Sevraj alcoolic: simptome și când este o urgență

Sevraj alcoolic: simptome și când este o urgență

Sevrajul alcoolic poate începe atunci când o persoană dependentă fizic oprește consumul sau reduce brusc cantitatea de alcool.

Primele manifestări pot părea suportabile:

• tremor;
• transpirații;
• anxietate;
• greață;
• palpitații;
• insomnie.

Situația se poate însă agrava.

Pot apărea:

• convulsii;
• halucinații;
• agitație severă;
• dezorientare;
• febră;
• delirium tremens.

Aceste complicații pot pune viața în pericol.

Dacă persoana bea zilnic, consumă alcool dimineața sau are simptome când întârzie primul pahar, nu trebuie încurajată să oprească brusc acasă înaintea unei evaluări medicale.

Dacă apar convulsii, halucinații, confuzie, agitație severă, pierderea conștienței sau deteriorare rapidă, apelează 112.

Ce este sevrajul alcoolic?

Sevrajul este reacția organismului după reducerea sau oprirea alcoolului la o persoană care a dezvoltat dependență fizică.

În consumul repetat și important, creierul se adaptează la prezența alcoolului. Alcoolul încetinește activitatea anumitor sisteme nervoase, iar organismul încearcă să compenseze prin creșterea activării.

Când alcoolul dispare brusc, mecanismele de activare rămân temporar necontrabalansate.

Pot apărea:

• tremor;
• agitație;
• puls crescut;
• tensiune crescută;
• transpirații;
• insomnie;
• convulsii;
• delirium.

Sevrajul nu este doar o mahmureală și nu apare doar pentru că persoana „își dorește foarte mult să bea”.

Este o problemă medicală.

Cine poate dezvolta sevraj?

Riscul este mai mare la persoanele care:

• beau zilnic sau aproape zilnic;
• consumă cantități importante;
• consumă de mult timp;
• beau dimineața;
• folosesc alcool pentru a opri tremorul;
• au avut sevraj anterior;
• au avut convulsii după reducere;
• au avut delirium tremens;
• combină alcoolul cu sedative;
• au numeroase episoade de oprire și reluare;
• au boli medicale sau nutriție deficitară.

Cantitatea declarată nu prezice perfect severitatea.

Unele persoane subestimează consumul, iar altele pot dezvolta complicații la cantități diferite, în funcție de organism, boli, medicamente și episoade anterioare.

Pot avea sevraj dacă nu beau în fiecare zi?

Este mai puțin probabil să existe dependență fizică severă fără consum frecvent, dar nu este imposibil.

Contează:

• cât de mult se consumă;
• cât durează episoadele;
• dacă există perioade lungi de consum continuu;
• simptomele apărute la oprire;
• istoricul episoadelor anterioare;
• utilizarea benzodiazepinelor sau a altor sedative.

O persoană poate consuma intens mai multe zile, poate opri și poate dezvolta simptome.

Evaluarea nu se bazează numai pe întrebarea:

„Bei în fiecare zi?”

Care sunt primele simptome?

Manifestările ușoare sau moderate pot include:

• tremurul mâinilor;
• transpirații;
• anxietate;
• iritabilitate;
• neliniște;
• durere de cap;
• greață;
• vărsături;
• lipsa apetitului;
• palpitații;
• puls accelerat;
• tensiune crescută;
• dificultatea de a dormi;
• vise intense;
• sensibilitate la lumină și zgomot;
• dificultăți de concentrare.

Persoana poate spune:

„Mă simt mai bine după primul pahar.”

Aceasta poate indica faptul că alcoolul nu mai este consumat doar pentru plăcere, ci și pentru reducerea sevrajului.

Cât de repede începe sevrajul?

Simptomele pot începe la câteva ore după ultimul consum, uneori chiar înainte ca alcoolul să fie complet eliminat din sânge.

Cronologia este variabilă și nu trebuie folosită pentru autodiagnostic:

• manifestările ușoare pot începe în primele ore;
• convulsiile apar frecvent în prima parte a evoluției;
• delirium tremens apare adesea mai târziu;
• complicațiile pot surveni mai devreme sau mai târziu decât intervalele tipice.

