Hemoglobina scăzută: ce poate însemna și cum se investighează

Hemoglobina scăzută: ce poate însemna și cum se investighează

Ai primit rezultatele hemoleucogramei și hemoglobina apare sub intervalul de referință. Prima întrebare este, de obicei, dacă ai anemie. A doua este ce trebuie făcut mai departe.

O hemoglobină scăzută poate indica anemie, dar valoarea hemoglobinei nu spune singură care este cauza.

Pentru interpretare contează:

• cât de mult este modificată valoarea;
• dacă este o modificare nouă sau exista și anterior;
• restul hemoleucogramei;
• simptomele;
• vârsta și sexul;
• sarcina, atunci când este cazul;
• bolile cunoscute;
• medicamentele;
• existența unor pierderi de sânge;
• alte analize efectuate.

Deficitul de fier este o cauză frecventă, dar nu orice hemoglobină scăzută înseamnă lipsă de fier și nu orice pacient cu acest rezultat trebuie să înceapă automat suplimente.

Ce este hemoglobina?

Hemoglobina este o proteină aflată în globulele roșii – eritrocitele.

Rolul ei principal este să transporte oxigenul de la plămâni către țesuturile organismului.

Hemoglobina este măsurată de obicei în cadrul hemoleucogramei complete, împreună cu:

• numărul eritrocitelor;
• hematocritul;
• MCV;
• MCH și MCHC;
• RDW;
• leucocitele;
• trombocitele.

De aceea, medicul nu interpretează hemoglobina ca pe o analiză complet separată de ceilalți parametri.

Pentru tabloul complet, vezi hemoleucograma modificată: ce pot însemna valorile anormale.

Hemoglobina scăzută înseamnă anemie?

O concentrație a hemoglobinei sub pragul utilizat pentru categoria pacientului este elementul central în definirea anemiei.

Dar există o diferență importantă între:

„hemoglobina este scăzută”

și

„știm de ce pacientul are anemie”.

Primul lucru poate fi observat pe buletinul de analize.

Pentru al doilea sunt necesare contextul clinic și, uneori, investigații suplimentare.

Articolul dedicat diagnosticului este anemia: simptome, cauze și ce investigații pot fi necesare.

Care este valoarea normală a hemoglobinei?

Nu este recomandat să interpretezi rezultatul folosind o singură valoare „normală” găsită pe internet.

Intervalele și pragurile de interpretare pot depinde de:

• sex;
• vârstă;
• sarcină;
• altitudine;
• laborator și metoda utilizată;
• contextul medical.

Pentru început, rezultatul trebuie comparat cu intervalul de referință al laboratorului care a efectuat analiza.

Medicul va decide apoi dacă valoarea reprezintă anemie și cât de importantă este modificarea în cazul pacientului respectiv.

Ce simptome poate provoca hemoglobina scăzută?

Simptomele depind nu doar de valoarea hemoglobinei, ci și de viteza cu care aceasta a scăzut și de starea generală a pacientului.

Pot apărea:

• oboseală;
• slăbiciune;
• paloare;
• amețeală;
• dureri de cap;
• dificultăți de concentrare;
• palpitații;
• scăderea rezistenței la efort;
• senzație de lipsă de aer, în special la efort;
• senzație de frig la mâini și picioare;
• stare de leșin.

O scădere lentă poate fi tolerată o perioadă mai bine decât o scădere rapidă.

În consecință, două persoane cu valori asemănătoare ale hemoglobinei pot avea simptome foarte diferite.

Poți avea hemoglobina scăzută fără simptome?

Da.

O anemie ușoară sau instalată progresiv poate fi descoperită întâmplător.

Pacientul poate spune că se simte bine sau poate pune o ușoară scădere a energiei pe seama:

• programului de lucru;
• stresului;
• somnului insuficient;
• vârstei;
• lipsei de activitate fizică.

De aceea este importantă comparația cu analizele anterioare.

O valoare care scade progresiv poate necesita o abordare diferită de una stabilă și cunoscută de mult timp.

Care sunt cauzele hemoglobinei scăzute?

Există numeroase cauze. Ele pot fi grupate în câteva mecanisme mari.

1. Pierderea de sânge

Organismul poate pierde globule roșii și fier prin sângerare.

Pierderea poate fi evidentă sau ascunsă.

