Keratoza seboreică: cauze și tratament | Prevencia

Keratoza seboreică: cum arată, cauze, tratament și diferența față de aluniță

Keratoza seboreică este una dintre cele mai frecvente leziuni benigne ale pielii la adulți. Poate fi maronie, gălbuie, gri sau aproape neagră, plată ori reliefată și are adesea un aspect cerat, rugos sau ca și cum ar fi „lipită” de piele.

În mod obișnuit, keratoza seboreică nu este cancer și nu necesită tratament. Problema este că uneori poate semăna cu o aluniță, o verucă, o keratoză actinică sau cu o leziune cutanată suspectă.

De aceea, o formațiune nouă, foarte închisă la culoare, care crește, își schimbă aspectul, sângerează sau nu seamănă clar cu celelalte leziuni merită evaluată de dermatolog.

În acest articol explicăm cum arată keratoza seboreică, de ce apare, cum se diferențiază de o aluniță, când este nevoie de dermatoscopie și în ce situații poate fi îndepărtată.

Ce este keratoza seboreică

Keratoza seboreică este o proliferare benignă a celulelor din stratul superficial al pielii.

Apare în special la adulți și devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Unele persoane au o singură leziune, în timp ce altele dezvoltă mai multe keratoze seboreice pe parcursul vieții.

Keratoza seboreică:

• este benignă;
• nu este contagioasă;
• nu este produsă de igiena deficitară;
• poate apărea singură sau în număr mare;
• nu trebuie confundată automat cu o aluniță sau cu un neg.

Dacă diagnosticul nu este clar, evaluarea dermatologică este mai sigură decât încercarea de a identifica leziunea exclusiv din fotografii.

Cum arată keratoza seboreică

Aspectul poate varia destul de mult.

O keratoză seboreică poate fi:

• de culoarea pielii;
• gălbuie;
• bej;
• maronie;
• gri;
• brun închis;
• aproape neagră.

Suprafața poate fi:

• netedă;
• cerată;
• rugoasă;
• reliefată;
• verucoasă;
• cu aspect de crustă.

Un aspect caracteristic este impresia că formațiunea este „lipită” sau „aplicată” pe suprafața pielii.

Unele keratoze sunt foarte subțiri și plate, în timp ce altele devin groase și reliefate.

Pot avea doar câțiva milimetri sau pot ajunge la dimensiuni mai mari.

Aspectul este însă suficient de variabil încât diagnosticul nu trebuie stabilit doar dintr-o fotografie. O leziune foarte pigmentată, nouă sau care se modifică trebuie examinată de dermatolog.

Unde apare keratoza seboreică

Poate apărea în multe regiuni ale corpului, inclusiv:

• față;
• scalp;
• gât;
• piept;
• spate;
• abdomen;
• brațe;
• picioare.

Este frecventă pe trunchi.

Keratozele seboreice tipice nu apar, în general, pe palme și tălpi.

Pe scalp, o leziune poate fi observată întâmplător la pieptănat, tuns sau după ce este traumatizată.

Pe față sau în apropierea ochilor, chiar și o leziune benignă poate necesita o abordare mai atentă dacă se dorește îndepărtarea.

Keratoza seboreică sau aluniță?

Pentru pacient, diferența nu este întotdeauna evidentă.

O aluniță sau nev melanocitar este formată din celule pigmentare. Poate fi prezentă de mult timp și poate fi plată sau reliefată.

Keratoza seboreică provine din stratul superficial al pielii și are adesea un aspect mai cerat, rugos sau „lipit”.

Totuși, există keratoze seboreice foarte pigmentate care pot semăna cu o aluniță.

La fel, unele leziuni melanocitare pot semăna cu o keratoză.

De aceea, culoarea singură nu stabilește diagnosticul.

Dacă o formațiune își schimbă forma, culoarea, dimensiunea sau marginile, citește și ghidul despre alunița modificată și semnele ABCDE.

Keratoză seboreică sau verucă?

Verucile sau negii sunt produse de anumite tipuri de virus HPV cutanat și pot avea o suprafață rugoasă.

Keratoza seboreică nu este produsă de HPV și nu este contagioasă.

Uneori cele două formațiuni pot semăna suficient de mult încât diferența să nu fie evidentă pentru pacient.

Nu aplica soluții pentru negi pe o leziune pigmentată sau neclară înainte ca diagnosticul să fie stabilit.

Keratoză seboreică sau papilom?

