiunea intraabdominală, iar modificările hormonale pot relaxa structurile implicate în bariera antireflux.

Arsurile și regurgitația sunt frecvente în sarcină, dar nu înseamnă automat că există o hernie hiatală.

Investigațiile și tratamentul trebuie adaptate sarcinii. Nu toate medicamentele și procedurile sunt potrivite în această perioadă.

Ce simptome poate produce hernia hiatală

Multe hernii mici nu provoacă simptome.

Când apar manifestări, acestea sunt produse cel mai frecvent de reflux sau de efectul mecanic al unei hernii mai mari.

Simptomele posibile includ:

arsuri în spatele sternului;
regurgitație acidă sau alimentară;
gust acru ori amar;
durere sau presiune în capul pieptului;
durere în partea superioară a abdomenului;
dificultate la înghițire;
senzația că alimentele se blochează;
sațietate precoce;
senzație de stomac plin;
eructații;
greață;
balonare;
tuse nocturnă;
răgușeală;
lipsă de aer după masă, în cazul unor hernii mari;
palpitații sau disconfort toracic nespecific;
anemie produsă de pierderi mici și repetate de sânge.

Niciunul dintre aceste simptome nu confirmă singur hernia hiatală.

Hernia hiatală și arsurile la stomac

Hernia poate reduce eficiența barierei dintre stomac și esofag. Conținutul gastric poate urca mai ușor și poate provoca pirozis.

Pirozisul este senzația de arsură care pornește din capul pieptului și urcă în spatele sternului, uneori până în gât.

Informații despre cauzele și evaluarea acestui simptom sunt prezentate în articolul despre arsurile la stomac.

Prezența arsurilor nu demonstrează însă că există o hernie. Majoritatea persoanelor cu arsuri nu au nevoie să presupună că „stomacul s-a deplasat”.

Hernia hiatală și refluxul gastroesofagian

Hernia hiatală este unul dintre factorii anatomici care pot favoriza refluxul gastroesofagian.

În mod normal, diafragma și sfincterul esofagian inferior acționează împreună. În hernia axială, cele două structuri se pot separa, iar refluxul apare mai ușor.

Hernia poate contribui la:

episoade mai frecvente de reflux;
regurgitație;
reflux nocturn;
inflamația esofagului;
dificultatea de control al simptomelor;
apariția esofagului Barrett la pacienții cu alți factori de risc.

Totuși:

nu toate persoanele cu hernie au reflux;
refluxul poate apărea fără hernie;
dimensiunea herniei nu corespunde întotdeauna intensității simptomelor;
tratamentul trebuie orientat spre boala demonstrată, nu doar spre rezultatul investigației.

Hernia hiatală poate provoca durere toracică?

Da, poate produce presiune sau disconfort toracic, mai ales după masă.

Durerea toracică nu trebuie însă atribuită automat herniei.

Afecțiunile cardiace pot produce simptome asemănătoare și pot pune viața în pericol.

Sună la 112 dacă durerea este:

nouă și intensă;
apăsătoare;
asociată cu lipsă de aer;
însoțită de transpirații reci;
asociată cu amețeală sau leșin;
extinsă spre braț, umăr, spate ori mandibulă;
apărută la efort;
prezentă la o persoană cu risc cardiovascular.

Cauza digestivă poate fi analizată după excluderea unei urgențe cardiace.

Hernia hiatală poate provoca dificultate la înghițire?

Da.

Dificultatea la înghițire poate apărea prin:

inflamația esofagului produsă de reflux;
îngustarea esofagului;
compresia sau deformarea joncțiunii;
blocarea intermitentă a alimentelor;
tulburări de motilitate esofagiană;
o hernie paraesofagiană mare;
alte boli ale esofagului.

Senzația că alimentele solide sau lichidele se opresc în piept trebuie evaluată.

Citește și articolul despre dificultatea la înghițire și cauzele disfagiei.

Dacă nu poți înghiți saliva, alimentele s-au blocat complet sau apar dificultăți de respirație, este necesară evaluarea de urgență.

