Când consumul de alcool devine o problemă? Semne și tratament

Un pahar de vin la cină, câteva beri în weekend sau consumul ocazional la o petrecere nu înseamnă automat dependență.

Problema apare când alcoolul începe să controleze deciziile persoanei, când cantitatea crește, când apar consecințe și când încercările de reducere nu reușesc.

Nu trebuie să bei dimineața, să pierzi locul de muncă sau să consumi zilnic pentru ca alcoolul să fi devenit o problemă.

Semnele pot fi mai discrete:

bei mai mult decât intenționai;
te gândești frecvent când vei putea bea;
ai nevoie de alcool pentru a adormi sau a socializa;
ascunzi cantitatea;
familia îți atrage atenția;
nu reușești să faci pauza propusă;
ai pierderi de memorie;
continui deși alcoolul îți agravează sănătatea;
tremuri, transpiri sau devii foarte anxios când întârzii primul pahar.

Tulburarea de consum de alcool este o problemă medicală tratabilă, nu o lipsă de caracter.

Dacă bei zilnic sau ai simptome când întârzii consumul, nu opri brusc alcoolul fără o evaluare medicală. Sevrajul poate provoca convulsii, halucinații și confuzie severă.

Ce este tulburarea de consum de alcool?

Tulburarea de consum de alcool descrie un tipar problematic în care persoanei îi este greu să controleze consumul, deși acesta produce suferință sau consecințe.

Poate fi:

ușoară;
moderată;
severă.

Termenul include situații numite anterior:

abuz de alcool;
dependență de alcool;
adicție;
alcoolism.

Utilizarea termenului medical reduce moralizarea și ajută la înțelegerea faptului că problema poate exista pe un spectru.

O persoană nu trebuie să ajungă în forma cea mai severă pentru a cere ajutor.

Intervenția precoce este, de regulă, mai ușoară decât tratarea unei dependențe avansate.

Cantitatea este singurul criteriu?

Nu.

Cantitatea și frecvența contează, dar nu stabilesc singure diagnosticul.

Doi oameni pot consuma aceeași cantitate și pot avea:

riscuri medicale diferite;
niveluri diferite de control;
consecințe diferite;
tratamente diferite;
vulnerabilități diferite la dependență.

Evaluarea urmărește și:

dacă persoana își poate respecta limita;
motivul pentru care bea;
dacă apar pierderi de memorie;
dacă alcoolul este combinat cu medicamente;
dacă există accidente;
dacă apar toleranță și sevraj;
dacă relațiile și munca sunt afectate;
dacă există boli hepatice, cardiace sau psihice;
dacă persoana a încercat fără succes să reducă.

Numărul paharelor este important, dar pierderea controlului este adesea și mai relevantă.

Ce înseamnă o porție de alcool?

Cantitatea de alcool pur diferă în funcție de volumul băuturii și concentrația acesteia.

Aproximativ:

330 ml de bere cu 5% alcool conțin în jur de 13 g de alcool pur;
150 ml de vin cu 12% conțin în jur de 14 g;
40 ml de băutură spirtoasă cu 40% conțin în jur de 13 g.

Un pahar turnat acasă poate conține două sau mai multe porții, mai ales dacă:

paharul este mare;
vinul este turnat până sus;
băutura este mai concentrată;
cocktailul conține mai multe măsuri;
sticla este împărțită fără măsurare.

Pentru evaluare, este util să notezi:

tipul băuturii;
volumul;
concentrația;
numărul zilelor de consum;
cantitatea maximă într-o zi.

Nu reduce consumul la expresii precum „două pahare”, fără să precizezi mărimea lor.

Nu există o cantitate complet lipsită de risc?

Alcoolul nu este un produs neutru pentru sănătate.

Chiar și cantitățile reduse pot contribui la unele riscuri, inclusiv pentru anumite tipuri de cancer. Riscul crește, în general, odată cu cantitatea și frecvența consumului.

Aceasta nu înseamnă că orice persoană care bea va dezvolta o boală sau o dependență.