Faptul că persoana s-a simțit relativ bine în primele ore nu garantează că episodul va rămâne ușor.

Cronologia orientativă a sevrajului

Intervalele sunt aproximative.

Nu aștepta împlinirea unui anumit număr de ore pentru a cere ajutor dacă apar semne severe.

Ce este tremorul de sevraj?

Tremorul apare frecvent la nivelul:

• mâinilor;
• brațelor;
• limbii;
• întregului corp, în forme mai severe.

Poate deveni evident când persoana:

• ține mâinile întinse;
• încearcă să ducă un pahar la gură;
• scrie;
• folosește telefonul;
• încearcă să mănânce.

Tremorul asociat cu transpirații, puls crescut, anxietate și consum recent redus poate sugera sevraj.

Tremorul are însă și alte cauze:

• medicamente;
• hipertiroidism;
• hipoglicemie;
• boli neurologice;
• cofeină;
• alte substanțe.

Evaluarea medicală stabilește contextul.

Halucinațiile înseamnă delirium tremens?

Nu întotdeauna.

În sevraj pot apărea halucinații în timp ce persoana este încă relativ orientată și poate purta o conversație coerentă.

Poate:

• vedea insecte;
• vedea umbre;
• auzi voci;
• simți că ceva se mișcă pe piele.

Delirium tremens include un tablou mai extins:

• confuzie;
• dezorientare;
• atenție profund afectată;
• agitație;
• fluctuații ale stării;
• tremor sever;
• transpirații;
• puls crescut;
• febră;
• halucinații sau deliruri.

Orice halucinație apărută după reducerea alcoolului necesită evaluare medicală urgentă.

Familia nu trebuie să stabilească acasă dacă este „doar halucinoză” sau delirium.

Ce este delirium tremens?

Delirium tremens este cea mai gravă formă de sevraj alcoolic.

Pot apărea:

• confuzie severă;
• dezorientare;
• agitație;
• frică;
• neliniște;
• halucinații;
• convingeri false;
• tremor marcat;
• transpirații abundente;
• puls foarte rapid;
• tensiune crescută;
• febră;
• deshidratare;
• tulburări ale ritmului cardiac;
• fluctuații ale stării de conștiență.

Persoana poate:

• nu ști unde se află;
• nu recunoaște familia;
• încerca să fugă;
• se apere de lucruri inexistente;
• smulge perfuzii sau dispozitive;
• deveni violentă din frică;
• alterna între agitație și somnolență.

Delirium tremens este o urgență medicală.

Apelează 112.

Nu încerca transportul cu mașina personală dacă persoana este confuză, sever agitată sau greu de controlat.

Cine are risc mai mare de delirium tremens?

Factorii de risc includ:

• delirium tremens anterior;
• convulsii de sevraj anterioare;
• dependență severă;
• sevraje repetate;
• vârstă mai înaintată;
• boli medicale;
• infecție;
• traumatism;
• afectare hepatică;
• dezechilibre metabolice;
• nutriție deficitară;
• consum simultan de sedative;
• sprijin social insuficient.

Istoricul unui episod sever este una dintre cele mai importante informații care trebuie comunicate medicului.

Nu ascunde o convulsie anterioară de teamă că vei fi internat. Această informație poate schimba fundamental planul de siguranță.

Ce sunt convulsiile de sevraj?

Convulsiile provocate de sevraj sunt de obicei generalizate:

• persoana își pierde conștiența;
• corpul se rigidizează;
• apar mișcări ritmice;
• poate mușca limba;
• poate pierde urină;
• după episod poate fi somnolentă și confuză.

Uneori apar mai multe convulsii într-un interval scurt.

Orice primă convulsie sau convulsie apărută după reducerea alcoolului impune apelarea 112.

Nu presupune automat că episodul este provocat de alcool. Pot exista:

• traumatism cranian;
• epilepsie;
• accident vascular;
• infecție;
• hipoglicemie;
• tulburări ale electroliților;
• supradozaj;
• alte cauze.

Ce faci în timpul unei convulsii?