Hernia hiatală poate provoca lipsă de aer?

O hernie mare poate ocupa spațiu în torace și poate produce:

senzație de presiune;
lipsă de aer după masă;
reducerea toleranței la efort;
palpitații;
sațietate rapidă.

Totuși, dispneea are frecvent cauze cardiace, pulmonare, hematologice sau metabolice.

Hernia trebuie considerată cauza numai după o evaluare adecvată și după excluderea altor explicații importante.

Hernia hiatală provoacă palpitații?

Unele persoane descriu palpitații sau bătăi neregulate după masă și le atribuie herniei.

Distensia stomacului, refluxul, anxietatea și stimularea sistemului nervos autonom pot influența percepția bătăilor inimii.

O tulburare de ritm nu trebuie însă diagnosticată drept simptom digestiv fără evaluare cardiologică.

Palpitațiile repetate, asociate cu amețeală, leșin, durere toracică sau lipsă de aer necesită investigații.

Hernia hiatală poate provoca anemie?

Herniile mari pot produce uneori mici leziuni ale mucoasei stomacului în zona în care acesta traversează diafragma.

Aceste leziuni pot sângera lent și pot determina:

deficit de fier;
anemie;
oboseală;
paloare;
scăderea capacității de efort;
lipsă de aer.

Uneori, anemia este manifestarea principală a unei hernii mari.

Identificarea anemiei nu dovedește automat că hernia este cauza. Trebuie excluse și alte surse de pierdere a sângelui.

Hernia hiatală provoacă balonare?

Balonarea, eructațiile și plenitudinea pot apărea împreună cu refluxul sau după mese.

Totuși, balonarea este un simptom nespecific și poate fi produsă de:

constipație;
sindrom de intestin iritabil;
intoleranță la lactoză;
boală celiacă;
alimentație;
aerofagie;
alte tulburări digestive.

Prezența balonării nu este suficientă pentru diagnosticul herniei.

Când hernia hiatală este o urgență

Majoritatea herniilor hiatale nu reprezintă o urgență.

Herniile paraesofagiene mari se pot complica rar prin blocarea sau răsucirea stomacului.

Solicită ajutor medical urgent dacă apar:

durere severă în piept sau partea superioară a abdomenului;
durere bruscă și persistentă;
vărsături repetate;
imposibilitatea de a vărsa în ciuda senzației intense de greață;
imposibilitatea de a înghiți;
blocarea alimentelor;
abdomen superior foarte destins;
vărsături cu sânge;
scaun negru;
stare de leșin;
dificultăți de respirație;
puls rapid;
alterarea rapidă a stării generale.

Aceste simptome pot indica obstrucție, răsucirea stomacului, afectarea circulației sanguine sau hemoragie.

Sună la 112 sau mergi la un serviciu de urgență.

Ce este volvulusul gastric

Volvulusul gastric apare când stomacul se răsucește în jurul propriei axe.

Poate produce:

durere severă;
distensie;
vărsături sau senzația de vărsătură fără eliminare;
imposibilitatea de a înghiți;
obstrucție;
afectarea circulației stomacului;
perforație.

Este o complicație rară, dar gravă, întâlnită mai ales în anumite hernii paraesofagiene mari.

Necesită evaluare urgentă și, frecvent, tratament chirurgical.

Cum este diagnosticată hernia hiatală

Diagnosticul nu se bazează numai pe simptome.

Medicul va analiza:

tipul arsurilor și regurgitației;
legătura cu mesele;
simptomele nocturne;
dificultatea la înghițire;
durerea toracică;
sațietatea precoce;
vărsăturile;
scăderea în greutate;
anemia;
medicamentele utilizate;
bolile cardiace și pulmonare;
intervențiile chirurgicale anterioare.

Investigațiile sunt alese în funcție de manifestări și de tratamentul luat în calcul.

