Borderline sau tulburare bipolară? Cum recunoști diferențele

Borderline sau tulburare bipolară? Cum recunoști diferențele

Schimbările de dispoziție, impulsivitatea, furia, depresia și comportamentele riscante pot apărea atât în tulburarea de personalitate borderline, cât și în tulburarea bipolară.

De aceea, cele două diagnostice sunt uneori confundate.

Totuși, ele nu descriu același tipar.

În tulburarea borderline, dificultățile implică frecvent:

• reglarea emoțiilor;
• teama de abandon;
• relațiile intense și instabile;
• imaginea de sine;
• impulsivitatea;
• sentimentul de gol;
• autovătămarea;
• reacțiile rapide la respingere sau conflict.

În tulburarea bipolară apar episoade distincte de:

• manie;
• hipomanie;
• depresie;
• uneori simptome mixte.

În aceste episoade se modifică nu doar dispoziția, ci și:

• energia;
• activitatea;
• nevoia de somn;
• viteza gândurilor;
• vorbirea;
• judecata;
• funcționarea.

Diferențierea nu poate fi făcută corect după o singură zi dificilă sau după un test online. Este necesară reconstruirea evoluției pe săptămâni, luni și ani.

Cele două tulburări pot exista simultan. În acest caz, fiecare necesită un plan terapeutic adecvat. NICE recomandă ca tulburările coexistente, inclusiv tulburările de personalitate și consumul de substanțe, să fie tratate în paralel cu bipolaritatea.

Ce este tulburarea de personalitate borderline?

Tulburarea borderline este un tipar persistent de dificultăți legate de:

• emoții foarte intense;
• sensibilitate la respingere;
• teama de abandon;
• relații instabile;
• imagine de sine fluctuantă;
• impulsivitate;
• gol interior;
• autovătămare;
• disociere sau suspiciozitate în perioade de stres.

Emoțiile se pot schimba într-un interval scurt. NHS descrie oscilații severe ale dispoziției care pot avea loc în câteva ore, inclusiv trecerea de la disperare și gânduri suicidare la o stare relativ pozitivă.

Citește articolul despre tulburarea de personalitate borderline.

Ce este tulburarea bipolară?

Tulburarea bipolară este o afecțiune caracterizată prin episoade în care dispoziția, energia și activitatea se modifică semnificativ față de nivelul obișnuit.

Pot apărea:

• episoade maniacale;
• episoade hipomaniacale;
• episoade depresive;
• episoade cu simptome mixte.

În manie sau hipomanie, persoana poate deveni:

• mult mai energică;
• neobișnuit de optimistă ori iritabilă;
• foarte activă;
• vorbăreață;
• impulsivă;
• mai puțin interesată de somn;
• convinsă că are abilități speciale;
• implicată în numeroase proiecte.

Episoadele bipolare produc schimbări observabile ale comportamentului și activității, nu doar o alternanță între „bună dispoziție” și „proastă dispoziție”.

Citește articolul despre tulburarea bipolară.

Borderline sau bipolar: diferențe orientative

Tabelul este orientativ.

Durata singură nu stabilește diagnosticul, iar un pacient poate prezenta caracteristici din ambele coloane.

Cât durează schimbările de dispoziție?

În borderline

Schimbarea poate apărea după:

• un mesaj fără răspuns;
• anularea unei întâlniri;
• o critică;
• teama unei despărțiri;
• senzația că terapeutul este distant;
• un conflict.

Persoana poate trece în câteva ore prin:

• anxietate;
• furie;
• rușine;
• disperare;
• apropiere intensă;
• retragere.

Emoția se poate reduce după:

• reasigurare;
• repararea relației;
• trecerea timpului;
• o nouă interacțiune;
• schimbarea interpretării.

În bipolaritate

Episoadele sunt mai susținute.

NIMH descrie episoadele de dispoziție ca persistând în fiecare zi, cea mai mare parte a zilei, timp de aproximativ una-două săptămâni sau mai mult. Pentru tulburarea bipolară de tip I, mania durează cel puțin șapte zile sau este atât de severă încât necesită spitalizare. Episoadele depresive durează, de regulă, cel puțin două săptămâni.

Nu aștepta însă șapte zile pentru a solicita ajutor dacă persoana:

• nu doarme;
• este profund dezinhibată;
• cheltuie sume mari;
• devine psihotică;
• conduce periculos;
• reprezintă un risc.

Severitatea poate face episodul urgent înainte de împlinirea duratei diagnostice.

„Rapid cycling” înseamnă schimbări în aceeași zi?

Nu.

În bipolaritate, termenul „rapid cycling” descrie apariția a patru sau mai multe episoade de manie, hipomanie ori depresie într-un an.

Nu înseamnă automat:

• patru emoții într-o zi;
• schimbarea dispoziției după fiecare conversație;
• trecerea de la plâns la râs într-o oră.

Schimbările foarte rapide pot apărea în borderline, stres, ADHD, consum de substanțe, stări mixte și alte probleme. Termenul nu trebuie folosit fără evaluare.

Somnul este unul dintre cele mai utile indicii?

Da, dar trebuie analizat atent.

În borderline

Persoana poate dormi puțin din cauza:

• anxietății;
• unei certe;
• ruminației;
• mesajelor;
• autovătămării;
• consumului de alcool;
• fricii de abandon.

De regulă, simte efectele lipsei somnului:

• oboseală;
• epuizare;
• iritabilitate;
• dificultăți de concentrare.

