Keratoză seboreică sau aluniță: când mergi la dermatolog

Keratoza seboreică este una dintre cele mai frecvente leziuni benigne ale pielii la adult. Poate arăta ca o pată maronie, o excrescență aspră, o leziune cerată sau o formațiune care pare „lipită” pe piele. De multe ori nu doare și nu are semnificație gravă.

Problema este că o keratoză seboreică poate semăna cu o aluniță, cu o verucă, cu o keratoză actinică sau, în unele cazuri, cu o leziune cutanată suspectă. Pentru pacient, diferența nu este întotdeauna evidentă, mai ales dacă leziunea este pigmentată, se modifică sau sângerează.

Dacă ai o formațiune nouă, închisă la culoare, care crește, se modifică, sângerează, face crustă sau nu ești sigur că este benignă, este recomandat un consult dermatologic. Medicul poate examina leziunea și poate decide dacă este suficientă monitorizarea sau dacă este nevoie de dermatoscopie, îndepărtare ori investigații suplimentare.

Ce este keratoza seboreică

Keratoza seboreică este o leziune benignă a pielii. Apare de obicei la adulți, mai ales după vârsta mijlocie, și poate deveni mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Poate fi unică sau multiplă.

Leziunile pot fi de culoarea pielii, galbene, maronii, gri, brun închis sau aproape negre. Suprafața poate fi netedă, cerată, rugoasă, verucoasă sau cu aspect de crustă. Unele par lipite pe piele, ca și cum ar fi aplicate la suprafață.

Keratoza seboreică nu este, în sine, cancer de piele și nu este contagioasă. Totuși, pentru că poate semăna cu alte leziuni, diagnosticul trebuie confirmat de dermatolog atunci când aspectul nu este clar.

Dacă vrei o imagine mai largă asupra situațiilor în care este util consultul, citește și ghidul despre dermatologie și când mergi la medic.

Unde apare keratoza seboreică

Keratozele seboreice pot apărea pe multe zone ale corpului. Sunt frecvente pe trunchi, spate, piept, abdomen, gât, față, scalp sau în zonele de frecare. De obicei nu apar pe palme și tălpi.

Unele persoane au una sau două leziuni. Altele dezvoltă mai multe în timp. Numărul lor poate crește odată cu vârsta.

Localizarea nu este suficientă pentru diagnostic. O leziune maronie pe spate poate fi keratoză seboreică, dar poate fi și aluniță, verucă sau alt tip de leziune pigmentată. De aceea, modificările de formă, culoare și evoluție contează.

Cum arată o keratoză seboreică

Aspectul poate varia mult. O keratoză seboreică poate fi plată sau reliefată, mică sau mare, deschisă la culoare sau foarte închisă. Poate avea suprafață cerată, aspră, crăpată sau verucoasă.

Semne frecvente:

• pare „lipită” pe piele;
• are suprafață cerată sau rugoasă;
• poate fi maronie, gălbuie, gri sau negricioasă;
• poate fi ușor reliefată;
• poate avea aspect de crustă;
• poate apărea în grupuri;
• poate mânca sau se poate irita prin frecare;
• de obicei crește lent.

O keratoză seboreică obișnuită nu ar trebui să se modifice rapid, să sângereze spontan sau să arate ca o rană care nu se vindecă. Dacă apar aceste semne, leziunea trebuie evaluată.

Keratoză seboreică sau aluniță?

O aluniță este o leziune melanocitară, adică are legătură cu celulele pigmentare ale pielii. Keratoza seboreică este o creștere benignă a stratului superficial al pielii. Pentru pacient, însă, diferența poate fi greu de făcut.

O keratoză seboreică poate avea aspect cerat, rugos, „lipit” de piele. O aluniță poate fi plană sau reliefată, uniform pigmentată sau, uneori, atipică. Când o leziune este maronie sau neagră, nu este sigur să presupui acasă că este keratoză.

Dacă leziunea este asimetrică, are margini neregulate, culori diferite, crește sau se schimbă, citește articolul despre aluniță modificată și semnele ABCDE. În astfel de cazuri, evaluarea dermatologică este importantă.

Semnele ABCDE ajută și aici?

Da, semnele ABCDE sunt utile pentru orice leziune pigmentată care ridică dubii. Ele nu pun diagnosticul, dar ajută pacientul să observe schimbări importante.