Înseamnă că:

„moderat” nu este sinonim cu „fără risc”;
vinul nu devine medicament doar pentru că este consumat la masă;
riscul depinde și de vârstă, sex, boli, tratamente și context;
reducerea cantității reduce adesea riscul, dar nu îl elimină complet.

Când alcoolul devine o problemă?

Poate fi o problemă dacă:

bei mai mult decât ai planificat;
nu te poți opri după primul pahar;
încerci să reduci și nu reușești;
consumul ocupă mult timp;
te recuperezi greu după episoade;
pofta devine intensă;
întârzii sau lipsești de la activități;
continui în ciuda conflictelor;
conduci după consum;
bei în situații periculoase;
continui deși ai o boală agravată de alcool;
ai nevoie de cantități mai mari;
apar simptome când reduci sau oprești.

Medicii evaluează simptomele din ultimele 12 luni. Prezența a cel puțin două criterii poate indica o tulburare de consum de alcool, iar severitatea crește odată cu numărul criteriilor. Diagnosticul aparține însă profesionistului, nu unui autotest.

Care sunt cele 11 semne urmărite la evaluare?

1. Consumi mai mult sau mai mult timp decât intenționai

Spui:

„Beau doar două pahare.”

Dar seara se termină frecvent cu:

sticla goală;
continuarea într-un alt local;
consum până târziu;
imposibilitatea amintirii finalului serii.

2. Ai încercat să reduci și nu ai reușit

Poți stabili:

fără alcool în timpul săptămânii;
numai un pahar;
o lună de pauză;
consum doar la evenimente.

Dacă regula este încălcată repetat, acest lucru merită evaluat.

3. Consumul ocupă mult timp

Timpul poate fi petrecut:

cumpărând alcool;
organizând ocazii;
consumând;
ascunzând;
recuperându-te;
anulând activități a doua zi.

4. Apare pofta intensă

Pofta poate fi declanșată de:

finalul programului;
stres;
singurătate;
o anumită persoană;
drumul spre casă;
un local;
conflicte;
simptome de sevraj.

Persoana poate simți că nu se poate concentra până nu bea.

5. Alcoolul afectează responsabilitățile

Pot apărea:

întârzieri;
absențe;
greșeli;
scăderea performanței;
neglijarea copiilor;
facturi neplătite;
promisiuni încălcate;
consultații ratate.

Faptul că persoana încă lucrează nu exclude o problemă.

6. Consumul continuă în ciuda conflictelor

Partenerul sau familia pot spune că:

persoana devine agresivă;
nu este disponibilă;
cheltuie prea mult;
minte;
uită conversațiile;
nu își respectă rolurile.

Dacă răspunsul este consumul continuu sau ascuns, acesta este un semn important.

7. Renunți la activități

Persoana poate abandona:

sportul;
ieșirile fără alcool;
hobby-urile;
timpul cu familia;
activitățile de dimineață;
călătoriile;
responsabilitățile.

Viața începe să fie organizată în jurul consumului și recuperării.

8. Bei în situații periculoase

De exemplu:

înainte de a conduce;
în timpul condusului;
la locul de muncă;
când folosești utilaje;
înainte de înot;
când ai grijă de un copil;
împreună cu sedative;
după administrarea unor opioide;
în timpul sarcinii.

9. Continui în ciuda unei probleme medicale sau psihice

Alcoolul poate continua deși agravează:

boala hepatică;
pancreatita;
hipertensiunea;
aritmiile;
refluxul;
somnul;
depresia;
anxietatea;
memoria;
căderile;
tratamentele.

10. Apare toleranța

Este nevoie de o cantitate mai mare pentru a obține același efect sau cantitatea anterioară nu mai produce efectul dorit.

11. Apare sevrajul

Când alcoolul este redus sau întârziat pot apărea:

tremor;
transpirații;
greață;
anxietate;
insomnie;
palpitații;
agitație.

În forme severe pot apărea:

convulsii;
halucinații;
confuzie;
delirium tremens.

Citește articolul despre sevrajul alcoolic și semnele de urgență.