1. Apelează 112.
2. Îndepărtează obiectele periculoase din jur.
3. Protejează capul cu ceva moale.
4. Cronometrează episodul.
5. După oprirea mișcărilor, așază persoana pe o parte dacă respiră.
6. Rămâi lângă ea până la sosirea ajutorului.
7. Spune echipei când a consumat ultima dată și ce medicamente utilizează.

Nu:

• imobiliza corpul;
• introduce obiecte în gură;
• încerca să deschizi maxilarul;
• oferi apă;
• administra pastile;
• turna alcool în gură;
• lăsa persoana singură.

Convulsiile repetate sau cele care durează mai multe minute sunt deosebit de periculoase, dar orice convulsie în acest context necesită evaluare urgentă.

Ce este efectul de „kindling”?

După episoade repetate de sevraj, creierul poate deveni progresiv mai sensibil la reducerea alcoolului.

Un episod ulterior poate deveni mai sever decât cele anterioare, chiar dacă tiparul consumului pare asemănător.

Acesta este unul dintre motivele pentru care ciclurile repetate de:

• consum;
• oprire bruscă;
• sevraj acasă;
• reluarea consumului;

nu sunt lipsite de risc.

Faptul că persoana a trecut anterior singură prin sevraj nu garantează că următorul episod va fi sigur.

Mahmureală sau sevraj?

Mahmureala poate include:

• durere de cap;
• sete;
• greață;
• oboseală;
• sensibilitate la lumină;
• stare generală proastă.

Sevrajul poate include:

• tremor;
• transpirații;
• anxietate intensă;
• agitație;
• puls crescut;
• insomnie;
• ameliorarea după consum;
• halucinații;
• convulsii;
• confuzie.

Cele două se pot suprapune.

Prezența tremorului, a consumului de dimineață, a simptomelor repetate la oprire sau a antecedentelor severe justifică evaluare.

Sevraj sau atac de panică?

Ambele pot produce:

• palpitații;
• tremor;
• transpirație;
• anxietate;
• lipsă de aer;
• senzație de pericol.

Sevrajul devine mai probabil când:

• consumul a fost redus;
• persoana bea frecvent;
• simptomele reapar la întârzierea alcoolului;
• alcoolul le ameliorează;
• există greață și transpirații persistente;
• apar halucinații sau convulsii.

Un atac de panică atinge frecvent un maxim rapid și se reduce, în timp ce sevrajul poate evolua pe parcursul mai multor ore sau zile.

Nu atribui automat simptomele panicii dacă există consum important de alcool.

Sevraj sau psihoză?

În sevraj pot apărea:

• halucinații;
• suspiciozitate;
• agitație;
• deliruri;
• confuzie.

Psihoza poate avea și alte cauze:

• tulburare bipolară;
• schizofrenie;
• droguri;
• medicamente;
• boli neurologice;
• infecții.

Momentul reducerii alcoolului, orientarea, semnele fizice și evoluția ajută diferențierea.

Orice psihoză nouă în contextul consumului sau opririi alcoolului necesită evaluare medicală, nu doar o consultație psihiatrică programată.

Citește articolul Psihoză sau delirium?.

Ce este encefalopatia Wernicke?

Consumul cronic important se poate asocia cu deficit de vitamina B1 — tiamină — mai ales când există:

• alimentație deficitară;
• scădere în greutate;
• vărsături;
• boală hepatică;
• absorbție redusă;
• dependență severă.

Encefalopatia Wernicke poate include:

• confuzie;
• somnolență;
• tulburări de echilibru;
• mers nesigur;
• mișcări anormale ale ochilor;
• vedere dublă;
• pleoape căzute;
• tensiune scăzută;
• temperatură redusă;
• afectarea memoriei.

Nu este obligatoriu ca toate simptomele clasice să fie prezente.

Este o urgență medicală deoarece întârzierea tratamentului poate produce afectare neurologică permanentă.

Apelează 112 dacă o persoană cu un consum important devine confuză, nu poate merge bine, prezintă tulburări oculare sau nivel redus de conștiență.

Vitaminele luate acasă nu înlocuiesc tratamentul spitalicesc.

Pot lua vitamina B1 acasă și să fac detoxifierea singur?

Nu folosi tiamina drept dovadă că sevrajul poate fi gestionat fără medic.