Urmărește:

• asimetria;
• marginile neregulate;
• culoarea neuniformă;
• diametrul în creștere;
• evoluția în timp.

Dacă o leziune despre care credeai că este keratoză seboreică își schimbă forma, culoarea, dimensiunea sau începe să sângereze, nu o trata acasă. Programează o evaluare dermatologică.

Dacă ai multe alunițe sau leziuni pigmentate, vezi și articolul despre alunițe multe pe corp și control periodic.

Keratoză seboreică sau verucă?

Keratoza seboreică poate semăna cu o verucă, mai ales când are suprafață aspră sau verucoasă. Verucile sunt produse de anumite tipuri de HPV și pot fi contagioase. Keratozele seboreice nu sunt contagioase.

Verucile apar frecvent pe mâini, degete, tălpi sau în jurul unghiilor. Keratozele seboreice apar mai ales pe trunchi, spate, piept, gât, față sau scalp. Totuși, localizarea nu este suficientă.

Dacă leziunea este aspră, se înmulțește, doare sau apare pe talpă ori mâini, citește articolul despre negi și veruci. Dacă aspectul este incert, dermatologul poate stabili diferența.

Keratoză seboreică sau papilom?

Papiloamele cutanate sunt de obicei moi, pediculate și apar în zone de frecare, cum ar fi gâtul, axilele, pleoapele sau sub sâni. Keratozele seboreice sunt mai des cerate, plate sau reliefate, cu aspect rugos ori „lipit” de piele.

Uneori cele două pot fi confundate, mai ales când formațiunea este mică, maronie sau iritată. Diferența contează pentru că metodele de îndepărtare și indicațiile pot fi diferite.

Dacă ai mici excrescențe moi în zone de frecare, citește articolul despre papiloame și excrescențe pe piele.

Keratoză seboreică sau rană care nu se vindecă?

O keratoză seboreică se poate irita prin frecare sau scărpinare. Poate face crustă sau poate sângera dacă este traumatizată. Totuși, o leziune care sângerează repetat, face crustă persistentă sau nu se vindecă trebuie evaluată.

Nu este sigur să tratezi o astfel de leziune ca pe o keratoză benignă fără consult. Unele cancere de piele sau leziuni precanceroase pot semăna cu excrescențe benigne, mai ales la început.

Dacă ai o leziune pe piele care sângerează sau nu se vindecă, programează evaluare dermatologică.

Keratoză seboreică sau cancer de piele?

Majoritatea keratozelor seboreice sunt benigne. Totuși, unele pot semăna cu leziuni precanceroase sau cancere de piele, mai ales când sunt foarte închise la culoare, neregulate, iritate sau modificate.

Dermatologul poate diferenția o leziune benignă de una suspectă prin examinare clinică și, când este nevoie, prin dermatoscopie. Dacă diagnosticul nu este clar, medicul poate recomanda îndepărtarea și examinarea histopatologică.

Este important să nu presupui că o leziune nouă și închisă la culoare este „doar o keratoză”, mai ales dacă se schimbă.

De ce apare keratoza seboreică

Cauza exactă nu este complet clară. Vârsta și predispoziția familială par să aibă un rol important. Unele persoane dezvoltă multe keratoze seboreice, mai ales pe trunchi.

Nu sunt produse de igienă precară și nu sunt contagioase. Nu apar pentru că pacientul a atins pe cineva cu leziuni similare.

Expunerea la soare poate influența unele leziuni ale pielii, dar keratozele seboreice pot apărea și în zone mai puțin expuse. Dacă ai multe leziuni pigmentate sau istoric de expunere solară importantă, controlul dermatologic periodic este util.

Keratozele seboreice dor?

De obicei nu dor. Unele pot mânca, se pot irita sau pot deveni sensibile dacă sunt frecate de haine, bijuterii, sutien, guler, cască, pieptene sau aparat de ras.

Durerea persistentă nu trebuie ignorată. O leziune dureroasă, inflamată, care sângerează sau se modifică trebuie evaluată. Poate fi o keratoză iritată, dar poate fi și altă problemă.

Nu rupe și nu scărpina leziunea până la sângerare. Poți produce inflamație, infecție și cicatrici.

Keratozele seboreice mănâncă?

Uneori pot produce mâncărime. Pruritul poate apărea din cauza iritației, uscăciunii pielii, frecării sau inflamației locale.