Trebuie să beau zilnic pentru a avea o problemă?

Nu.

Unele persoane nu beau în fiecare zi, dar atunci când încep:

pierd controlul;
consumă foarte mult;
au accidente;
devin agresive;
nu își amintesc ce s-a întâmplat;
conduc;
lipsesc a doua zi;
își pun viața în pericol.

Consumul episodic foarte mare poate produce consecințe severe chiar fără dependență fizică zilnică.

Alte persoane consumă cantități aparent mai mici, dar zilnic, pentru:

somn;
reducerea tremorului;
funcționare;
controlul anxietății;
evitarea sevrajului.

Ambele tipare pot necesita evaluare.

Pot avea dependență dacă beau numai seara?

Da.

Consumul de seară poate deveni o rutină rigidă.

Semnele pot include:

nu te poți relaxa fără alcool;
devii iritabil dacă nu există alcool în casă;
cantitatea crește;
începi mai devreme;
ascunzi sticle;
te trezești noaptea și mai bei;
ai nevoie de alcool după orice zi dificilă;
nu poți face o pauză de câteva zile;
ai tremor sau anxietate dimineața.

Ora consumului nu stabilește severitatea.

Ce înseamnă „funcționez bine, deci nu am o problemă”?

Unele persoane păstrează mult timp:

locul de muncă;
venitul;
locuința;
aparența socială;
relațiile profesionale.

În același timp pot exista:

toleranță;
consum ascuns;
boală hepatică;
pierderi de memorie;
conflicte;
anxietate;
insomnie;
dependență fizică.

Expresia „alcoolic funcțional” nu este un diagnostic și poate întârzia recunoașterea problemei.

Întrebarea nu este doar:

„Mai pot merge la serviciu?”

Ci și:

„Ce cost plătesc pentru a menține această aparență?”

Ce este toleranța?

Toleranța înseamnă că organismul se adaptează la expunere și este necesară o cantitate mai mare pentru același efect.

Persoana poate spune:

„Eu țin bine la băutură.”

În realitate, toleranța crescută poate indica expunere repetată și risc de dependență.

Faptul că persoana nu pare foarte amețită nu înseamnă că alcoolul:

nu afectează ficatul;
nu afectează creierul;
nu încetinește reacțiile;
nu interacționează cu medicamentele;
nu afectează condusul.

Toleranța nu protejează organele.

Ce sunt pierderile de memorie după consum?

În timpul unei pierderi de memorie provocate de alcool, persoana poate:

vorbi;
merge;
utiliza telefonul;
purta conversații;
lua decizii;

dar ulterior nu își amintește fragmente sau ore întregi.

Aceasta nu este doar „adormirea” sau mahmureala.

Este un semn că alcoolul a perturbat formarea amintirilor și indică un consum cu risc ridicat.

Pot apărea:

sex neprotejat;
accidente;
conflicte;
cheltuieli;
condus;
vulnerabilitate la agresiune;
comportamente pe care persoana nu și le amintește.

Pierderile de memorie repetate justifică evaluare medicală.

Alcoolul ajută la somn?

Poate facilita adormirea, dar tinde să fragmenteze somnul.

Pot apărea:

treziri;
somn superficial;
transpirații;
sforăit mai sever;
agravarea apneei;
trezire foarte devreme;
anxietate dimineața;
oboseală;
nevoia unei cantități mai mari.

Persoana poate ajunge să creadă că nu poate dormi fără alcool, deși alcoolul contribuie la deteriorarea somnului.

Citește:

Alcoolul calmează anxietatea?

Temporar, poate reduce inhibiția și tensiunea.

După ce efectul scade pot apărea:

anxietate;
palpitații;
tremor;
iritabilitate;
somn slab;
atacuri de panică;
nevoie de un nou consum.

Se poate forma un ciclu:

persoana este anxioasă;
bea;
se liniștește temporar;
anxietatea revine;
bea din nou;
toleranța și dependența cresc.