Vitamina B1 poate face parte din prevenirea sau tratamentul complicațiilor, dar:

• nu previne toate convulsiile;
• nu controlează singură deliriumul;
• nu înlocuiește monitorizarea;
• nu corectează toate dezechilibrele;
• forma și calea de administrare depind de risc;
• în suspiciunea de Wernicke poate fi necesar tratament injectabil urgent.

Evaluarea medicală stabilește ce este necesar.

De ce detoxifierea necesită monitorizare?

În timpul sevrajului se pot modifica:

• pulsul;
• tensiunea;
• temperatura;
• nivelul de conștiență;
• hidratarea;
• electroliții;
• glicemia;
• ritmul cardiac;
• funcția hepatică;
• respirația.

Personalul poate urmări severitatea prin observație clinică și instrumente precum CIWA-Ar.

Un scor nu înlocuiește judecata medicală și nu este conceput pentru ca familia să administreze singură sedative.

Monitorizarea ajută la detectarea agravării și la adaptarea tratamentului.

Cum se tratează sevrajul alcoolic?

Tratamentul poate include:

• supraveghere;
• monitorizarea semnelor vitale;
• medicamente pentru prevenirea și controlarea complicațiilor;
• tiamină;
• hidratare;
• corectarea glicemiei și electroliților;
• tratarea infecțiilor sau traumatismelor;
• evaluarea ficatului și a altor organe;
• prevenirea căderilor și aspirației;
• evaluarea riscului suicidar.

Schema depinde de:

• severitatea sevrajului;
• istoricul convulsiilor;
• delirium anterior;
• vârstă;
• funcția hepatică;
• alte medicamente;
• sarcină;
• boli medicale;
• consumul altor substanțe.

Nu există o schemă sigură universală pentru folosire acasă.

Sunt benzodiazepinele folosite în sevraj?

Pot fi utilizate de profesioniști pentru controlul sevrajului și prevenirea complicațiilor.

Acest lucru nu înseamnă că persoana trebuie să:

• ia diazepam rămas în casă;
• cumpere sedative fără evaluare;
• utilizeze tratamentul unui prieten;
• combine benzodiazepinele cu alcool;
• crească doza dacă încă tremură;
• conducă după administrare.

Asocierea alcoolului cu benzodiazepine poate provoca:

• sedare profundă;
• căderi;
• pierderea conștienței;
• afectarea respirației;
• supradozaj.

Tratamentul sevrajului trebuie prescris și monitorizat medical.

Cine poate face o detoxifiere ambulatorie?

Unele persoane pot fi tratate în comunitate, dar numai după evaluarea riscului și cu un plan medical.

Pot conta:

• dependență mai puțin severă;
• lipsa antecedentelor de convulsii sau delirium;
• stare medicală stabilă;
• lipsa riscului suicidar;
• lipsa dependenței de alte substanțe;
• un adult care poate supraveghea;
• acces rapid la ajutor;
• capacitatea de a participa la controale;
• condiții locative sigure.

Decizia nu se ia doar după numărul paharelor și nu trebuie stabilită de pacient singur.

Când este mai probabilă internarea?

Evaluarea spitalicească sau detoxifierea într-un cadru supravegheat poate fi necesară când există:

• convulsii anterioare;
• delirium tremens anterior;
• sevraj sever;
• halucinații;
• dependență severă;
• boli medicale importante;
• afectare hepatică;
• sarcină;
• vârstă înaintată și fragilitate;
• probleme cognitive;
• consum de benzodiazepine sau alte droguri;
• plan suicidar;
• violență;
• lipsa sprijinului;
• mai multe detoxifieri ambulatorii nereușite;
• imposibilitatea monitorizării.

Nu amâna evaluarea din teama internării. Obiectivul este alegerea celui mai sigur cadru.

Ce faci înaintea unei opriri planificate?

Programează o evaluare medicală și spune sincer:

• cât bei;
• de când;
• ora primului pahar;
• când ai consumat ultima dată;
• dacă ai tremor;
• dacă alcoolul reduce simptomele;
• dacă ai avut convulsii;
• dacă ai avut delirium;
• ce medicamente iei;
• dacă folosești benzodiazepine sau droguri;
• ce boli ai;
• dacă locuiești singur;
• dacă există depresie sau idei suicidare.