Gastroscopia

Gastroscopia poate identifica:

poziția aproximativă a joncțiunii gastroesofagiene;
hernia hiatală;
inflamația esofagului;
ulcerul;
îngustările;
esofagul Barrett;
leziunile gastrice;
sursele posibile de sângerare.

În timpul procedurii pot fi recoltate biopsii dacă sunt necesare.

Gastroscopia poate subestima sau supraestima uneori o hernie mică prin alunecare, deoarece poziția joncțiunii se poate modifica, iar insuflarea aerului influențează anatomia.

Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele și, dacă este necesar, cu alte investigații.

La Clinica Prevencia nu se efectuează gastroscopii. Medicul gastroenterolog poate face evaluarea inițială și poate recomanda investigația într-o unitate specializată.

Tranzitul baritat esogastroduodenal

În această investigație, pacientul înghite o substanță de contrast, iar medicul urmărește la radiografie trecerea acesteia prin esofag și stomac.

Investigația poate evidenția:

dimensiunea și configurația herniei;
poziția stomacului;
trecerea alimentelor;
îngustări;
răsucirea stomacului;
golirea esofagului;
anumite tulburări de motilitate.

Este utilă mai ales înaintea unei intervenții sau când simptomele sugerează o problemă mecanică.

Nu înlocuiește gastroscopia atunci când trebuie evaluată mucoasa sau recoltate biopsii.

Tomografia computerizată

Tomografia nu este necesară pentru orice hernie mică.

Poate fi utilă în:

hernii mari;
durere acută;
suspiciunea unei complicații;
evaluarea organelor ajunse în torace;
planificarea chirurgicală;
situații în care diagnosticul rămâne neclar.

Tomografia implică radiații și nu se efectuează doar pentru simptome ușoare de reflux.

Manometria esofagiană

Manometria măsoară presiunile și contracțiile esofagului.

Poate fi recomandată:

înaintea unei intervenții antireflux;
când există dificultate la înghițire;
pentru excluderea unor tulburări de motilitate;
pentru localizarea sfincterului înaintea monitorizării pH-ului;
când simptomele și investigațiile nu se corelează.

Manometria nu este testul principal pentru diagnosticarea unei hernii hiatale, dar oferă informații importante pentru alegerea tratamentului chirurgical.

Monitorizarea refluxului

Monitorizarea pH-ului sau pH-impedanța poate fi necesară când:

diagnosticul de reflux este neclar;
gastroscopia este normală;
simptomele nu răspund la tratament;
se analizează o intervenție antireflux;
trebuie stabilită relația dintre simptome și episoadele de reflux.

Prezența unei hernii nu dovedește singură că simptomele sunt produse de reflux.

Înaintea operației este importantă confirmarea obiectivă a afecțiunii care trebuie tratată.

Ecografia abdominală vede hernia hiatală?

Ecografia abdominală obișnuită nu este investigația standard pentru diagnosticul herniei hiatale.

Aerul din stomac și poziția structurii în spatele cutiei toracice limitează examinarea.

Ecografia poate fi utilă pentru alte cauze ale durerii, precum:

calculii biliari;
bolile ficatului;
afecțiunile renale;
unele modificări pancreatice.

O ecografie normală nu exclude hernia hiatală, refluxul, gastrita sau ulcerul.

Ce înseamnă dacă hernia a fost descoperită întâmplător

O hernie hiatală mică poate fi identificată în timpul unei gastroscopii, radiografii sau tomografii efectuate din alt motiv.

Dacă pacientul nu are simptome și nu există complicații, poate să nu fie necesar niciun tratament specific.

Nu orice hernie descoperită întâmplător:

explică simptomele;
va crește;
trebuie operată;
necesită investigații repetate;
impune restricții alimentare severe.

Rezultatul trebuie corelat cu tabloul clinic.

Cum se tratează hernia hiatală

Tratamentul depinde de:

tipul herniei;
dimensiune;
simptome;
existența refluxului;
răspunsul la medicamente;
dificultatea la înghițire;
anemie;
complicații;
vârsta și bolile asociate;
riscul operator.