Alcoolul poate masca o problemă care necesită tratament:

anxietate generalizată;
anxietate socială;
panică;
PTSD;
depresie;
doliu.

Alcoolul tratează depresia?

Nu.

Este o substanță deprimantă a sistemului nervos și poate agrava:

dispoziția;
lipsa speranței;
impulsivitatea;
conflictele;
somnul;
izolarea;
riscul suicidar.

Unele tentative suicidare au loc în contextul intoxicației, când controlul impulsurilor este redus.

O persoană care bea și spune:

„Nu mai are rost.”

trebuie întrebată direct despre:

dorința de moarte;
plan;
metodă;
acces la mijloace;
tentativă.

Pentru plan sau pericol imediat se apelează 112.

Alcoolul și PTSD

Persoana poate consuma pentru:

a bloca amintirile;
a reduce hipervigilența;
a adormi;
a evita coșmarurile;
a tolera interacțiunile;
a amorți vinovăția.

Consumul poate produce o ușurare scurtă, dar agravează frecvent:

somnul;
coșmarurile;
depresia;
memoria;
impulsivitatea;
tratamentul traumei.

PTSD și tulburarea de consum de alcool trebuie evaluate și tratate împreună.

Citește articolul PTSD: simptome după o traumă și tratament.

Este periculos să combin alcoolul cu medicamente?

Da.

Riscul este deosebit de important când alcoolul este combinat cu:

benzodiazepine;
somnifere;
opioide;
unele antihistaminice;
antipsihotice;
alte medicamente sedative.

Pot crește:

somnolența;
căderile;
accidentele;
afectarea respirației;
pierderea conștienței;
supradozajul.

Alcoolul poate modifica și efectul sau metabolizarea multor medicamente.

Nu combina alcoolul cu sedative și nu conduce după această asociere.

Citește articolul Anxioliticele dau dependență?.

Cine nu ar trebui să consume alcool?

Abstinența este indicată, în general, în situații precum:

sarcină sau încercarea de a obține o sarcină;
condus;
utilizarea utilajelor;
administrarea unor medicamente incompatibile;
boală agravată de alcool;
antecedente de dependență pentru care obiectivul este abstinența;
imposibilitatea controlării cantității;
vârstă sub limita legală;
situații în care este necesară vigilența completă;
recomandarea expresă a medicului.

Planul individual poate fi mai strict în funcție de boală și tratament.

Ce este AUDIT?

AUDIT este un chestionar de screening dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății.

Include întrebări despre:

frecvență;
cantitate;
episoade de consum ridicat;
pierderea controlului;
neglijarea responsabilităților;
consumul de dimineață;
vinovăție;
pierderi de memorie;
accidente;
îngrijorarea altor persoane.

AUDIT-C este o variantă scurtă, formată din primele trei întrebări.

Chestionarul poate identifica un risc și poate deschide discuția, dar:

nu confirmă singur diagnosticul;
nu evaluează complet sevrajul;
nu decide dacă detoxifierea se poate face acasă;
nu înlocuiește consultația;
scorul trebuie interpretat în context.

Este important să răspunzi după cantitatea reală, nu după cea pe care ai dori să o consumi.

Cum îmi pot urmări consumul?

Pentru una sau două săptămâni poți nota:

ziua;
ora;
băutura;
volumul;
concentrația;
locul;
cu cine erai;
ce simțeai înainte;
cantitatea planificată;
cantitatea consumată;
consecințele de a doua zi.

Nu aștepta jurnalul dacă există:

sevraj;
consum dimineața;
convulsii anterioare;
supradozaj;
risc suicidar;
boală severă;
sarcină;
comportamente periculoase.

În aceste cazuri este necesară evaluare medicală.

Pot face singur o lună fără alcool?

Pentru o persoană fără semne de dependență fizică, o pauză poate oferi informații despre obicei și poate reduce consumul.