Nu reduce intenționat cantitatea înaintea consultației dacă medicul nu ți-a oferit un plan și există semne de dependență severă.

Nu conduce la consultație după consum sau dacă ai simptome care îți afectează siguranța.

Ce trebuie să pregătească familia?

Familia poate pregăti:

• lista medicamentelor;
• informații despre consum;
• scrisori medicale;
• istoricul convulsiilor;
• istoricul internărilor;
• alergiile;
• bolile;
• datele persoanelor de contact;
• informații despre ultimul consum;
• eventualele substanțe asociate.

Familia trebuie să comunice direct dacă:

• persoana minimizează consumul;
• a avut convulsii;
• a devenit confuză;
• a ascuns sedative;
• a amenințat cu suicidul;
• a fost violentă;
• nu mănâncă;
• a căzut;
• s-a lovit la cap.

Aceste informații pot schimba planul de tratament.

Ce faci dacă persoana refuză ajutorul?

Dacă este orientată, stabilă și fără risc imediat, familia poate:

• descrie concret simptomele;
• propune evaluarea;
• oferi transport sigur;
• evita moralizarea;
• stabili limite;
• pregăti un plan de urgență.

Poți spune:

„Tremuri, transpiri și ai spus că vezi insecte după ce ai redus alcoolul. Acestea pot fi semne de sevraj și necesită evaluare medicală.”

Dacă persoana este:

• confuză;
• halucinantă;
• convulsivă;
• sever agitată;
• suicidară;
• violentă;
• inconștientă;

apelează 112, chiar dacă refuză verbal ajutorul.

Nu încerca să o imobilizezi sau să o forțezi într-o mașină.

Când trebuie apelat imediat 112?

Apelează 112 dacă apar:

• convulsii;
• halucinații;
• confuzie;
• dezorientare;
• agitație severă;
• febră;
• tremor marcat;
• pierderea conștienței;
• dificultăți respiratorii;
• vărsături repetate și imposibilitatea hidratării;
• durere toracică;
• tulburări de ritm;
• traumatism cranian;
• mers imposibil sau tulburări oculare;
• plan suicidar;
• tentativă;
• supradozaj;
• violență;
• imposibilitatea menținerii siguranței.

Nu aștepta deliriumul complet.

Halucinațiile sau o primă convulsie sunt suficiente pentru apelarea serviciilor de urgență.

Ce spui operatorului 112?

Spune clar:

• că suspectezi sevraj alcoolic;
• vârsta persoanei;
• adresa;
• simptomele;
• dacă a avut convulsii;
• dacă este conștientă;
• cum respiră;
• dacă este confuză;
• când a consumat ultima dată;
• ce cantitate consumă de obicei;
• dacă ia sedative sau alte droguri;
• dacă s-a lovit;
• dacă este violentă;
• dacă există arme ori alte pericole;
• dacă are un plan suicidar.

Urmează instrucțiunile operatorului.

Nu închide apelul pentru a continua o ceartă cu persoana.

Ce nu trebuie făcut acasă?

Nu:

• opri brusc alcoolul fără evaluare când există dependență fizică;
• improviza o schemă de reducere;
• administra benzodiazepinele altcuiva;
• alterna alcoolul cu somnifere;
• dubla dozele prescrise;
• administra alcool unei persoane inconștiente;
• provoca vărsături;
• oferi cafea pentru „trezire”;
• pune persoana sub duș rece;
• lăsa singură o persoană confuză;
• conduce cu o persoană agitată pe scaunul din față;
• presupune că vitaminele tratează sevrajul;
• ignora o cădere sau lovitură la cap;
• aștepta până dimineață după o convulsie.

Detoxifierea vindecă dependența?

Nu.

Detoxifierea tratează perioada acută în care alcoolul este eliminat și sevrajul este controlat.

După stabilizare trebuie abordate:

• pofta;
• declanșatorii;
• depresia;
• anxietatea;
• PTSD;
• somnul;
• relațiile;
• problemele profesionale;
• prevenirea recăderii;
• tratamentul medicamentos al tulburării de consum de alcool, când este indicat;
• psihoterapia;
• grupurile de sprijin.

