Anemia: simptome, cauze și ce investigații pot fi necesare

Anemia: simptome, cauze și ce investigații pot fi necesare

Oboseala, amețeala, paloarea, senzația că nu mai ai aceeași rezistență la efort sau lipsa de aer pot apărea în anemie. Uneori însă anemia este descoperită întâmplător, la o hemoleucogramă făcută din alt motiv, înainte ca pacientul să observe simptome clare.

Primul lucru important este să nu confundăm două lucruri:

anemia nu este sinonimă cu deficitul de fier.

Deficitul de fier este una dintre cele mai frecvente cauze de anemie, dar există numeroase alte explicații: pierderi de sânge, deficit de vitamina B12 sau folat, boli cronice, afectarea rinichilor, distrugerea accelerată a globulelor roșii, boli ale măduvei osoase sau afecțiuni ereditare.

De aceea, simpla constatare că hemoglobina este scăzută reprezintă începutul evaluării, nu diagnosticul complet.

Ce este anemia?

Globulele roșii conțin hemoglobină, proteina responsabilă de transportul oxigenului de la plămâni către țesuturi.

Anemia apare atunci când concentrația hemoglobinei este insuficientă pentru categoria respectivă de pacient.

Valorile utilizate pentru definirea anemiei depind de factori precum:

• sexul;
• vârsta;
• sarcina;
• anumite condiții fiziologice;
• contextul în care este interpretată analiza.

Din acest motiv, nu este util să compari rezultatul exclusiv cu o cifră găsită pe internet.

Medicul interpretează hemoglobina împreună cu restul hemoleucogramei și cu situația clinică.

Pentru înțelegerea celorlalți parametri, vezi hemoleucograma modificată: ce pot însemna valorile anormale.

Care sunt simptomele anemiei?

Manifestările depind de:

• cât de mult a scăzut hemoglobina;
• cât de repede s-a instalat anemia;
• vârsta pacientului;
• bolile asociate;
• capacitatea organismului de a se adapta.

O anemie ușoară și instalată lent poate să nu producă inițial simptome evidente.

Când apar, manifestările pot include:

• oboseală;
• slăbiciune;
• scăderea toleranței la efort;
• amețeală;
• senzație de leșin;
• dureri de cap;
• paloare;
• palpitații;
• lipsă de aer, mai ales la efort;
• mâini și picioare reci;
• dificultăți de concentrare.

Aceste simptome nu sunt specifice anemiei și pot apărea în numeroase alte afecțiuni.

De aceea, simptomele singure nu pot stabili diagnosticul.

Poți avea anemie fără să știi?

Da.

Dacă anemia se instalează lent, organismul se poate adapta parțial la scăderea hemoglobinei.

Pacientul poate interpreta oboseala drept consecință a:

• stresului;
• lipsei de somn;
• vârstei;
• programului solicitant;
• lipsei de condiție fizică.

Uneori anemia este identificată doar după efectuarea unei hemoleucograme.

Acesta este și motivul pentru care evoluția analizelor în timp poate fi importantă.

O hemoglobină care a scăzut progresiv în ultimele luni oferă o informație diferită de o valoare apropiată și stabilă de mai mulți ani.

Anemia este o boală sau un semn al altei probleme?

De multe ori, anemia trebuie privită ca manifestarea unei cauze care trebuie identificată.

Tratamentul nu ar trebui să urmărească doar creșterea hemoglobinei, ci și clarificarea motivului pentru care aceasta a scăzut.

În linii mari, anemia poate apărea prin trei mecanisme:

1. organismul nu produce suficiente globule roșii;
2. organismul pierde sânge;
3. globulele roșii sunt distruse mai repede decât pot fi înlocuite.

Fiecare mecanism include mai multe boli și situații posibile.

1. Pierderea de sânge

Pierderea de sânge este o cauză importantă de anemie.

Poate fi evidentă sau poate trece neobservată o perioadă lungă.

Menstruațiile abundente

La femeile aflate înainte de menopauză, sângerările menstruale abundente pot contribui la pierderea fierului și la apariția anemiei.

Medicul poate întreba despre:

• durata menstruației;
• cantitatea aproximativă a sângerării;
• apariția cheagurilor;
• modificarea recentă a ciclurilor;
• alte simptome ginecologice.

Dacă există suspiciunea unei cauze ginecologice, poate fi necesară evaluarea de specialitate.

Sângerarea digestivă

Sângele poate fi pierdut și din tubul digestiv.

Uneori este vizibil.

Alteori pierderea este lentă și nu poate fi observată direct de pacient.

Printre cauzele posibile se află afecțiuni ale stomacului, intestinului sau colonului.