Nu este sigur să oprești brusc acasă dacă:

bei zilnic cantități importante;
ai tremor dimineața;
bei pentru a te simți normal;
transpiri când întârzii consumul;
ai avut convulsii;
ai avut halucinații;
ai avut delirium tremens;
ai nevoie de alcool imediat după trezire;
iei sedative;
ai boli importante;
ești însărcinată;
locuiești singur și există risc.

În aceste situații este necesară o evaluare înaintea reducerii.

Ce este sevrajul alcoolic?

Sevrajul apare când organismul dependent nu mai primește alcoolul cu care s-a adaptat.

Primele simptome pot include:

tremor;
transpirație;
greață;
anxietate;
agitație;
durere de cap;
palpitații;
insomnie.

Formele severe pot provoca:

convulsii;
halucinații;
febră;
dezorientare;
agitație severă;
delirium tremens.

Sevrajul sever poate pune viața în pericol.

Nu încerca să îl tratezi prin alternarea alcoolului cu sedative și nu folosi schema altei persoane.

Citește articolul Sevraj alcoolic: simptome și când este o urgență.

Când trebuie apelat 112?

Apelează 112 dacă persoana:

nu poate fi trezită;
respiră lent, neregulat sau cu dificultate;
are buzele albăstrui;
vomită și nu își poate proteja căile respiratorii;
are convulsii;
este profund confuză;
are halucinații;
este sever agitată;
are febră și tremor după reducerea alcoolului;
a căzut sau s-a lovit la cap;
a combinat alcoolul cu sedative sau opioide;
are un plan suicidar;
a făcut o tentativă;
este violentă;
nu poate fi menținută în siguranță.

Nu lăsa o persoană inconștientă „să doarmă”.

Nu provoca vărsături și nu îi da cafea sau duș rece.

Așază persoana pe o parte dacă este inconștientă, dar respiră, și urmează instrucțiunile operatorului 112.

Cum este evaluat consumul?

Medicul poate întreba:

ce bei;
cât;
cât de des;
cantitatea maximă;
dacă bei dimineața;
când a fost ultimul consum;
dacă ai simptome de sevraj;
dacă ai avut convulsii;
dacă ai avut halucinații;
dacă ai pierderi de memorie;
dacă ai condus;
ce medicamente iei;
dacă folosești alte substanțe;
ce boli ai;
dacă există depresie sau suicid;
dacă familia este în siguranță;
ce obiectiv ai.

Evaluarea poate include:

tensiune;
puls;
examinare;
analize hepatice;
hemogramă;
electroliți;
glicemie;
funcția renală;
evaluarea nutriției;
alte investigații, conform situației.

Analizele normale nu exclud o tulburare de consum de alcool.

La fel, analizele modificate nu indică singure severitatea dependenței.

Ce probleme medicale poate produce alcoolul?

Consumul poate contribui la:

boală hepatică;
pancreatită;
hipertensiune;
aritmii;
cardiomiopatie;
accident vascular;
mai multe tipuri de cancer;
neuropatie;
probleme cognitive;
tulburări de somn;
reflux și gastrită;
malnutriție;
scăderea imunității;
disfuncție sexuală;
accidente și căderi.

Organizația Mondială a Sănătății asociază alcoolul cu peste 200 de boli, leziuni și alte probleme de sănătate.

Cum se tratează tulburarea de consum de alcool?

Tratamentul poate include:

evaluare medicală;
gestionarea sigură a sevrajului;
intervenție motivațională;
psihoterapie;
tratament medicamentos;
tratarea depresiei, anxietății sau PTSD;
grupuri de sprijin;
implicarea familiei;
monitorizarea sănătății;
prevenirea recăderii;
tratament ambulatoriu sau internare.

Nu există o singură variantă potrivită tuturor. Tratamentele comportamentale, medicamentele și grupurile de sprijin pot fi folosite separat sau împreună.

Este obligatorie internarea?

Nu pentru fiecare persoană.

Tratamentul ambulatoriu poate fi potrivit când:

riscul de sevraj sever este redus;
persoana este stabilă;
nu există risc suicidar sau violență;
există sprijin;
bolile medicale sunt controlate;
poate respecta consultațiile;
medicul consideră că este sigur.