În cazul herniilor axiale mici, tratamentul urmărește în principal controlul refluxului.

Medicamentele nu readuc stomacul în poziția normală și nu închid hiatusul, dar pot controla eficient simptomele produse de acid.

Hernia fără simptome necesită tratament?

O hernie mică, descoperită întâmplător, fără reflux sau alte manifestări, nu necesită de obicei tratament.

Pacientul trebuie să solicite reevaluare dacă apar ulterior:

arsuri frecvente;
regurgitație;
dificultate la înghițire;
durere;
anemie;
vărsături;
sațietate precoce;
scădere în greutate.

În cazul herniilor paraesofagiene mari, decizia este mai complexă și se ia împreună cu chirurgul, după evaluarea anatomiei, riscului operator și posibilității unor complicații.

Modificările stilului de viață

Măsurile folosite pentru controlul refluxului pot include:

scăderea în greutate, dacă există exces ponderal;
porții mai mici;
evitarea meselor foarte mari;
evitarea culcatului timp de două-trei ore după masă;
ridicarea capului patului în refluxul nocturn;
renunțarea la fumat;
limitarea alcoolului;
evitarea alimentelor care agravează în mod repetat simptomele;
tratarea constipației;
evitarea hainelor foarte strânse;
reducerea eforturilor care declanșează clar simptomele.

Nu toate persoanele trebuie să evite aceleași alimente.

O listă universală foarte restrictivă este mai puțin utilă decât identificarea declanșatorilor personali.

Cum se ridică corect capul patului

Pentru simptomele nocturne, poate fi utilă ridicarea părții superioare a patului.

Aceasta se poate realiza prin:

folosirea unei pene speciale;
ridicarea picioarelor patului dinspre cap;
utilizarea unui suport care înclină trunchiul.

Mai multe perne obișnuite pot îndoi corpul la nivelul abdomenului și pot să nu ofere același efect.

Măsura este utilă în special dacă arsurile și regurgitația apar în poziție culcată.

Medicamentele folosite

În funcție de simptome, medicul poate recomanda:

antiacide;
alginate;
blocante ale receptorilor H2;
inhibitori ai pompei de protoni;
alte tratamente adaptate pacientului.

Inhibitorii pompei de protoni sunt eficienți pentru reducerea acidității și vindecarea esofagitei de reflux.

Administrarea corectă, de regulă înaintea mesei, este importantă.

Medicamentele:

controlează aciditatea;
reduc arsurile;
pot vindeca inflamația;
nu repară defectul diafragmatic;
nu elimină toate formele de regurgitație;
nu rezolvă întotdeauna simptomele mecanice ale unei hernii mari.

Tratamentul trebuie reevaluat dacă simptomele persistă în ciuda administrării corecte.

Se poate vindeca hernia hiatală fără operație?

Modificările stilului de viață și medicamentele pot controla foarte bine simptomele, uneori pentru perioade lungi.

Ele nu închid însă hiatusul și nu repară anatomic hernia.

O hernie mică poate rămâne stabilă și poate să nu producă probleme. Absența operației nu înseamnă că tratamentul este incomplet dacă simptomele sunt controlate și nu există complicații.

Scopul nu este corectarea oricărei modificări anatomice, ci tratarea problemelor pe care aceasta le produce.

Când poate fi necesară operația

Intervenția poate fi luată în calcul când există:

hernie paraesofagiană simptomatică;
hernie mare cu simptome mecanice;
reflux demonstrat și persistent în ciuda tratamentului corect;
regurgitație severă;
esofagită importantă;
îngustarea esofagului;
dificultate persistentă la înghițire;
anemie produsă de leziuni asociate herniei;
obstrucție;
răsucirea stomacului;
episoade acute;
complicații respiratorii atribuite clar herniei;
necesitatea reparării herniei în cadrul unei alte intervenții.

Decizia nu trebuie luată numai pentru că hernia este prezentă pe un rezultat imagistic.