Menstruații abundente

Sângerările menstruale abundente pot produce pierderi importante de fier și, în timp, anemie.

Dacă menstruațiile au devenit mai abundente sau prelungite, acest lucru trebuie discutat cu medicul.

În funcție de situație poate fi necesară și evaluare ginecologică.

Sângerare digestivă

Pierderea de sânge poate proveni și din tubul digestiv.

Uneori pacientul observă:

• sânge în scaun;
• scaun foarte închis la culoare;
• alte semne de sângerare.

Alteori pierderea poate fi lentă și dificil de observat.

O hemoglobină scăzută sau un deficit de fier fără explicație evidentă poate determina medicul să evalueze posibilitatea unei pierderi digestive, în funcție de vârstă, sex, simptome și factorii de risc.

Vezi și sânge în scaun: ce înseamnă și la ce medic mergi.

2. Deficitul de fier

Fierul este necesar pentru producerea hemoglobinei.

Dacă rezervele de fier se epuizează, poate apărea anemia feriprivă.

Deficitul poate proveni din:

• pierderi de sânge;
• aport alimentar insuficient;
• absorbție digestivă redusă;
• necesar crescut;
• alte situații.

Dar este importantă ordinea:

hemoglobină scăzută → confirmăm și caracterizăm anemia → investigăm dacă există deficit de fier → căutăm cauza deficitului.

Nu este corect să presupunem din prima etapă că orice hemoglobină scăzută necesită fier.

Pentru evaluarea rezervelor de fier, vezi feritina scăzută: deficit de fier cu sau fără anemie.

3. Deficitul de vitamina B12 sau folat

Vitamina B12 și folatul sunt necesare pentru producerea normală a eritrocitelor.

Deficitele pot apărea prin:

• aport alimentar insuficient;
• probleme de absorbție;
• anumite boli digestive;
• unele medicamente;
• intervenții chirurgicale digestive;
• alte mecanisme.

Hemoleucograma poate oferi indicii, inclusiv prin modificarea MCV, dar diagnosticul necesită investigații suplimentare.

4. Bolile cronice și inflamația

Unele boli cronice sau inflamatorii pot modifica modul în care organismul produce eritrocite și utilizează fierul.

În această situație poate exista anemie chiar dacă mecanismul este diferit de simpla epuizare a rezervelor de fier.

Contextul este important deoarece feritina poate fi influențată de inflamație.

De aceea, interpretarea fierului și feritinei trebuie făcută împreună cu celelalte analize și cu boala pacientului.

5. Boala cronică de rinichi

Rinichii participă la controlul producției de globule roșii prin eritropoietină.

Atunci când funcția renală este afectată, producția eritrocitelor poate scădea.

La un pacient cu hemoglobină scăzută, medicul poate analiza și:

• creatinina;
• eGFR/RFGe;
• analizele de fier;
• bolile existente;
• tratamentele.

O anemie asociată bolii renale nu trebuie presupusă automat ca fiind cauzată de deficitul de fier.

6. Distrugerea accelerată a globulelor roșii

Uneori globulele roșii sunt distruse mai repede decât poate organismul să le înlocuiască.

Acest fenomen este numit hemoliză.

Poate avea cauze:

• autoimune;
• ereditare;
• medicamentoase;
• infecțioase;
• mecanice;
• de altă natură.

Dacă există suspiciunea de hemoliză, medicul poate recomanda investigații suplimentare specifice.

7. Producția insuficientă de globule roșii

Problema poate fi și la nivelul producției eritrocitelor.

Pot interveni:

• deficite nutriționale;
• boli cronice;
• boală renală;
• unele medicamente;
• afectarea măduvei osoase;
• alte afecțiuni.

Dacă hemoglobina scăzută este însoțită și de modificarea importantă a leucocitelor sau trombocitelor, evaluarea poate necesita o direcție diferită și, uneori, hematologie.

Hemoglobina scăzută înseamnă automat deficit de fier?

Nu.

Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe de înțeles.

Poți avea:

hemoglobină scăzută fără deficit de fier

și poți avea:

deficit de fier cu hemoglobină încă în limite și fără anemie instalată.

De aceea hemoglobina și feritina nu sunt teste interschimbabile.

Hemoglobina ajută la evaluarea anemiei.