Internarea sau evaluarea spitalicească poate fi necesară când există:

sevraj sever;
convulsii anterioare;
delirium tremens;
halucinații;
boli grave;
sarcină;
supradozaj;
risc suicidar;
lipsa sprijinului;
eșecul repetat al unui plan ambulatoriu;
consum combinat de mai multe substanțe.

Trebuie să reduc sau să opresc complet?

Obiectivul se stabilește medical și împreună cu persoana.

Reducerea poate fi o opțiune pentru unele persoane cu risc mai redus, fără dependență severă și fără contraindicații.

Abstinența poate fi recomandată când există:

dependență severă;
pierderea repetată a controlului;
sevraj;
boală hepatică sau pancreatită;
sarcină;
medicamente incompatibile;
condus sau activități periculoase;
recăderi după încercări de consum controlat;
recomandarea specialistului.

Nu folosi obiectivul reducerii pentru a amâna o evaluare necesară.

Există medicamente pentru dependența de alcool?

Da.

În funcție de situație, medicul poate utiliza tratamente care:

reduc pofta;
reduc recompensa asociată consumului;
susțin menținerea abstinenței;
produc o reacție neplăcută dacă este consumat alcool.

Alegerea depinde de:

ficat și rinichi;
alte medicamente;
utilizarea opioidelor;
sarcină;
obiectivul tratamentului;
capacitatea de respectare a schemei;
reacțiile adverse;
disponibilitatea tratamentului.

Aceste medicamente nu trebuie cumpărate și administrate fără prescripție și nu înlocuiesc automat sprijinul psihologic.

Cum ajută psihoterapia?

Psihoterapia poate ajuta persoana să:

identifice declanșatorii;
observe tiparul consumului;
dezvolte alternative;
gestioneze pofta;
refuze alcoolul;
reconstruiască rutina;
trateze anxietatea sau trauma;
repare relațiile;
pregătească un plan pentru situațiile cu risc;
revină după o recădere.

Pot fi folosite:

interviul motivațional;
terapia cognitiv-comportamentală;
prevenirea recăderii;
intervenții de cuplu sau familie;
alte terapii bazate pe dovezi.

Confruntarea agresivă și umilirea nu sunt tratamente.

O abordare empatică și orientată spre obiective crește șansa ca persoana să rămână implicată.

Ce este o recădere?

Recăderea este revenirea la consum după o perioadă de reducere sau abstinență.

Poate fi precedată de:

stres;
conflict;
insomnie;
izolare;
contact cu anturajul de consum;
oprirea tratamentului;
supraîncredere;
depresie;
expunerea la alcool;
lipsa unui plan.

Recăderea nu înseamnă că persoana nu dorește schimbarea sau că tratamentul a eșuat definitiv.

Este necesară analiza:

ce s-a întâmplat;
ce semne au apărut;
ce lipsea din plan;
dacă tratamentul trebuie intensificat;
dacă este necesară detoxifiere medicală;
cum poate fi redus riscul următor.

După reluarea consumului, toleranța poate fi mai mică, ceea ce poate crește riscul intoxicației severe.

Cum poate ajuta familia?

Familia poate:

vorbi când persoana este trează;
utiliza exemple concrete;
exprima îngrijorarea;
încuraja evaluarea;
oferi transport la consultație;
participa la tratament cu acordul persoanei;
stabili limite;
proteja copiii;
nu acoperi consecințele;
apela 112 în caz de urgență.

O formulare utilă:

„În ultimele trei luni ai lipsit de patru ori de la serviciu, ai condus după ce ai băut și tremuri dimineața. Sunt îngrijorat și cred că este nevoie de o evaluare medicală.”

Mai puțin util:

„Ești alcoolic și ne-ai distrus viața.”

Nu purta discuția principală când persoana este intoxicată.

Ce înseamnă stabilirea limitelor?

Familia poate decide:

să nu urce în mașină cu persoana după consum;
să nu lase copiii în grija ei când este intoxicată;
să nu ofere bani pentru alcool;
să nu mintă angajatorul;
să nu ascundă accidentele;
să cheme ajutorul când există violență;
să protejeze accesul la medicamente sau arme când există risc.