Fără tratament ulterior, persoana poate reveni rapid la consum.

Citește articolul Când consumul de alcool devine o problemă?.

Ce se întâmplă după detoxifiere?

Planul poate include:

• consultație psihiatrică;
• tratament pentru reducerea poftei sau prevenirea recăderii;
• psihoterapie;
• monitorizarea ficatului;
• evaluarea nutrițională;
• medicină de familie;
• tratamentul depresiei și anxietății;
• sprijin familial;
• grupuri de suport;
• un plan pentru situațiile de risc;
• controale regulate.

Primele săptămâni pot include:

• insomnie;
• iritabilitate;
• anxietate;
• oboseală;
• poftă;
• dificultăți de concentrare.

Aceste simptome trebuie discutate medical și nu tratate prin reluarea alcoolului sau automedicație.

Ce este recăderea?

Recăderea este revenirea la consum după o perioadă de abstinență sau reducere.

Nu înseamnă că persoana este lipsită de voință sau că tratamentul nu mai are rost.

Este necesară reevaluarea:

• declanșatorilor;
• planului;
• tratamentului;
• sprijinului;
• depresiei și anxietății;
• somnului;
• accesului la alcool;
• nivelului de îngrijire.

După o perioadă de abstinență, toleranța poate scădea. Revenirea directă la cantitatea consumată anterior poate produce intoxicație severă.

Cum ajută familia după externare?

Familia poate:

• susține prezentarea la controale;
• păstra un mediu fără alcool, dacă planul o cere;
• observa semnele de recădere;
• evita certurile despre trecut în primele zile;
• sprijini mesele și somnul;
• încuraja psihoterapia;
• respecta tratamentul;
• păstra limite clare;
• proteja copiii;
• solicita ajutor dacă reapar simptomele.

Familia nu trebuie să:

• administreze în secret medicamente;
• verifice obsesiv persoana;
• acopere accidentele;
• ofere bani pentru alcool;
• accepte condusul după consum;
• suporte violența.

Când mergi la psihiatru?

Consultația psihiatrică este utilă:

• înaintea unei opriri planificate;
• după detoxifiere;
• pentru evaluarea dependenței;
• pentru poftă și prevenirea recăderii;
• dacă există depresie;
• dacă există anxietate sau PTSD;
• dacă sunt folosite benzodiazepine;
• dacă apar idei suicidare;
• pentru stabilirea tratamentului ulterior.

Consultația ambulatorie nu înlocuiește spitalul în timpul unui sevraj sever.

Când mergi la medicină internă?

Poate fi necesară pentru:

• afectare hepatică;
• scădere în greutate;
• dureri abdominale;
• anemie;
• hipertensiune;
• palpitații;
• tulburări metabolice;
• nutriție deficitară;
• numeroase boli și tratamente.

Durerea abdominală severă, vărsăturile persistente, sângerarea digestivă, icterul asociat cu confuzie sau starea generală gravă necesită evaluare urgentă.

Când mergi la psiholog?

După stabilizarea medicală, psihoterapia poate ajuta la:

• identificarea declanșatorilor;
• gestionarea poftei;
• schimbarea rutinelor;
• motivație;
• anxietate;
• depresie;
• traumă;
• prevenirea recăderii;
• relația de cuplu;
• reconstrucția activităților fără alcool.

Psihoterapia nu controlează convulsiile și nu înlocuiește detoxifierea medicală.

Consultații la Prevencia

La Clinica Prevencia Alunișului sunt disponibile consultații programate de psihiatrie cu:

• Dr. Anca Dițu;
• Dr. Maria Boitan;

prin CAS și cu plată:

• Programare la psihiatrie
• Psihiatrie prin CAS

Consultațiile ambulatorii pot fi utile pentru:

• evaluarea consumului;
• analiza riscului înaintea reducerii;
• evaluarea depresiei și anxietății;
• tratamentul ulterior detoxifierii;
• prevenirea recăderii;
• orientarea către servicii spitalicești sau specializate.

La Prevencia sunt disponibile și:

• psihologie și psihoterapie;
• medicină de familie;
• medicină internă.

Medicina internă este disponibilă la Alunișului și Fundeni.