Semne care trebuie discutate cu medicul includ:

• sânge vizibil în scaun;
• scaun negru;
• modificarea persistentă a tranzitului;
• durere abdominală;
• scădere neintenționată în greutate;
• anemie fără o explicație evidentă.

Dacă observi sânge în scaun, vezi și ghidul Prevencia sânge în scaun: ce înseamnă și la ce medic mergi.

Identificarea unei anemii prin deficit de fier la adult poate determina medicul să caute o sursă de pierdere de sânge, inclusiv digestivă, atunci când contextul o justifică.

2. Deficitul de fier

Fierul este necesar pentru producerea hemoglobinei.

Dacă rezervele organismului se reduc suficient, poate apărea anemia feriprivă.

Deficitul de fier poate avea cauze diferite:

• pierderi de sânge;
• aport insuficient;
• necesar crescut în anumite perioade;
• absorbție redusă la nivel digestiv;
• alte situații.

Important este că deficitul de fier și anemia feriprivă nu sunt exact același lucru.

Poți avea rezerve reduse de fier fără ca hemoglobina să fi scăzut încă suficient pentru a exista anemie.

Pentru această diferență, vezi feritina scăzută: deficit de fier cu sau fără anemie.

3. Deficitul de vitamina B12 sau folat

Vitamina B12 și folatul sunt necesare pentru producerea normală a globulelor roșii.

Deficitul poate apărea din cauza:

• alimentației;
• absorbției digestive deficitare;
• anumitor boli;
• intervențiilor asupra stomacului sau intestinului;
• unor medicamente;
• altor mecanisme.

În unele forme de deficit de vitamina B12 pot apărea și manifestări neurologice, nu doar modificări ale hemoleucogramei.

De aceea, tratamentul unei anemii presupune identificarea deficitului corect, nu administrarea empirică a aceluiași supliment tuturor pacienților.

4. Bolile cronice și inflamația

Anemia poate apărea și în contextul unor boli cronice sau inflamatorii.

Organismul poate avea fier disponibil, dar modul în care acesta este utilizat și procesul de formare a eritrocitelor pot fi afectate de boala de fond.

În asemenea situații, analizele metabolismului fierului pot arăta diferit de anemia produsă exclusiv prin deficit de fier.

De aceea, medicul interpretează împreună:

• hemoglobina;
• MCV;
• feritina;
• alți parametri ai metabolismului fierului;
• markerii inflamatori;
• bolile cunoscute.

Tratamentul presupune frecvent și controlul bolii care contribuie la anemie.

5. Boala renală

Rinichii contribuie la reglarea producției de eritrocite printr-un hormon numit eritropoietină.

În boala cronică de rinichi, acest mecanism poate fi afectat, iar anemia poate apărea sau se poate agrava.

De aceea, în anumite cazuri medicul poate analiza împreună:

• hemoglobina;
• creatinina;
• eGFR/RFGe;
• fierul și rezervele de fier;
• celelalte boli ale pacientului.

O anemie la o persoană cu boală renală nu trebuie presupusă automat ca fiind „lipsă de fier”.

6. Distrugerea accelerată a globulelor roșii

În mod normal, eritrocitele au o durată limitată de viață și sunt înlocuite continuu de organism.

În anumite boli ele pot fi distruse prea repede. Procesul este numit hemoliză.

Cauzele pot include:

• mecanisme autoimune;
• boli ereditare;
• anumite medicamente;
• infecții;
• alte afecțiuni.

Dacă medicul suspectează hemoliza, pot fi necesare analize specifice.

7. Afecțiuni ale măduvei osoase

Globulele roșii sunt produse în măduva osoasă.

Unele boli pot reduce capacitatea măduvei de a produce normal celulele sanguine.

În asemenea situații pot fi modificate și:

• leucocitele;
• trombocitele;
• alte componente ale hemoleucogramei.

Modificarea simultană a mai multor linii celulare poate necesita evaluare hematologică.

8. Anemii ereditare

Există și forme de anemie legate de afecțiuni genetice, cum sunt anumite hemoglobinopatii.

Istoricul familial, originea familială, rezultatele hemoleucogramei și evoluția de-a lungul vieții pot orienta investigațiile.

Nu toate anemiile microcitare, de exemplu, sunt provocate de deficitul de fier.

Acesta este unul dintre motivele pentru care administrarea fierului fără confirmarea deficitului nu este o strategie bună.

Cum se diagnostichează anemia?

Primul pas este, de regulă, hemoleucograma.

Medicul analizează în special:

• hemoglobina;
• hematocritul;
• numărul eritrocitelor;
• MCV;
• ceilalți indici eritrocitari;
• leucocitele;
• trombocitele.

Dacă hemoglobina este scăzută, urmează întrebarea importantă:

ce tip de anemie este și care este cauza?