Limitele nu sunt pedepse.

Ele protejează familia și reduc participarea involuntară la menținerea problemei.

Dacă există violență, prioritatea este siguranța, nu convingerea persoanei să accepte tratamentul.

Ce faci dacă persoana refuză ajutorul?

Nu poți controla toate deciziile altui adult, dar poți:

descrie faptele;
păstra limitele;
evita discuțiile în intoxicație;
cere sprijin pentru tine;
proteja copiii;
pregăti un plan de siguranță;
apela 112 în caz de pericol.

Poți spune:

„Nu te pot obliga să începi tratamentul, dar nu voi permite să conduci copiii după ce ai băut.”

Refuzul ajutorului nu înseamnă că familia trebuie să accepte violența, condusul periculos sau neglijarea.

Când mergi la medicină de familie?

Medicul de familie poate reprezenta primul pas pentru:

screening;
evaluarea tiparului de consum;
examinare;
analize;
verificarea interacțiunilor;
evaluarea riscului de sevraj;
orientarea către psihiatrie;
monitorizarea bolilor;
concediu medical, când este justificat;
urmărirea tratamentului.

Este important să spui cantitatea reală.

Medicul nu poate evalua riscul dacă persoana declară „ocazional”, dar în realitate consumă zilnic.

Când mergi la medicină internă?

Consultația poate fi utilă când există:

analize hepatice modificate;
dureri abdominale;
pierdere în greutate;
hipertensiune;
palpitații;
numeroase boli;
tratamente multiple;
oboseală persistentă;
nevoie de integrarea mai multor probleme medicale.

Durerea abdominală severă, vărsăturile persistente, confuzia, sângerarea digestivă sau starea generală gravă necesită evaluare urgentă, nu programare ambulatorie.

Când mergi la psihiatru?

Consultația psihiatrică este indicată când:

există pierderea controlului;
apar sevrajul sau pofta;
consumul continuă în ciuda consecințelor;
există depresie;
apar idei suicidare;
există anxietate, PTSD sau insomnie;
sunt utilizate sedative;
se discută tratament medicamentos;
au existat recăderi;
este necesară stabilirea nivelului de îngrijire.

Psihiatrul poate evalua simultan consumul și problemele psihice asociate.

Când mergi la psiholog?

Psihoterapia poate fi utilă pentru:

motivația schimbării;
identificarea declanșatorilor;
gestionarea poftei;
anxietate;
depresie;
traumă;
relația de cuplu;
prevenirea recăderii;
reconstruirea activităților fără alcool.

În dependența fizică, psihoterapia nu înlocuiește evaluarea medicală a sevrajului.

Consultații la Prevencia

La Clinica Prevencia Alunișului sunt disponibile consultații programate de psihiatrie cu Dr. Anca Dițu, prin CAS și cu plată:

Consultația poate include:

evaluarea consumului;
evaluarea depresiei și anxietății;
analiza riscului suicidar;
evaluarea interacțiunilor medicamentoase;
recomandarea nivelului potrivit de îngrijire;
orientarea către servicii specializate;
tratament și monitorizare, când acestea pot fi realizate ambulatoriu.

La Clinica Prevencia Alunișului sunt disponibile și:

Prevencia oferă servicii ambulatorii programate. Pagina publică nu indică existența unui centru specializat de detoxifiere, internare pentru adicții sau serviciu de urgență.

Pentru sevraj sever, convulsii, halucinații, confuzie, intoxicație gravă, supradozaj, violență sau risc suicidar se apelează 112.

Întrebări frecvente

Cât trebuie să beau ca să fiu dependent?

Nu există o cantitate unică. Diagnosticul ține cont de control, consecințe, toleranță, sevraj și impactul asupra vieții.

Trebuie să beau zilnic?

Nu. Și episoadele repetate de consum foarte mare, cu pierderea controlului și consecințe, pot reprezenta o problemă.

