Nefropatia diabetică, numită și boală renală diabetică, este afectarea rinichilor asociată diabetului. Poate evolua fără simptome, iar screeningul prin eGFR și albuminurie permite identificarea riscului înainte de apariția insuficienței renale avansate.
Cum afectează diabetul rinichii
Hiperglicemia persistentă poate deteriora vasele mici și filtrul glomerular. Hipertensiunea, fumatul, bolile cardiovasculare și istoricul familial pot crește suplimentar riscul.
Nu orice persoană cu diabet și boală renală are automat nefropatie diabetică. Alte cauze trebuie luate în calcul dacă evoluția, sedimentul urinar sau simptomele nu sunt tipice.
Ce analize se fac
Cele două teste centrale sunt:
- eGFR, estimat din creatinina serică, pentru funcția de filtrare;
- raportul albumină/creatinină din urină, pentru pierderea albuminei.
În general, screeningul se face periodic la persoanele cu diabet, după recomandarea medicului. Un rezultat crescut al albuminuriei trebuie confirmat, deoarece efortul, febra, infecția urinară, hiperglicemia severă sau hipertensiunea necontrolată îl pot modifica temporar.
Vezi explicațiile despre analizele pentru rinichi și proteinurie/albuminurie.
Există simptome?
Stadiile timpurii sunt de obicei fără simptome. În forme avansate pot apărea edeme, oboseală, greață, prurit, scăderea poftei de mâncare sau dificultăți de respirație. Aceste manifestări nu sunt specifice și pot avea alte cauze.
Cum se reduce riscul de progresie
Planul este individual și poate include:
- controlul glicemiei fără episoade frecvente de hipoglicemie;
- controlul tensiunii arteriale;
- medicamente cu efect protector renal și cardiovascular, când sunt indicate;
- monitorizarea creatininei, eGFR, albuminuriei și potasiului;
- renunțarea la fumat;
- reducerea excesului de sare și adaptarea greutății;
- evitarea antiinflamatoarelor și suplimentelor potențial nefrotoxice fără recomandare.
Unele medicamente pentru diabet își modifică doza sau indicația în funcție de eGFR. Nu schimba tratamentul fără medicul care urmărește diabetul și rinichii.
Alimentația
Dieta trebuie să țină cont simultan de glicemie, risc cardiovascular și funcția renală. Nu există o listă unică de alimente interzise. Proteinele, potasiul, fosforul și lichidele se adaptează stadiului și analizelor.
Vezi ghidul despre alimentația în boala cronică de rinichi.
Când este indicat nefrologul
Consultul nefrologic este util când albuminuria persistă sau crește, eGFR scade, potasiul se modifică, tensiunea este dificil de controlat ori există dubii privind cauza afectării. Prezența sângelui în urină, scăderea rapidă a filtrării sau proteinuria mare pot sugera o altă boală renală asociată.
Nefrologul colaborează cu diabetologul, medicul de familie, internistul și cardiologul. Scopul este protejarea rinichilor și reducerea riscului cardiovascular, nu doar normalizarea unei singure analize.
Când este nevoie de ajutor urgent
Solicită evaluare rapidă dacă scade mult cantitatea de urină, apar dificultăți de respirație, confuzie, vărsături persistente, edeme care se agravează repede sau simptome de hiperglicemie ori hipoglicemie severă.
Pentru clasificarea afectării vezi boala cronică de rinichi. Pentru evaluare și monitorizare poți accesa Nefrologia Prevencia.
Surse medicale
Scris de
Medic Primar Nefrologie
