Cancer ovarian: un test de sânge experimental a identificat leziuni precursoare

Cancerul ovarian ar putea avea un semnal detectabil în sânge înainte de apariția unei tumori invazive. O echipă internațională a testat o moleculă numită Tu-Stroma în probe deja recoltate de la femei cu diagnostice cunoscute, într-un studiu publicat pe 10 noiembrie în Nature Medicine.

Într-un grup folosit pentru verificare, testul a identificat 24 dintre cele 26 de femei cu o leziune precursoare și a clasificat corect 53 dintre cele 54 de femei sănătoase, potrivit Universității Justus Liebig din Gießen.

Cercetătorii au căutat o leziune microscopică din trompă

Unele dintre cele mai agresive cancere ovariene încep în trompele uterine, conductele care leagă zona ovarelor de uter. Înainte de invazia țesuturilor poate exista o mică zonă de celule anormale, numită STIC.

Această leziune este de obicei identificată la microscop, după îndepărtarea chirurgicală a trompei. Este prea mică pentru a fi văzută prin investigațiile obișnuite de imagistică, explică echipa de la Hoag, instituția americană care a condus cercetarea.

Tu-Stroma este o moleculă de ARN, implicată în comunicarea dintre celule. Cercetătorii au măsurat-o în mici particule eliberate de celule și ajunse în sânge, pentru a vedea dacă deosebește femeile cu leziuni precoce de cele fără boală.

506 probe, dar un grup mult mai mic pentru leziunea precursoare

Studiul a inclus 506 femei: 43 cu STIC izolat, fără cancer invaziv asociat, 232 cu carcinom seros de grad înalt, 88 cu leziuni benigne și 143 de femei fără modificări la trompe și ovare, folosite drept grup de comparație. Carcinomul seros de grad înalt este cel mai frecvent tip de cancer ovarian epitelial.

Cercetătorii au stabilit pragul testului pe 268 dintre participante și l-au verificat apoi pe celelalte 238. Cele 26 de femei cu STIC și cele 54 sănătoase fac parte din acest al doilea grup.

Asta înseamnă că două leziuni au fost ratate și că o persoană sănătoasă a avut un rezultat pozitiv, potrivit calculelor Prevencia.

Un rezultat bun în probe selectate nu este încă screening

Screeningul înseamnă testarea persoanelor fără simptome, înainte de a ști cine are boala. Acolo, un rezultat pozitiv greșit poate duce la alte investigații sau chiar la intervenții inutile.

Un calcul arată de ce contează cât de frecventă este leziunea în grupul testat. Într-un scenariu cu aproximativ 4 femei afectate din 1.000, doar aproximativ 1 din 6 rezultate pozitive ar fi corect.

Într-un scenariu cu risc mai mare, cu 5 femei afectate din 100, aproximativ 7 din 10 rezultate pozitive ar fi corecte. Ambele estimări sunt obținute potrivit calculelor Prevencia, pe baza grupului de verificare și a scenariilor modelate în studiu.

Nu sunt rezultate observate într-un program de screening. Cu un singur rezultat fals pozitiv din 54 de femei sănătoase, aceste estimări se pot schimba mult într-un grup mai mare.

Studiul nu a demonstrat că folosirea testului reduce decesele, câți ani înaintea diagnosticului poate apărea semnalul sau ce decizie medicală ar trebui luată după un rezultat pozitiv. Acestea sunt întrebările care fac diferența dintre o descoperire și un test util.

CA125 nu este un test de screening pentru femeile cu risc obișnuit

În probele studiate, Tu-Stroma a diferențiat mai bine grupurile decât CA125, un marker deja folosit în evaluarea bolii ovariene.

Grupul american de experți independenți USPSTF nu recomandă, din 2018, screeningul ovarian de rutină la femei fără simptome și fără un sindrom ereditar cunoscut cu risc mare. Recomandarea privește inclusiv testarea CA125 și ecografia transvaginală folosite în acest scop.

Evaluarea unor simptome este o situație diferită. Durerile pelvine persistente, de exemplu, pot avea multe cauze și merită investigate în funcție de context.

Urmează verificarea la femei urmărite în timp

Hoag anunță că pregătește studii în care va recolta probe și va urmări participantele în timp, inclusiv femei cu și fără risc genetic crescut.

Hoag vede o posibilă utilitate mai ales pentru femeile cu risc ereditar mare, inclusiv cele cu modificări ale genelor BRCA1 sau BRCA2. Multe dintre participantele cu STIC din studiu aveau astfel de modificări genetice.

Pentru România, studiul nu anunță acces clinic la Tu-Stroma și nici decontare. Nu există încă o dată anunțată la care ar putea fi oferit pacientelor.