Papiloamele cutanate sunt de obicei formațiuni moi, uneori pediculate, care apar frecvent în zone de frecare, precum gâtul sau axilele.

Keratozele seboreice au mai frecvent o suprafață cerată, rugoasă sau verucoasă.

Cele două pot fi confundate, mai ales când leziunile sunt mici.

Dacă formațiunea se irită, crește, sângerează sau diagnosticul nu este clar, este recomandată evaluarea dermatologică.

Keratoza seboreică poate semăna cu cancerul de piele?

Da, uneori.

Keratoza seboreică tipică este benignă, dar unele leziuni precanceroase sau cancere cutanate pot avea un aspect asemănător.

Problema principală nu este transformarea unei keratoze seboreice obișnuite în cancer, ci posibilitatea ca o altă leziune să fie confundată cu o keratoză.

Merită evaluată o formațiune care:

• apare recent și arată diferit;
• crește rapid;
• devine foarte închisă la culoare;
• are mai multe culori;
• are margini neregulate;
• sângerează fără un traumatism clar;
• se ulcerează;
• face crustă repetat;
• nu se vindecă;
• este diferită de celelalte leziuni de pe piele.

Dacă ai o leziune care sângerează sau persistă, citește și când o leziune pe piele care sângerează sau nu se vindecă trebuie evaluată.

De ce apare keratoza seboreică

Cauza exactă nu este complet cunoscută.

Sunt însă asociați mai mulți factori.

Vârsta

Keratozele seboreice devin mult mai frecvente odată cu vârsta și sunt întâlnite în special după vârsta mijlocie.

Predispoziția familială

Unele persoane par să aibă o predispoziție genetică pentru dezvoltarea unui număr mare de keratoze seboreice.

Expunerea solară

Expunerea la soare ar putea contribui la apariția anumitor leziuni, dar keratozele seboreice apar și în zone care nu sunt expuse frecvent la soare.

Prin urmare, lumina solară nu explică singură apariția lor.

Keratoza seboreică se transmite?

Nu.

Keratoza seboreică nu este contagioasă.

Nu se transmite:

• prin atingere;
• prin folosirea acelorași obiecte;
• de la o persoană la alta.

Dacă în timp apar mai multe leziuni, acest lucru nu înseamnă că prima s-a „răspândit”.

Numărul lor poate crește odată cu vârsta.

Keratoza seboreică poate apărea pe scalp?

Da.

Pe scalp poate avea aspect maroniu, cerat, rugos sau reliefat și poate fi confundată cu o aluniță, un neg sau o altă leziune.

Uneori este traumatizată la:

• pieptănat;
• tuns;
• ras;
• scărpinat.

O formațiune pe scalp care sângerează repetat, se modifică sau nu este clar diagnosticată trebuie evaluată dermatologic înainte de a fi îndepărtată.

Ce faci dacă o keratoză seboreică s-a rupt sau sângerează

O keratoză seboreică reliefată poate fi traumatizată accidental de haine, bijuterii, pieptănat, ras sau scărpinare.

Poate apărea:

• sângerare;
• crustă;
• roșeață;
• inflamație;
• sensibilitate locală.

Dacă s-a traumatizat:

• nu încerca să desprinzi restul leziunii;
• nu o tăia;
• nu o arde;
• curăță delicat zona;
• evită traumatizarea repetată.

Dacă sângerarea se repetă, dacă leziunea nu se vindecă sau dacă diagnosticul nu a fost confirmat anterior de medic, este indicat un consult dermatologic.

O formațiune care sângerează nu trebuie presupusă automat a fi „doar o keratoză”.

Ce este dermatoscopia și când ajută

Dermatoscopia este o examinare efectuată de dermatolog cu ajutorul unui instrument optic numit dermatoscop.

Permite observarea unor structuri ale leziunii care nu sunt ușor vizibile cu ochiul liber.

În cazul unei keratoze seboreice, dermatoscopia poate ajuta la diferențierea față de:

• alunițe;
• keratoze actinice;
• veruci;
• alte formațiuni pigmentate;
• anumite leziuni suspecte.

Examinarea este rapidă și nedureroasă și nu presupune tăierea pielii.

Pentru explicații detaliate, citește Dermatoscopie: ce este, când se recomandă și ce poate vedea medicul.

Când poate fi nevoie de biopsie

Majoritatea keratozelor seboreice tipice nu necesită biopsie.

Medicul poate recomanda însă îndepărtarea leziunii și analiza histopatologică dacă:

• diagnosticul nu este sigur;
• leziunea este foarte pigmentată;
• se modifică;
• crește rapid;
• sângerează;
• se ulcerează;
• are caracteristici neobișnuite;
• nu poate fi diferențiată sigur de o leziune tumorală.

