Ghiduri scrise de medicii care consultă în Clinica Prevencia Fundeni, ca să știi la ce să te aștepți înainte și după consultație.
Demența nu înseamnă doar pierderea memoriei. Poate afecta orientarea, organizarea, comportamentul și activitățile zilnice. Evaluarea trebuie să stabilească atât cauza și tipul afectării cognitive, cât și impactul asupra autonomiei și nevoilor familiei.
Persoanele vârstnice pot deveni deshidratate înainte să simtă intens setea. Riscul crește în perioadele de caniculă, febră, diaree, vărsături, tratament diuretic, probleme de memorie sau dificultăți de acces la lichide.
Vaccinarea nu se termină la vârsta adultă. După 65 de ani, riscul de forme severe ale unor infecții crește, iar istoricul vaccinărilor merită revizuit împreună cu medicul, în funcție de boli, tratamente și vaccinurile administrate anterior.
După 65 de ani nu există un pachet universal de analize și investigații potrivit tuturor. Prevenția trebuie adaptată bolilor cunoscute, istoricului de screening, riscului individual, autonomiei și beneficiului real pe care îl poate aduce depistarea precoce.
Îmbătrânirea sănătoasă nu înseamnă să nu ai nicio boală după 65 de ani. Contează cât de bine îți păstrezi mobilitatea, forța, memoria, autonomia și capacitatea de a face lucrurile importante pentru tine.
Incontinența urinară nu este o consecință inevitabilă a vârstei. La persoana vârstnică pot contribui simultan probleme urologice, medicamente, mobilitatea redusă, bolile neurologice sau afectarea cognitivă. Traseul corect depinde de cauză și de contextul general al pacientului.
O consultație geriatrică este mai utilă atunci când medicul poate vedea imaginea completă: boli, medicamente, internări, memorie, mobilitate, alimentație și autonomie. Un dosar bine pregătit și câteva observații concrete ale familiei pot clarifica rapid prioritățile.
Ghid practic pentru familie: ce poate face singur părintele, cum organizezi tratamentele și consultațiile, ce monitorizezi și cum previi suprasolicitarea aparținătorului.
Scăderea involuntară în greutate, pofta de mâncare redusă și pierderea forței nu trebuie puse automat pe seama vârstei. Malnutriția poate apărea chiar și la persoane supraponderale și poate avea cauze medicale, digestive, dentare, cognitive, emoționale sau sociale.
Mersul nesigur nu este automat o consecință a vârstei. Slăbiciunea musculară, bolile neurologice, problemele vestibulare, tensiunea, vederea sau medicamentele pot contribui simultan. Traseul corect depinde de modul în care apare dezechilibrul și de simptomele asociate.
Căderile repetate nu sunt o consecință inevitabilă a vârstei. Pot avea cauze musculare, neurologice, cardiovasculare, medicamentoase, vizuale sau legate de mediul de acasă și necesită o evaluare multifactorială.
Fragilitatea nu înseamnă doar slăbiciune și nu este o consecință inevitabilă a vârstei. Ea descrie o vulnerabilitate crescută la infecții, căderi, internări și alte probleme care pot reduce rapid autonomia unei persoane vârstnice.
Evaluarea geriatrică comprehensivă privește sănătatea persoanei vârstnice în ansamblu. Medicul corelează bolile, tratamentele, memoria, mobilitatea, nutriția, autonomia și sprijinul disponibil pentru a stabili prioritățile și un plan individualizat.
Umflarea picioarelor poate avea cauze venoase, cardiace, renale, hepatice, limfatice sau medicamentoase. Află de ce contează dacă este afectat un singur picior sau ambele și când edemul necesită evaluare rapidă.
Scăderea persistentă a apetitului poate apărea în infecții, boli digestive sau cronice, ca efect al medicamentelor ori în depresie și alte probleme. Află când devine relevantă medical și ce investigații pot fi necesare.
Vânătăile pot apărea după traumatisme minore, odată cu înaintarea în vârstă sau din cauza unor medicamente, dar uneori pot indica probleme ale trombocitelor ori coagulării. Află ce semne justifică investigații.
Senzația generală de slăbiciune poate apărea după o infecție sau deshidratare, dar poate avea legătură și cu anemia, glicemia, tensiunea, electroliții, bolile endocrine, renale sau alte probleme. Află cum se diferențiază de pierderea reală de forță musculară.
Ganglionii se măresc frecvent în timpul infecțiilor și revin ulterior la dimensiunea obișnuită. Persistența, localizarea, consistența sau asocierea cu febră, transpirații nocturne ori scădere în greutate pot necesita investigații.
Transpirațiile nocturne pot apărea din cauza temperaturii din dormitor, menopauzei, medicamentelor, infecțiilor, tulburărilor endocrine sau altor afecțiuni. Află când devin relevante medical și ce investigații pot fi necesare.
Febra care persistă sau reapare fără o explicație clară poate avea cauze infecțioase, inflamatorii, medicamentoase sau alte cauze. Află ce informații sunt importante, ce investigații pot fi necesare și când este nevoie de evaluare rapidă.
Scăderea în greutate fără dietă sau efort intenționat poate avea cauze digestive, endocrine, metabolice, infecțioase, psihologice sau alte explicații. Află când devine relevantă medical și cum începe evaluarea.