Feritina oferă informații despre rezervele de fier.

Ce spune MCV?

MCV indică dimensiunea medie a eritrocitelor.

La un pacient cu hemoglobină scăzută, este unul dintre primele rezultate care pot orienta investigațiile.

MCV scăzut

Poate orienta către o anemie microcitară.

Deficitul de fier este o cauză frecventă, dar nu singura.

MCV în interval

Anemia poate fi normocitară și poate apărea, de exemplu, în anumite boli cronice, boala renală, pierderi recente de sânge sau alte situații.

MCV crescut

Poate orienta către o anemie macrocitară.

Printre cauzele posibile se află deficitul de vitamina B12 sau folat, anumite medicamente, boli hepatice și alte situații.

MCV orientează, dar nu stabilește diagnosticul.

Ce analize pot fi recomandate dacă hemoglobina este scăzută?

Nu există un set obligatoriu pentru orice pacient.

În funcție de hemoleucogramă și context, medicul poate recomanda unele dintre următoarele:

• repetarea hemoleucogramei;
• reticulocite;
• feritină;
• fier seric;
• transferină;
• saturația transferinei;
• vitamina B12;
• folat;
• creatinină și eGFR/RFGe;
• markeri de inflamație;
• bilirubină și alte teste dacă există suspiciune de hemoliză;
• investigații pentru identificarea unei eventuale surse de sângerare;
• alte teste țintite.

Lista nu înseamnă că toate sunt necesare fiecărui pacient.

Investigațiile se aleg în funcție de tiparul hemoleucogramei și de suspiciunea clinică.

Ce rol are feritina?

Feritina este foarte importantă în investigarea deficitului de fier.

O valoare scăzută susține existența unor rezerve reduse de fier.

Dar interpretarea poate deveni mai dificilă în prezența inflamației sau anumitor boli cronice, deoarece feritina poate fi influențată de acestea.

De aceea, medicul poate avea nevoie și de alte informații despre metabolismul fierului.

MI12 tratează separat această problemă: feritina scăzută: deficit de fier cu sau fără anemie.

Trebuie să repet hemoglobina?

Uneori, da.

Repetarea hemoleucogramei poate fi recomandată pentru a vedea:

• dacă rezultatul se confirmă;
• dacă hemoglobina continuă să scadă;
• dacă a fost o modificare temporară;
• cum răspunde la tratament;
• cum evoluează boala care a produs anemia.

Dar repetarea nu este întotdeauna suficientă.

Dacă există o modificare importantă, simptome relevante sau suspiciunea unei pierderi de sânge, medicul poate considera necesare investigații suplimentare fără a aștepta doar următoarea analiză.

Pot să iau fier dacă hemoglobina este scăzută?

Nu este recomandat să presupui automat că ai nevoie de fier.

Mai întâi trebuie stabilit dacă există deficit de fier.

Chiar dacă acesta este confirmat, rămâne de clarificat de ce au scăzut rezervele.

De exemplu, suplimentarea poate corecta temporar deficitul, dar dacă există o pierdere persistentă de sânge, cauza rămâne activă.

Tratamentul trebuie orientat atât către deficit, cât și către problema care l-a produs, atunci când aceasta poate fi identificată.

Alimentația poate crește hemoglobina?

Alimentația are un rol important în aportul de fier, vitamina B12, folat și alți nutrienți.

Dar nu toate cauzele hemoglobinei scăzute sunt alimentare.

Dacă există:

• sângerare;
• absorbție digestivă redusă;
• boală renală;
• inflamație cronică;
• hemoliză;
• boală hematologică;

schimbarea alimentației nu rezolvă singură problema.

Prin urmare, dieta trebuie discutată în contextul cauzei, nu doar al valorii hemoglobinei.

Când este util medicul internist?

O evaluare de medicină internă poate fi utilă atunci când:

• hemoglobina scăzută este descoperită recent;
• cauza nu este cunoscută;
• există și alte analize modificate;
• pacientul are mai multe boli cronice;
• există oboseală, scădere în greutate sau alte simptome generale;
• trebuie corelate hemoleucograma, funcția renală, analizele de fier și alte rezultate;
• nu este clar ce specialitate trebuie să continue investigațiile.

Vezi și valori anormale la analizele de sânge: când este util consultul de medicină internă.