Examenul histopatologic înseamnă analiza țesutului la microscop și poate clarifica diagnosticul.

Pentru mai multe detalii, citește Biopsie de piele: când se recomandă examen histopatologic.

Recomandarea unei biopsii nu înseamnă automat că medicul consideră leziunea malignă. De multe ori, scopul este pur și simplu confirmarea diagnosticului.

Tratamentul keratozei seboreice: când trebuie îndepărtată

O keratoză seboreică tipică, confirmată ca benignă, nu trebuie obligatoriu tratată.

Poate rămâne pe piele dacă:

• nu deranjează;
• nu este traumatizată;
• nu sângerează;
• diagnosticul este clar.

Îndepărtarea poate fi recomandată sau dorită dacă:

• se irită frecvent;
• se agață de haine sau bijuterii;
• este traumatizată la ras sau pieptănat;
• sângerează după frecare;
• provoacă mâncărime persistentă;
• deranjează estetic;
• diagnosticul nu este clar;
• medicul consideră necesar examen histopatologic.

Alegerea metodei se face după ce dermatologul vede leziunea.

Cum se poate îndepărta keratoza seboreică

Metoda depinde de:

• dimensiune;
• grosime;
• localizare;
• numărul leziunilor;
• tipul de piele;
• aspect;
• gradul de certitudine al diagnosticului.

Dermatologul poate folosi, în funcție de caz:

Crioterapia

Leziunea este tratată cu azot lichid.

Poate fi utilă pentru anumite keratoze, dar eficiența depinde de grosimea leziunii.

Pot apărea temporar roșeață, crustă sau modificări de pigment.

Chiuretarea

Leziunea este îndepărtată mecanic cu un instrument special.

Este folosită în anumite forme de keratoză seboreică.

Electrocauterizarea

Țesutul este tratat prin energie electrică controlată.

Poate fi folosită singură sau împreună cu chiuretarea, în funcție de leziune.

Excizia sau îndepărtarea pentru examen histopatologic

Dacă diagnosticul nu este sigur, medicul poate prefera o metodă care permite păstrarea țesutului pentru analiză la microscop.

Nu toate metodele sunt potrivite pentru toate leziunile.

Keratoza seboreică poate dispărea singură?

În general, keratozele seboreice persistă.

Ele se pot modifica lent în timp, devenind mai groase, mai pigmentate sau mai reliefate.

O leziune se poate traumatiza și o parte se poate desprinde, dar aceasta nu reprezintă o metodă sigură de tratament și nu este recomandat să încerci să o îndepărtezi acasă.

Keratoza seboreică se poate transforma în cancer?

Keratoza seboreică tipică este o leziune benignă și nu este considerată o leziune precanceroasă.

Motivul pentru care unele keratoze trebuie evaluate este altul: anumite leziuni precanceroase sau cancere cutanate pot semăna cu o keratoză seboreică.

De aceea, o formațiune nouă sau schimbată nu trebuie diagnosticată exclusiv prin comparație cu fotografii de pe internet.

Ce să nu faci acasă

Nu încerca să:

• tai leziunea;
• o rupi;
• o arzi;
• o legi cu ață;
• aplici acizi;
• folosești soluții pentru negi;
• aplici substanțe iritante sau tratamente „naturiste” pentru a o distruge.

Riscurile includ:

• sângerare;
• infecție;
• cicatrice;
• arsuri;
• modificări de pigment;
• îndepărtare incompletă;
• întârzierea diagnosticului unei alte leziuni.

O formațiune pigmentată sau cu diagnostic incert trebuie evaluată înainte de orice intervenție.

Când trebuie să mergi la dermatolog

Este recomandată evaluarea dermatologică dacă leziunea:

• este nouă și nu știi ce este;
• crește rapid;
• își schimbă forma;
• își schimbă culoarea;
• devine foarte închisă la culoare;
• are margini neregulate;
• prezintă mai multe culori;
• sângerează;
• face crustă repetat;
• doare;
• provoacă mâncărime persistentă;
• se ulcerează;
• arată ca o rană care nu se vindecă;
• este traumatizată frecvent;
• se află într-o zonă sensibilă;
• arată diferit față de celelalte leziuni;
• nu ești sigur că este benignă.

Dacă ai mai multe alunițe sau o leziune pigmentată care s-a schimbat, dermatologul poate recomanda și dermatoscopie.