Feritina scăzută sugerează reducerea rezervelor de fier și poate apărea înainte ca hemoglobina să scadă. Află care sunt cauzele deficitului de fier, ce alte analize pot fi necesare și de ce trebuie identificată cauza.
Hemoglobina scăzută poate indica anemie, dar nu spune singură care este cauza. Află cum se interpretează rezultatul, ce rol au MCV și feritina și ce investigații pot fi necesare.
Anemia înseamnă că organismul nu dispune de suficientă hemoglobină pentru transportul normal al oxigenului. Deficitul de fier este o cauză frecventă, dar nu singura. Află ce simptome pot apărea, cum se investighează anemia și de ce trebuie identificată cauza.
Hemoleucograma măsoară globulele roșii, globulele albe, trombocitele, hemoglobina și alți parametri ai sângelui. Află ce pot sugera valorile modificate și de ce trebuie interpretate împreună.
Un rezultat marcat cu roșu pe buletinul de analize nu înseamnă automat o boală. Află cum se interpretează valorile anormale, când trebuie repetate analizele și când poate fi util consultul de medicină internă.
Consultația preventivă poate identifica factori de risc și boli înainte de apariția simptomelor. Află cât de des se face în funcție de vârstă, ce verifică medicul de familie, când poate recomanda analize și cum te pregătești.
Hipertensiunea necesită mai mult decât măsurarea ocazională a tensiunii. Medicul de familie poate organiza monitorizarea, evalua riscul cardiovascular, recomanda analize, urmări tratamentul și identifica situațiile care necesită cardiologie, nefrologie sau evaluare urgentă.
Nu există un set universal de analize care trebuie repetat anual de orice persoană. Medicul de familie stabilește investigațiile potrivite în funcție de vârstă, sex, antecedente, greutate, stil de viață și bolile cunoscute. Află ce teste pot fi recomandate copiilor și adulților și ce investigații de screening au alte intervale.
Herpesul genital este o infecție cu transmitere sexuală produsă de virusul herpes simplex. Poate provoca vezicule, răni dureroase, usturime, mâncărime, durere la urinare și recurențe. Consultul dermatologic este recomandat pentru diagnostic, testare din leziune și tratament antiviral atunci când este indicat.
Verucile genitale sunt excrescențe apărute în zona genitală sau anală, produse de anumite tipuri de HPV. Pot fi mici, plate, reliefate, multiple sau conopidiforme. Consultul dermatologic este recomandat pentru diagnostic, diferențiere față de alte leziuni și alegerea tratamentului potrivit.
Leziunile genitale pot avea cauze infecțioase, inflamatorii, alergice, traumatice sau cu transmitere sexuală. Pot apărea ca bubițe, vezicule, răni, veruci, iritații, pete, mâncărimi sau durere. Consultul dermatologic este recomandat când leziunile persistă, dor, sângerează, se extind, reapar sau apar după contact sexual.
Impetigo este o infecție bacteriană contagioasă a pielii, mai frecventă la copii. Poate produce vezicule, răni roșii, cruste galbene sau leziuni care se extind prin scărpinat. Consultul medical este recomandat pentru diagnostic, tratament și prevenirea răspândirii în familie sau colectivitate.
Psoriazisul unghiilor poate afecta unghiile de la mâini sau picioare. Poate produce mici adâncituri, pete galben-maronii, îngroșare, deformare, sfărâmare sau desprinderea unghiei. Poate fi confundat cu ciuperca unghiei, dar tratamentul este diferit.
Dermatita seboreică este o afecțiune inflamatorie frecventă, care afectează scalpul, fața și zonele bogate în sebum. Poate produce mătreață severă, coji, mâncărime, roșeață și descuamare. Consultul dermatologic este recomandat când simptomele persistă, reapar frecvent, afectează fața sau nu răspund la șampoane antimătreață.
Acneea nodulară este o formă severă de acnee, cu leziuni profunde, dureroase, care pot lăsa cicatrici. Consultul dermatologic este recomandat cât mai devreme, mai ales dacă apar noduli, chisturi, durere, inflamație persistentă sau urme după vindecare.
Acneea hormonală este suspectată mai ales când acneea persistă la adult, se agravează înainte de menstruație, apare pe bărbie sau mandibulă ori este asociată cu cicluri neregulate, pilozitate excesivă, căderea părului sau creștere în greutate. Dermatologul tratează acneea, iar endocrinologul sau ginecologul pot evalua dezechilibrele hormonale asociate.
Keratoza seboreică este o leziune benignă frecventă, cu aspect ceros, rugos sau „lipit” de piele. Poate semăna cu o aluniță, verucă sau, uneori, cu o leziune suspectă. Evaluarea dermatologică este recomandată dacă formațiunea se modifică, sângerează, doare, crește rapid sau nu este clar diagnosticul.
Papiloamele cutanate sunt de obicei formațiuni benigne, moi, apărute frecvent în zone de frecare precum gâtul, axilele sau pliurile. Totuși, orice excrescență care crește, sângerează, doare, se modifică sau seamănă cu o aluniță, verucă ori keratoză trebuie evaluată dermatologic.
Negii și verucile sunt formațiuni ale pielii produse de anumite tipuri de HPV. Pot dispărea spontan, dar trebuie evaluate medical dacă dor, sângerează, se înmulțesc, apar pe față sau zona genitală, nu răspund la tratament ori nu este clar diagnosticul.