Dacă mâncărimea este localizată doar la o leziune, iar aceasta se modifică, sângerează sau face crustă, trebuie evaluată. Dacă mâncărimea este extinsă pe corp sau apare împreună cu alte erupții, cauza poate fi alta.

Pentru orientare, citește și articolul despre mâncărimi ale pielii și semne de alarmă.

Keratoză seboreică pe față

Pe față, keratozele seboreice pot deranja estetic sau se pot confunda cu alte leziuni pigmentare. Pielea feței este expusă la soare, produse cosmetice și traumatisme minore, de aceea orice leziune nouă sau modificată trebuie privită atent.

Nu aplica soluții de ardere pe față fără diagnostic. Pot produce iritație, cicatrici sau modificări de pigment.

Dacă formațiunea este pe pleoapă, lângă ochi, pe nas, buze sau urechi, tratamentul trebuie făcut cu prudență și doar după evaluare medicală.

Keratoză seboreică pe scalp

Keratozele seboreice pot apărea și pe scalp. Uneori sunt descoperite la pieptănat, la tuns sau când se agață și se irită. Pot semăna cu alunițe, veruci sau cruste persistente.

Dacă leziunea de pe scalp sângerează, crește, doare sau se modifică, consultul dermatologic este recomandat. Scalpului îi pot lipsi semnele ușor vizibile, pentru că zona este acoperită de păr.

Dacă există și coji, mâncărime sau scuame difuze, problema poate fi diferită, cum ar fi dermatita seboreică, psoriazisul sau altă afecțiune a scalpului. Poți citi și despre căderea părului și când mergi la dermatolog, mai ales dacă apar modificări ale scalpului asociate.

Keratoze multiple

Este frecvent ca o persoană să dezvolte mai multe keratoze seboreice în timp. Acest lucru nu înseamnă automat că există o boală gravă. Totuși, apariția bruscă a multor leziuni, mai ales dacă sunt pruriginoase sau inflamate, merită discutată cu medicul.

Dermatologul poate confirma dacă toate sunt keratoze seboreice sau dacă printre ele există leziuni care trebuie urmărite separat.

Dacă ai multe alunițe sau leziuni pigmentare diferite, controlul periodic poate fi util pentru a observa modificările în timp.

Se pot transforma în cancer?

Keratozele seboreice obișnuite sunt leziuni benigne și nu sunt considerate leziuni precanceroase. Totuși, pot semăna cu alte leziuni, inclusiv cu unele cancere de piele. Problema principală este diagnosticul diferențial, nu transformarea unei keratoze tipice.

Dacă dermatologul confirmă că este keratoză seboreică tipică, de obicei nu este nevoie de tratament medical. Dacă aspectul nu este tipic, medicul poate recomanda investigații.

Orice leziune care se modifică trebuie reevaluată, chiar dacă anterior părea benignă.

Ce este dermatoscopia și când ajută

Dermatoscopia este o metodă prin care dermatologul examinează leziunea cu un instrument special, numit dermatoscop. Acesta permite observarea unor structuri care nu se văd clar cu ochiul liber.

În cazul keratozelor seboreice, dermatoscopia poate ajuta la diferențierea față de alunițe, veruci, keratoze actinice sau alte leziuni. Nu doare și nu presupune tăierea pielii.

Pentru detalii, citește articolul despre dermatoscopie: ce este și când se recomandă.

Când poate fi nevoie de biopsie

Biopsia nu este necesară pentru majoritatea keratozelor seboreice tipice. Totuși, poate fi recomandată dacă leziunea are aspect incert, este foarte închisă la culoare, crește rapid, sângerează, se ulcerează sau nu se poate diferenția sigur de o leziune suspectă.

Biopsia de piele și examenul histopatologic pot clarifica natura unei leziuni atunci când examinarea clinică sau dermatoscopia nu sunt suficiente. Rezultatul histopatologic poate confirma dacă leziunea este benignă sau dacă are nevoie de altă conduită medicală.

Dacă medicul recomandă biopsie, scopul este clarificarea naturii leziunii, nu neapărat pentru că diagnosticul este grav.

Se tratează keratoza seboreică?

Keratozele seboreice nu au nevoie de tratament dacă sunt tipice, nu deranjează și diagnosticul este clar. Pot fi lăsate în pace și monitorizate.