Pentru diferența dintre o valoare izolată și diagnosticul de anemie, vezi hemoglobina scăzută: ce poate însemna și cum se investighează.

Ce spune MCV despre anemie?

MCV reprezintă volumul mediu al eritrocitelor și ajută la clasificarea inițială a anemiei.

Anemie microcitară

Globulele roșii sunt, în medie, mai mici.

Poate apărea, printre altele, în:

• deficit de fier;
• anumite hemoglobinopatii;
• unele boli cronice;
• alte situații.

Anemie normocitară

Dimensiunea medie a eritrocitelor este în intervalul de referință.

Poate apărea în:

• boli cronice;
• boală renală;
• pierdere recentă de sânge;
• hemoliză;
• alte cauze.

Anemie macrocitară

Globulele roșii sunt mai mari.

Printre cauzele posibile se numără:

• deficitul de vitamina B12;
• deficitul de folat;
• anumite medicamente;
• unele boli hepatice;
• consumul problematic de alcool;
• alte afecțiuni.

MCV ajută la orientarea investigațiilor, dar nu stabilește singur cauza.

Ce analize pot fi necesare?

Nu există un pachet universal pentru orice anemie.

În funcție de tipul anemiei și de context, medicul poate recomanda:

• repetarea hemoleucogramei;
• reticulocite;
• feritină;
• fier seric;
• transferină sau capacitatea totală de legare a fierului;
• saturația transferinei;
• vitamina B12;
• folat;
• creatinină și evaluarea funcției renale;
• bilirubină și alte teste atunci când se suspectează hemoliza;
• markeri inflamatori;
• alte investigații specifice.

Analizele sunt alese în funcție de întrebarea clinică.

Nu este necesar ca fiecare pacient cu anemie să efectueze toate aceste teste.

Ce sunt reticulocitele?

Reticulocitele sunt globule roșii tinere, recent eliberate din măduva osoasă.

Numărul lor poate ajuta medicul să înțeleagă modul în care organismul răspunde la anemie.

Simplificat:

• un răspuns crescut poate apărea atunci când măduva încearcă să compenseze pierderea sau distrugerea eritrocitelor;
• un răspuns insuficient poate sugera că producția de globule roșii nu este adecvată.

Interpretarea este însă mai complexă și trebuie făcută împreună cu celelalte rezultate.

Feritina spune dacă anemia este din lipsă de fier?

Feritina este unul dintre cei mai utili markeri pentru evaluarea rezervelor de fier, dar nici ea nu trebuie interpretată complet izolat.

O feritină scăzută susține puternic existența deficitului de fier.

În anumite situații inflamatorii, însă, feritina poate fi normală sau crescută chiar dacă disponibilitatea fierului este redusă.

De aceea medicul poate folosi și alte teste ale metabolismului fierului.

Pentru subiectul complet, vezi feritina scăzută: deficit de fier cu sau fără anemie.

Dacă am anemie, trebuie să iau fier?

Nu automat.

Fierul este tratamentul potrivit atunci când există un deficit de fier pentru care administrarea lui este indicată.

Dar anemia poate avea multe alte cauze.

Dacă pacientul are deficit de vitamina B12, boală renală, hemoliză, o afecțiune hematologică sau o altă cauză, administrarea fierului nu rezolvă problema principală.

Mai mult, chiar și atunci când deficitul de fier este confirmat, trebuie răspuns la întrebarea:

de ce a apărut deficitul?

Tratamentul valorii fără investigarea cauzei poate întârzia diagnosticul problemei care produce pierderea sau absorbția insuficientă a fierului.

Alimentația poate trata anemia?

Depinde de cauză și de severitate.

O alimentație echilibrată este importantă, dar nu toate anemiile sunt nutriționale și nu toate deficitele pot fi corectate suficient doar prin dietă.

Dacă există o pierdere de sânge persistentă, o tulburare de absorbție sau o altă boală, schimbarea alimentației nu rezolvă cauza.

De aceea, diagnosticul trebuie stabilit înainte de a reduce problema la „trebuie să mănânc mai mult fier”.

Anemia poate proveni dintr-o problemă digestivă?

Da.

Tubul digestiv poate fi implicat prin mai multe mecanisme:

• pierdere de sânge;
• absorbție insuficientă a fierului;
• absorbție insuficientă a vitaminei B12 sau folatului;
• boli inflamatorii;
• alte afecțiuni digestive.

Atunci când medicul suspectează o cauză gastrointestinală, poate recomanda consult de gastroenterologie și investigații țintite.

Prevencia oferă evaluare gastroenterologică, iar dacă sunt necesare investigații care nu se efectuează în clinică, medicul stabilește traseul ulterior.

Vezi pagina de Gastroenterologie.

Anemia înseamnă cancer?

Nu.