Prevencia oferă servicii ambulatorii programate. Pagina publică nu indică existența unei unități de detoxifiere, internare pentru adicții sau monitorizare continuă a sevrajului.

Pentru convulsii, halucinații, confuzie, delirium tremens, supradozaj, violență sau risc suicidar, apelează 112.

Întrebări frecvente

Ce este sevrajul alcoolic?

Reacția organismului dependent fizic după reducerea sau oprirea alcoolului.

După cât timp începe?

Poate începe la câteva ore după ultimul consum. Evoluția diferă de la o persoană la alta.

Pot avea sevraj dacă încă am alcool în sânge?

Da. Simptomele pot apărea pe măsură ce nivelul alcoolului scade, înainte să ajungă la zero.

Care sunt primele simptome?

Tremor, transpirații, anxietate, greață, palpitații, agitație și insomnie.

Tremorul de dimineață indică dependență?

Poate fi un semn, mai ales dacă se reduce după consum. Are însă și alte cauze și trebuie evaluat.

Mahmureala este același lucru?

Nu. Se pot suprapune, dar sevrajul include frecvent tremor, activare autonomă și risc de complicații.

Pot apărea halucinații?

Da. Orice halucinație după reducerea alcoolului necesită evaluare urgentă.

Ce este delirium tremens?

Forma severă de sevraj, cu confuzie, dezorientare, agitație, tremor, febră și uneori halucinații.

Când apar convulsiile?

Frecvent în primele 12–48 de ore, dar intervalul variază. Orice convulsie impune 112.

Dacă am trecut anterior singur prin sevraj, pot face la fel din nou?

Nu există această garanție. Episoadele repetate pot deveni mai severe.

Pot opri brusc dacă beau în fiecare zi?

Nu înaintea unei evaluări dacă există semne de dependență fizică.

Pot reduce singur cantitatea?

Nu este sigur să improvizezi o schemă când există risc de sevraj. Planul trebuie stabilit medical.

Pot lua diazepam rămas de la alt tratament?

Nu. Doza și alegerea medicamentului depind de starea medicală și necesită monitorizare.

Pot combina sedativul cu puțin alcool?

Nu. Asocierea poate provoca pierderea conștienței și afectarea respirației.

Vitamina B1 previne convulsiile?

Nu este un substitut pentru tratamentul sevrajului și nu face detoxifierea acasă sigură.

Ce este encefalopatia Wernicke?

O urgență asociată deficitului de tiamină, cu posibilă confuzie, tulburare de mers și probleme oculare.

Detoxifierea se poate face acasă?

Unele cazuri pot fi tratate ambulatoriu numai după evaluare și cu monitorizare. Cazurile cu risc necesită spital.

Cât durează detoxifierea?

Perioada acută durează de obicei mai multe zile, dar durata și schema diferă.

Detoxifierea tratează dependența?

Nu complet. După sevraj este necesar tratament pentru prevenirea recăderii.

Ce fac dacă persoana refuză ajutorul?

Pentru o persoană stabilă, descrie concret riscul și propune evaluarea. Pentru confuzie, convulsii, halucinații sau pericol, apelează 112.

Ce fac în timpul unei convulsii?

Protejează capul, îndepărtează obiectele, nu introduce nimic în gură și apelează 112.

Când trebuie apelat 112?

Pentru convulsii, halucinații, confuzie, febră, agitație severă, pierderea conștienței, supradozaj, violență sau risc suicidar.

Sevrajul nu este momentul pentru improvizații

Oprirea alcoolului este importantă pentru sănătate, dar la o persoană dependentă fizic trebuie făcută în siguranță.

Semnele care sugerează necesitatea unei evaluări înaintea opririi includ:

• consum zilnic;
• alcool dimineața;
• tremor;
• transpirații;
• anxietate la întârzierea consumului;
• antecedente de sevraj;
• convulsii sau delirium în trecut;
• folosirea sedativelor;
• boli medicale.

Pentru o situație stabilă, înaintea reducerii, poți solicita o programare la psihiatrie, la medicină de familie sau la medicină internă.

Pentru convulsii, halucinații, confuzie, agitație severă, pierderea conștienței, supradozaj, violență sau risc suicidar, apelează 112.