Este necesară evaluarea raportului dintre:

beneficiul probabil;
riscul operației;
severitatea simptomelor;
eficiența tratamentului medicamentos;
vârsta pacientului;
bolile asociate;
experiența centrului chirurgical.

Hernia paraesofagiană fără simptome trebuie operată?

Nu există o regulă identică pentru toți pacienții.

Pentru o hernie paraesofagiană descoperită întâmplător, decizia poate include:

confirmarea absenței simptomelor;
evaluarea anemiei;
verificarea refluxului;
dimensiunea și anatomia herniei;
riscul de complicații;
riscul operator;
preferințele pacientului;
posibilitatea monitorizării.

Unele persoane pot fi monitorizate, iar altora li se poate recomanda intervenția după o evaluare specializată.

Decizia trebuie împărțită între pacient și echipa medicală, nu bazată exclusiv pe dimensiunea descrisă într-un singur raport.

Cum se desfășoară operația

În majoritatea cazurilor elective, intervenția se realizează minim invaziv, laparoscopic sau robotic, în funcție de centru.

Operația poate include:

readucerea stomacului în abdomen;
îndepărtarea sau gestionarea sacului herniar;
închiderea hiatusului cu suturi;
fixarea stomacului;
crearea unui mecanism antireflux;
uneori utilizarea unui material de întărire, în cazuri selectate.

Tehnica exactă depinde de tipul herniei, anatomie, motilitatea esofagului, istoricul pacientului și experiența chirurgului.

Ce este fundoplicatura

Fundoplicatura este o procedură prin care partea superioară a stomacului este folosită pentru a consolida zona din jurul capătului inferior al esofagului.

Poate fi:

completă;
parțială;
adaptată motilității esofagiene și situației pacientului.

Procedura urmărește reducerea refluxului după repararea herniei.

Nu toți pacienții primesc aceeași tehnică. Alegerea trebuie făcută după investigații și evaluare chirurgicală.

Ce riscuri poate avea operația

Riscurile posibile includ:

sângerare;
infecție;
leziuni ale esofagului, stomacului sau organelor vecine;
dificultate la înghițire;
senzație de balonare;
dificultatea de a eructa;
dificultatea de a vărsa;
recidiva herniei;
reapariția refluxului;
necesitatea unei noi intervenții;
complicații pulmonare;
cheaguri de sânge;
riscurile anesteziei.

Unele simptome, precum dificultatea ușoară la înghițire și balonarea, pot apărea temporar după operație.

Riscurile cresc în intervențiile de urgență, în herniile foarte mari și la pacienții cu boli asociate importante.

Hernia poate reapărea după operație?

Da.

Recidiva anatomică este posibilă, mai ales în cazul herniilor mari.

Riscul poate fi influențat de:

dimensiunea defectului;
calitatea țesuturilor;
obezitate;
tuse cronică;
constipație;
efort repetat;
tehnica folosită;
experiența centrului;
vindecarea individuală.

O recidivă observată imagistic nu necesită automat o nouă operație. Importanța sa depinde de simptome și complicații.

Ce se întâmplă după operație

După repararea herniei, alimentația este reluată treptat.

Planul poate include:

lichide;
alimente pasate;
alimente moi;
porții mici;
mestecarea foarte atentă;
evitarea băuturilor carbogazoase;
evitarea alimentelor greu de înghițit;
revenirea graduală la dieta obișnuită.

Pacientul trebuie să respecte recomandările chirurgului privind:

efortul fizic;
ridicarea greutăților;
îngrijirea plăgilor;
tratamentul;
controlul postoperator;
semnele care necesită evaluare.

Ce alimente trebuie evitate

Nu există o listă obligatorie pentru toate persoanele cu hernie hiatală.

Pot agrava refluxul la unele persoane:

mesele foarte grase;
prăjelile;
alcoolul;
cafeaua;
ciocolata;
menta;
băuturile carbogazoase;
roșiile;
citricele;
alimentele foarte picante;
mesele foarte mari.