Când poate fi nevoie de gastroenterolog, ginecolog sau hematolog?

Depinde de cauza suspectată.

Gastroenterologie

Poate fi necesară dacă există suspiciunea unei pierderi digestive, a unei probleme de absorbție sau a unei alte afecțiuni gastrointestinale.

Ginecologie

Poate fi necesară dacă există sângerări menstruale abundente sau alte cauze ginecologice posibile.

Hematologie

Poate deveni necesară dacă există suspiciunea unei boli hematologice, modificări ale mai multor linii celulare, o evoluție neobișnuită sau o cauză care nu poate fi clarificată prin evaluarea inițială.

Internistul poate contribui la stabilirea traseului, dar nu înlocuiește specialistul atunci când este necesară evaluarea specifică.

Hemoglobina scăzută înseamnă cancer?

Nu.

O hemoglobină scăzută are numeroase cauze mult mai frecvente și nu permite singură o asemenea concluzie.

Totuși, anemia poate apărea și în contextul unor boli grave, inclusiv prin:

• sângerare;
• inflamație;
• afectarea măduvei;
• alte mecanisme.

De aceea, o hemoglobină persistent scăzută sau nou apărută fără o explicație evidentă trebuie investigată, nu ignorată și nici interpretată automat în scenariul cel mai grav.

Când poate fi urgentă hemoglobina scăzută?

Nu există o singură valoare care să poată fi interpretată independent de pacient.

Contează:

• cât de scăzută este hemoglobina;
• cât de repede a scăzut;
• dacă există sângerare;
• simptomele;
• vârsta;
• existența bolilor cardiace sau pulmonare;
• starea generală.

Este necesară evaluare medicală rapidă dacă apar simptome precum:

• dificultate importantă de respirație;
• durere toracică;
• stare de leșin sau pierderea conștienței;
• palpitații importante asociate cu stare generală alterată;
• sângerare semnificativă;
• scaun negru sau sângerare digestivă importantă;
• deteriorare rapidă a stării generale.

Dacă laboratorul semnalează rezultatul ca fiind critic și recomandă evaluare rapidă, urmează instrucțiunile primite.

Ce să aduci la consultație?

Dacă vii pentru hemoglobină scăzută, sunt utile:

• hemoleucograma actuală;
• hemoleucogramele anterioare;
• feritina și celelalte analize ale fierului, dacă există;
• vitamina B12 și folatul, dacă au fost determinate;
• creatinina și alte analize recente;
• investigațiile relevante;
• lista medicamentelor și suplimentelor;
• scrisori medicale și bilete de externare;
• informații despre eventuale sângerări.

Nu uita să menționezi dacă ai început deja fier, vitamina B12 sau alte suplimente.

Pentru pregătirea generală vezi consultația de medicină internă: ce include și cum te pregătești.

Consultație de medicină internă la Prevencia

În cazul unui adult cu hemoglobină scăzută, mai multe analize modificate sau o cauză încă neclarificată, medicul internist poate corela rezultatul cu restul hemoleucogramei, simptomele, bolile și tratamentele existente.

Pentru condițiile actuale de acces prin sistemul de asigurări poate fi consultată pagina Medicină Internă prin CAS.

Pentru medici, locații și programare este disponibilă pagina Medicină Internă.

Ideea esențială

Hemoglobina scăzută este o constatare care trebuie explicată, nu un diagnostic complet.

Evaluarea corectă urmărește trei etape:

1. Confirmăm și caracterizăm anemia prin hemoleucogramă și evoluția rezultatelor.

2. Identificăm mecanismul pierdere de sânge, producție insuficientă sau distrugere crescută a eritrocitelor.

3. Căutăm cauza concretă deficit de fier, deficit de vitamine, boală renală, boli cronice, sângerare sau alte afecțiuni.

Abia după această evaluare poate fi ales tratamentul potrivit.

Scopul nu este doar să facem valoarea hemoglobinei să crească, ci să înțelegem de ce a scăzut.

Surse medicale consultate

• MedlinePlus, U.S. National Library of Medicine — Hemoglobin Test;
• MedlinePlus — Hemoglobin;
• National Heart, Lung, and Blood Institute — Anemia: Diagnosis;
• National Heart, Lung, and Blood Institute — Anemia: Causes and Risk Factors.