Dacă beau doar seara, poate fi dependență?

Da, mai ales dacă nu te poți relaxa sau adormi fără alcool și nu reușești să faci pauză.

Dacă lucrez și îmi plătesc facturile, înseamnă că nu sunt dependent?

Nu. Funcționarea profesională poate fi păstrată mult timp în ciuda toleranței, sevrajului și problemelor medicale.

Vinul este mai sigur decât băuturile spirtoase?

Riscul depinde de cantitatea de alcool pur, nu numai de tipul băuturii. Vinul poate produce aceleași probleme dacă aportul de alcool este important.

Berea fără tărie mare este inofensivă?

Nu. Volumul consumat poate conduce la o cantitate mare de alcool pur.

Ce înseamnă toleranță?

Nevoia unei cantități mai mari pentru același efect sau reducerea efectului cantității obișnuite.

Ce înseamnă sevraj?

Apariția tremorului, transpirației, greței, anxietății și altor simptome după reducere sau oprire. Formele severe pot produce convulsii și delirium.

Pot opri brusc alcoolul?

Nu fără evaluare dacă bei zilnic, ai tremor, consumi dimineața sau ai avut sevraj, convulsii ori halucinații.

Alcoolul mă ajută să dorm. De ce să îl reduc?

Poate grăbi adormirea, dar fragmentează somnul și poate produce treziri, anxietate și toleranță.

Alcoolul ajută la anxietate?

Numai temporar. Ulterior poate agrava anxietatea și poate crea un ciclu de automedicație.

Pierderea memoriei după băut este normală?

Nu. Este un semn de afectare importantă și justifică evaluare.

AUDIT pune diagnosticul?

Nu. Este un instrument de screening și trebuie interpretat în context clinic.

Analizele normale exclud problema?

Nu. Poți avea o tulburare de consum de alcool înainte să apară analize modificate.

Există medicamente pentru dependența de alcool?

Da. Medicul poate recomanda anumite tratamente în funcție de obiectiv, boli și alte medicamente.

Trebuie să merg la dezalcoolizare?

Nu toate cazurile necesită internare. Nivelul de îngrijire depinde de sevraj, boli, risc și sprijin.

Este abstinența singura soluție?

Nu pentru fiecare persoană, dar poate fi cea mai sigură opțiune în dependență severă, pierderea controlului și anumite boli.

Psihoterapia ajută?

Da. Poate ajuta la motivație, gestionarea poftei, schimbarea obiceiurilor și prevenirea recăderii.

O recădere înseamnă că tratamentul a eșuat?

Nu. Necesită reevaluarea planului și, uneori, intensificarea tratamentului.

Cum ajut un membru al familiei?

Vorbește când este treaz, folosește exemple concrete, stabilește limite și nu acoperi consecințele.

Ce fac dacă refuză ajutorul?

Protejează siguranța familiei, menține limitele și apelează 112 pentru violență, intoxicație severă, suicid sau sevraj grav.

Când trebuie apelat 112?

Pentru inconștiență, respirație anormală, convulsii, halucinații, confuzie, sevraj sever, supradozaj, plan suicidar sau violență.

Nu trebuie să pierzi totul înainte să ceri ajutor

Consumul de alcool devine o problemă înainte ca persoana să își piardă serviciul, familia sau sănătatea.

Semnele timpurii pot fi:

încălcarea repetată a limitelor;
consumul pentru somn sau anxietate;
toleranța;
pierderile de memorie;
conflictele;
ascunderea;
încercările nereușite de reducere.

Cu cât evaluarea începe mai devreme, cu atât există mai multe opțiuni.

Pentru o situație stabilă poți solicita o programare la psihiatrie, la psihologie, la medicină de familie sau la medicină internă.

Dacă există consum zilnic și simptome la reducere, nu opri brusc alcoolul acasă.

Pentru convulsii, halucinații, confuzie, intoxicație severă, supradozaj, violență sau risc suicidar, apelează 112.

Când consumul de alcool devine o problemă? Semne și tratament