Este mai util să urmărești dacă simptomul apare repetat după un anumit produs.

Eliminarea fără motiv a multor alimente poate produce:

scădere în greutate;
carențe;
anxietate alimentară;
reducerea inutilă a calității vieții.

Este bine să bei apă în timpul mesei?

Cantitățile moderate de apă sunt în general bine tolerate.

La unele persoane, consumul unei cantități foarte mari de lichid împreună cu o masă voluminoasă poate accentua senzația de plenitudine sau regurgitația.

Nu este necesară evitarea completă a lichidelor la masă. Cantitatea poate fi adaptată toleranței individuale.

Cafeaua trebuie eliminată?

Cafeaua poate agrava arsurile la unele persoane, dar nu produce hernia hiatală.

Dacă există o legătură clară, pot fi testate:

reducerea cantității;
cafeaua mai slabă;
consumul după mâncare;
evitarea cafelei seara;
eliminarea temporară și reintroducerea controlată.

Nu toate persoanele cu hernie trebuie să renunțe definitiv la cafea.

Ce poziție de somn este recomandată?

Dormitul pe partea stângă poate reduce episoadele de reflux la unele persoane, datorită poziției anatomice a stomacului.

Ridicarea capului patului poate ajuta în refluxul nocturn.

Dormitul imediat după o masă mare, în special pe partea dreaptă sau complet orizontal, poate agrava simptomele la unele persoane.

Poziția trebuie adaptată confortului și afecțiunilor musculoscheletale asociate.

Este permis sportul?

Majoritatea persoanelor cu o hernie mică pot face activitate fizică.

Mișcarea ajută la controlul greutății și la sănătatea generală.

Pot fi necesare modificări dacă anumite exerciții provoacă:

reflux sever;
durere;
presiune toracică;
regurgitație;
dificultate la respirație.

După o intervenție chirurgicală, revenirea la sport și ridicarea greutăților se fac conform indicațiilor chirurgului.

Poate hernia hiatală să dispară singură?

O hernie anatomică persistentă nu dispare de regulă prin dietă sau medicamente.

Totuși, o hernie mică prin alunecare poate fi vizibilă la o investigație și mai greu de identificat la alta, deoarece poziția joncțiunii se modifică.

Aceasta nu înseamnă neapărat că hernia s-a vindecat sau că primul diagnostic a fost greșit.

Simptomele pot dispărea complet chiar dacă modificarea anatomică rămâne.

Hernia hiatală se transformă în cancer?

Hernia hiatală nu este o tumoră și nu se transformă direct în cancer.

Hernia poate favoriza refluxul cronic. La unele persoane cu reflux de lungă durată pot apărea:

esofagită;
esofag Barrett;
alte complicații esofagiene.

Esofagul Barrett crește riscul adenocarcinomului esofagian, dar majoritatea persoanelor cu reflux și hernie nu dezvoltă cancer.

Monitorizarea se stabilește în funcție de simptome, factori de risc și rezultatele gastroscopiei.

Hernia hiatală și gastrita sunt același lucru?

Nu.

Hernia hiatală este o modificare anatomică prin care stomacul urcă prin diafragmă.

Gastrita este inflamația mucoasei stomacului.

Cele două pot exista simultan, dar au mecanisme și tratamente diferite.

Hernia hiatală și ulcerul sunt același lucru?

Nu.

Ulcerul este o leziune profundă a mucoasei stomacului sau duodenului.

Hernia hiatală reprezintă deplasarea unei părți a stomacului prin diafragmă.

Un pacient poate avea ambele afecțiuni, dar una nu dovedește existența celeilalte.

Întrebări frecvente

Hernia hiatală este periculoasă?

Majoritatea herniilor mici nu sunt periculoase. Herniile mari sau paraesofagiene pot produce complicații și necesită evaluare specializată.

Toate herniile hiatale trebuie operate?

Nu. Operația se recomandă în funcție de simptome, tipul herniei, complicații și răspunsul la tratament.