Cum te pregătești pentru consult

Înainte de consultație este util să îți amintești:

• de când ai observat leziunea;
• dacă s-a mărit;
• dacă și-a schimbat culoarea;
• dacă a sângerat;
• dacă provoacă mâncărime;
• dacă doare;
• dacă a fost traumatizată;
• dacă ai încercat să o tratezi acasă.

Dacă ai fotografii mai vechi ale leziunii, acestea pot fi utile pentru compararea evoluției.

Consult dermatologic la Prevencia

Dacă ai o keratoză seboreică, o aluniță, o pată pigmentată sau o formațiune cutanată al cărei diagnostic nu este clar, poți solicita un consult dermatologic.

Dermatologul poate examina leziunea și poate stabili dacă este suficientă monitorizarea sau dacă este nevoie de dermatoscopie, tratament, îndepărtare ori examen histopatologic.

Dacă dorești consultație decontată și ai bilet de trimitere, poți verifica separat disponibilitatea pe pagina Dermatologie CAS în București.

Întrebări frecvente despre keratoza seboreică

Keratoza seboreică este cancer?

Nu. Keratoza seboreică tipică este o leziune benignă.

Problema este că unele cancere de piele sau leziuni precanceroase pot avea un aspect asemănător. Dacă diagnosticul nu este clar, dermatologul poate recomanda dermatoscopie sau biopsie.

Keratoza seboreică este precanceroasă?

Keratoza seboreică obișnuită nu este considerată o leziune precanceroasă.

Nu trebuie confundată însă cu keratoza actinică, care este o afecțiune diferită.

Keratoza seboreică poate cădea singură?

O leziune poate fi traumatizată și o parte din ea se poate desprinde, dar keratoza nu trebuie ruptă sau îndepărtată intenționat acasă.

Dacă sângerează sau se rupe repetat, este recomandată evaluarea dermatologică.

Keratoza seboreică poate apărea pe scalp?

Da. Poate apărea pe scalp și poate fi traumatizată la pieptănat sau tuns.

O formațiune de pe scalp care se modifică sau sângerează trebuie verificată.

Keratoza seboreică trebuie îndepărtată?

Nu neapărat.

Dacă diagnosticul este clar, leziunea este benignă și nu provoacă probleme, poate fi lăsată pe loc.

Îndepărtarea poate fi făcută dacă se irită, sângerează, este traumatizată repetat, deranjează estetic sau există dubii privind diagnosticul.

Există cremă pentru keratoza seboreică?

Nu este recomandat să încerci să distrugi o leziune neclară cu creme, acizi sau produse pentru negi.

Tratamentul depinde de aspectul și localizarea leziunii și trebuie ales după evaluare dermatologică.

Cum diferențiezi o keratoză seboreică de o aluniță?

Uneori aspectul este suficient de caracteristic pentru dermatolog, dar pentru pacient diferența poate fi dificilă.

Dermatoscopia poate ajuta la examinarea structurilor leziunii. Dacă aspectul rămâne incert, poate fi necesar examen histopatologic.

Concluzie

Keratoza seboreică este o leziune benignă foarte frecventă la adulți. Poate fi maronie sau aproape neagră, plată ori reliefată și are adesea un aspect cerat, rugos sau „lipit” de piele.

În cele mai multe cazuri nu este periculoasă și nu necesită tratament.

Totuși, unele keratoze pot semăna cu alunițe, veruci, keratoze actinice sau leziuni tumorale. Dacă o formațiune este nouă, crește, își schimbă culoarea, sângerează, face crustă repetat sau diagnosticul nu este clar, evaluarea dermatologică este cea mai sigură variantă.

Nu încerca să îndepărtezi acasă o leziune pigmentată sau neclară.

Surse medicale

1. American Academy of Dermatology – Seborrheic keratoses: Overview – informații despre aspect, caracter benign și diferențierea față de alte leziuni.
2. American Academy of Dermatology – Seborrheic keratoses: Diagnosis and treatment – indicații pentru evaluare și opțiunile de îndepărtare.
3. American Academy of Dermatology – Seborrheic keratoses: Signs and symptoms – caracteristicile clinice și localizările frecvente.
4. Mayo Clinic – Seborrheic keratosis: Symptoms and causes / Diagnosis and treatment – prezentare clinică, situații care justifică evaluarea și metode de tratament.
5. DermNet – Seborrhoeic keratosis – referință dermatologică privind diagnosticul diferențial și caracteristicile leziunii.