Anemia are foarte multe cauze, iar majoritatea cazurilor nu permit o asemenea concluzie doar din hemoglobină.

Totuși, anumite boli oncologice pot produce anemie direct sau prin pierdere de sânge, inflamație, afectarea măduvei sau alte mecanisme.

De aceea, o anemie nou apărută și fără explicație trebuie evaluată.

Scopul investigațiilor nu este să presupunem cea mai gravă cauză, ci să identificăm cauza reală.

Când este necesar hematologul?

Nu orice anemie necesită direct hematologie.

Evaluarea poate începe la medicul care a identificat problema, la medicul de familie sau la medicul internist, în funcție de situație.

Consultul hematologic poate deveni necesar atunci când:

• cauza rămâne neclară după evaluarea inițială;
• există suspiciunea unei boli hematologice;
• sunt afectate simultan mai multe linii celulare;
• anemia este importantă sau evoluează neobișnuit;
• există modificări ale frotiului sau alte rezultate care justifică evaluarea;
• medicul consideră că sunt necesare investigații hematologice specifice.

Internistul nu înlocuiește hematologul, dar poate ajuta la evaluarea inițială și orientarea cazului.

Când este util medicul internist?

Medicina internă poate fi un punct bun de evaluare atunci când:

• anemia este descoperită recent;
• nu este cunoscută cauza;
• există și alte analize modificate;
• apar simptome generale;
• pacientul are mai multe boli cronice;
• trebuie corelate medicamentele și bolile existente;
• nu este clar dacă direcția următoare trebuie să fie gastroenterologie, hematologie, ginecologie sau altă specialitate.

Pentru contextul general al rezultatelor de laborator, vezi valori anormale la analizele de sânge: când este util consultul de medicină internă.

Când anemia necesită evaluare rapidă?

Urgența nu poate fi stabilită doar după faptul că hemoglobina apare sub interval.

Contează:

• cât de mult este scăzută;
• cât de repede a scăzut;
• vârsta;
• bolile cardiovasculare sau respiratorii asociate;
• existența unei sângerări;
• simptomele.

Este necesară evaluare medicală rapidă atunci când anemia sau suspiciunea de pierdere de sânge este asociată cu:

• dificultate importantă de respirație;
• durere toracică;
• stare de leșin sau pierderea conștienței;
• palpitații importante asociate cu stare generală alterată;
• sângerare semnificativă;
• scaun negru sau sângerare digestivă importantă;
• deteriorare rapidă a stării generale.

În asemenea situații nu aștepta o consultație ambulatorie programată.

Ce documente să aduci la consultație?

Dacă ai fost informat că ai anemie, sunt utile:

• hemoleucograma actuală;
• hemoleucograme mai vechi;
• feritina și celelalte analize de fier, dacă au fost efectuate;
• vitamina B12 și folatul, dacă au fost măsurate;
• analizele renale;
• alte rezultate recente;
• lista completă a medicamentelor și suplimentelor;
• scrisorile medicale;
• biletele de externare;
• informații despre eventuale sângerări.

Este important să menționezi dacă iei deja fier, vitamina B12, folat sau alte suplimente, deoarece acestea pot influența rezultatele și interpretarea lor.

Consultații de medicină internă la Prevencia

Pentru un pacient adult cu anemie nou descoperită, mai multe analize modificate sau o cauză încă neclară, consultația de medicină internă poate integra hemoleucograma cu simptomele, bolile și investigațiile existente.

Pentru condițiile de acces prin sistemul de asigurări poate fi consultată pagina Medicină Internă prin CAS.

Pentru medici, locații și programare este disponibilă pagina Medicină Internă.

Ideea esențială

Anemia nu este un diagnostic complet și nu înseamnă automat deficit de fier.

Evaluarea trebuie să răspundă la două întrebări distincte:

1. Există anemie? Hemoglobina și hemoleucograma ajută la stabilirea acestui lucru.

2. De ce există anemia? Aici pot fi necesare investigații pentru pierderi de sânge, deficit de fier, vitamina B12 sau folat, boli cronice, funcția renală, hemoliză, boli hematologice sau alte cauze.

Tratamentul corect depinde de răspunsul la a doua întrebare.

De aceea, obiectivul nu este doar să creștem hemoglobina, ci să identificăm și să tratăm, atunci când este posibil, cauza care a făcut-o să scadă.

Surse medicale consultate

• World Health Organization — Guideline on haemoglobin cutoffs to define anaemia in individuals and populations;
• National Heart, Lung, and Blood Institute — Anemia: Causes and Risk Factors;
• National Heart, Lung, and Blood Institute — Anemia: Diagnosis;
• MedlinePlus, U.S. National Library of Medicine — Anemia;
• MedlinePlus — informații despre hemoglobină și hemoleucogramă.