O hernie de doi sau trei centimetri este mare?

Măsurarea poate varia între investigații și nu trebuie interpretată izolat. Importanța clinică depinde de tip, simptome și complicații.

Hernia hiatală se vede la ecografie?

Ecografia abdominală obișnuită nu este metoda standard și nu exclude hernia.

Se vede la gastroscopie?

Gastroscopia poate identifica hernia și poate evalua esofagul și stomacul. Uneori sunt necesare și alte investigații pentru definirea anatomiei.

Hernia poate provoca reflux?

Da. Hernia poate slăbi bariera antireflux, dar nu toate persoanele cu hernie au reflux.

Refluxul înseamnă automat hernie hiatală?

Nu. Refluxul poate apărea și fără hernie.

Medicamentele vindecă hernia?

Nu repară defectul anatomic, dar pot controla eficient refluxul și inflamația.

Pot lua tratament pentru acid toată viața?

Unele persoane au nevoie de tratament pe termen lung, iar altele pot utiliza doza minimă eficientă sau tratament intermitent. Indicația trebuie reevaluată periodic.

Pot mânca după ora 18:00?

Nu există o oră universală. Este mai important să lași două-trei ore între ultima masă consistentă și momentul culcării.

Pot ridica greutăți?

Depinde de simptome, dimensiunea herniei și istoricul chirurgical. Evită exercițiile care declanșează simptome și discută cu medicul dacă practici antrenamente intense.

Centura abdominală ajută?

O centură nu corectează hernia hiatală. Îmbrăcămintea foarte strânsă poate crește presiunea abdominală și poate agrava refluxul.

Hernia poate provoca tuse?

Poate contribui indirect, prin reflux. Tusea persistentă are însă multe cauze și necesită evaluare.

Hernia poate provoca răgușeală?

Refluxul asociat poate irita laringele, dar răgușeala nu este specifică. Persistența sa necesită evaluare ORL.

Hernia poate provoca sughiț?

Poate exista o asociere, dar sughițul are numeroase cauze. Sughițul persistent mai mult de 48 de ore trebuie evaluat.

Hernia hiatală provoacă constipație?

Nu direct. Constipația și efortul la scaun pot crește presiunea abdominală și pot agrava simptomele.

Pot rămâne însărcinată dacă am hernie hiatală?

Da. Hernia nu împiedică în mod obișnuit sarcina, dar simptomele de reflux se pot agrava. Tratamentul trebuie discutat cu medicul.

Este necesară monitorizarea periodică prin gastroscopie?

Nu doar pentru existența unei hernii mici. Monitorizarea este indicată în funcție de reflux, esofagită, Barrett, anemie, simptome și alți factori.

Ce medic tratează hernia hiatală?

Evaluarea începe frecvent la gastroenterolog. Dacă este necesară operația, pacientul este îndrumat către un chirurg cu experiență în chirurgia joncțiunii esogastrice.

Când este necesară reevaluarea

Solicită o nouă evaluare dacă:

arsurile devin mai frecvente;
regurgitația nu este controlată;
apare dificultate la înghițire;
alimentele se blochează;
pierzi în greutate;
apare anemie;
te saturi după cantități foarte mici;
ai vărsături;
apare durere toracică;
tratamentul corect administrat nu mai funcționează;
apar reacții adverse la medicamente;
simptomele se modifică;
o hernie cunoscută începe să producă manifestări noi.

Semnele de obstrucție, hemoragie sau durere acută severă necesită evaluare de urgență, nu o consultație programată.

Surse medicale

Society of American Gastrointestinal and Endoscopic Surgeons — Guidelines for the Surgical Treatment of Hiatal Hernias, aprilie 2024.
American College of Gastroenterology — Clinical Guideline for the Diagnosis and Management of Gastroesophageal Reflux Disease.
American College of Gastroenterology — informații pentru pacienți despre refluxul gastroesofagian.
National Health Service — Hiatus Hernia.