Îndepărtarea poate fi recomandată sau dorită dacă:

• se irită frecvent;
• sângerează după frecare;
• se agață de haine sau bijuterii;
• deranjează estetic;
• este traumatizată la ras sau pieptănat;
• diagnosticul nu este clar;
• medicul recomandă examinare histopatologică.

Tratamentul trebuie ales după consult, mai ales dacă leziunea este pigmentată.

Cum se pot îndepărta

Metoda depinde de dimensiune, localizare, număr, aspect și suspiciunea clinică. Dermatologul poate recomanda crioterapie, chiuretare, electrocauterizare, excizie sau altă metodă potrivită.

Dacă există dubiu diagnostic, îndepărtarea trebuie făcută într-un mod care permite examinarea histopatologică. Nu toate metodele sunt potrivite pentru toate leziunile.

După procedură, poate apărea crustă, roșeață, modificare temporară de pigment sau, rar, cicatrice. Medicul explică modul de îngrijire locală.

Ce să nu faci acasă

Nu rupe, nu tăia și nu arde keratozele acasă. Nu aplica soluții pentru veruci, acizi, usturoi, uleiuri iritante sau alte tratamente populare pe leziuni pigmentate ori neclare.

Riscurile includ:

• sângerare;
• infecție;
• cicatrici;
• arsuri chimice;
• modificări de pigment;
• îndepărtare incompletă;
• întârzierea diagnosticului unei leziuni importante.

O leziune pigmentată trebuie văzută de dermatolog înainte să fie tratată.

Când trebuie să mergi la dermatolog

Consultul dermatologic este recomandat dacă nu ești sigur că leziunea este keratoză seboreică sau dacă apar modificări.

Mergi la dermatolog dacă leziunea:

• crește rapid;
• își schimbă culoarea;
• are margini neregulate;
• are mai multe culori;
• sângerează;
• face crustă repetat;
• doare;
• mănâncă persistent;
• se ulcerează;
• arată ca o rană care nu se vindecă;
• apare brusc și este foarte închisă la culoare;
• este traumatizată frecvent;
• este pe față, scalp, ureche, pleoapă sau zonă genitală;
• nu ești sigur că este benignă.

Dacă nu știi ce specialitate este potrivită, poți consulta lista de simptome organizate pe specialități.

Cum te pregătești pentru consult

Pentru consult, este util să știi de când există leziunea, dacă s-a modificat și dacă a sângerat. Spune medicului dacă ai încercat să o tratezi acasă sau dacă ai rupt-o, zgâriat-o ori ars-o.

Poți pregăti informații despre:

• momentul apariției;
• viteza de creștere;
• modificări de culoare;
• sângerare;
• mâncărime;
• durere;
• traumatisme locale;
• istoric de cancer de piele;
• arsuri solare importante;
• numărul de alunițe;
• fotografii vechi, dacă există.

Fotografiile pot ajuta la compararea evoluției în timp.

Consult dermatologic la Prevencia

Dacă ai o keratoză seboreică, o aluniță, o excrescență sau o leziune pigmentată care nu este clară, poți solicita un consult dermatologic. Medicul dermatolog poate examina leziunea, poate recomanda dermatoscopie și poate decide dacă este nevoie de monitorizare, tratament sau investigații suplimentare.

Pentru disponibilitate, locații și medici, poți accesa pagina de programare la dermatologie. Dacă ai bilet de trimitere și ești eligibil, poți verifica și informațiile despre servicii CAS Prevencia.

Când nu trebuie să amâni

Nu amâna consultul dacă leziunea sângerează, crește rapid, își schimbă culoarea, are margini neregulate, doare, se ulcerează sau arată ca o rană care nu se vindecă.

Nu încerca îndepărtarea acasă dacă formațiunea este închisă la culoare, neregulată, iritată sau dacă nu ești sigur că este keratoză seboreică.

Concluzie

Keratoza seboreică este o leziune benignă frecventă, mai ales la adulți. Poate avea aspect ceros, rugos, maroniu sau „lipit” de piele. De cele mai multe ori nu este periculoasă și nu necesită tratament.

Totuși, poate semăna cu alunițe, veruci, papiloame sau leziuni cutanate suspecte. Dacă se modifică, sângerează, doare, crește rapid sau diagnosticul nu este clar, consultul dermatologic este recomandat. Evaluarea corectă previne tratamentele greșite și ajută la identificarea leziunilor care au nevoie de investigații suplimentare.