În manie sau hipomanie

Persoana poate dormi două-trei ore sau chiar mai puțin și să spună:

„Nu am nevoie de somn.”

Poate fi:

• energică;
• activă;
• foarte productivă;
• implicată în numeroase proiecte;
• fără senzația obișnuită de oboseală.

Nevoia redusă de somn este diferită de insomnia în care persoana dorește să doarmă, dar nu poate.

NIMH include reducerea nevoii de somn printre semnele caracteristice ale episodului maniacal.

Ce înseamnă energie crescută?

În bipolaritate, schimbarea dispoziției este însoțită frecvent de o modificare susținută a energiei și activității.

Persoana poate:

• începe numeroase proiecte;
• reorganiza casa noaptea;
• lucra fără pauză;
• vorbi cu multe persoane;
• călători impulsiv;
• face sport excesiv;
• iniția afaceri;
• planifica evenimente nerealiste;
• simți că poate face totul simultan.

În borderline, persoana poate deveni foarte activată emoțional după un conflict, dar nu apare obligatoriu o creștere generalizată și persistentă a energiei pe mai multe zile.

Iritabilitatea indică manie?

Nu automat.

Iritabilitatea poate apărea în:

• borderline;
• depresie;
• manie;
• anxietate;
• PTSD;
• ADHD;
• privare de somn;
• sevraj;
• consum de alcool sau droguri;
• durere;
• probleme tiroidiene.

Mania devine mai probabilă când iritabilitatea este însoțită de:

• energie crescută;
• nevoie redusă de somn;
• vorbire accelerată;
• gânduri rapide;
• activitate intensă;
• grandoare;
• impulsivitate neobișnuită;
• comportament clar diferit de nivelul obișnuit.

Citește articolul Manie și hipomanie.

Ce este grandoarea?

În manie, persoana poate avea o încredere exagerată în propriile capacități.

Poate crede că:

• are un talent excepțional;
• va deveni imediat celebră;
• poate conduce o companie fără experiență;
• are o misiune specială;
• deține puteri sau cunoștințe neobișnuite;
• regulile nu i se aplică.

Grandoarea poate varia de la supraestimarea realistă a capacităților până la convingeri delirante.

În borderline, imaginea de sine se poate schimba între idealizare și auto-ură, dar grandoarea susținută asociată cu energie crescută și lipsa somnului sugerează mai degrabă manie.

Relațiile intense indică borderline?

Pot reprezenta un indiciu, dar nu confirmă diagnosticul.

În borderline pot apărea:

• apropiere foarte rapidă;
• idealizarea partenerului;
• frică intensă de abandon;
• verificarea relației;
• despărțiri și împăcări repetate;
• trecerea rapidă de la iubire la furie;
• amenințări în timpul conflictelor.

În bipolaritate, relațiile pot fi afectate de episoade prin:

• cheltuieli;
• infidelitate;
• iritabilitate;
• grandoare;
• comportament sexual impulsiv;
• retragere depresivă;
• decizii riscante.

Problemele relaționale din bipolaritate pot fi mai episodice și se pot accentua în perioadele de manie sau depresie.

Teama de abandon este specifică borderline?

Este un element important, dar nu suficient pentru diagnostic.

Teama poate conduce la:

• mesaje repetate;
• cereri de reasigurare;
• verificarea partenerului;
• amenințarea cu despărțirea;
• autovătămare;
• furie;
• retragere înainte ca celălalt să plece.

Teama de abandon poate apărea și în:

• traumă;
• anxietate;
• relații abuzive;
• stiluri de atașament nesigure;
• depresie;
• alte tulburări de personalitate.

Diagnosticul se bazează pe întregul tipar.

Impulsivitatea este diferită?

În borderline

Impulsivitatea poate fi:

• cronică;
• reactivă la emoții;
• legată de respingere;
• folosită pentru reducerea golului sau distresului.

Pot apărea:

• autovătămare;
• consum de alcool;
• sex impulsiv;
• cumpărături;
• mâncat compulsiv;
• mesaje;
• plecări;
• decizii relaționale bruște.

În bipolaritate

Impulsivitatea poate crește mult într-un episod maniacal sau hipomaniacal.

Pot apărea:

• investiții nerealiste;
• cheltuieli mari;
• împrumuturi;
• sexualitate dezinhibată;
• conducere periculoasă;
• demisie;
• proiecte grandioase;
• consum de substanțe.

Întrebarea utilă este:

„Comportamentul este un tipar aproape permanent sau apare într-o perioadă clară în care s-au schimbat și somnul, energia, vorbirea și activitatea?”

Autovătămarea apare în ambele?

Da.

În borderline, autovătămarea poate apărea pentru:

• reducerea unei emoții;
• oprirea amorțelii;
• exprimarea suferinței;
• auto-pedepsire;
• gestionarea unei crize relaționale.

În bipolaritate, riscul poate crește în:

• depresie;
• episoade mixte;
• manie cu impulsivitate;
• psihoză;
• consum de alcool sau droguri.

Autovătămarea nu trebuie atribuită automat borderline.

Orice episod necesită clarificarea:

• intenției;
• gravității;
• planului suicidar;
• accesului la mijloace;
• consumului de substanțe;
• capacității de a rămâne în siguranță.

Cum arată depresia bipolară?

Depresia bipolară poate include:

• tristețe;
• lipsa interesului;
• oboseală;
• somn excesiv sau insomnie;
• încetinire;
• dificultăți de concentrare;
• vinovăție;
• lipsa speranței;
• idei suicidare.

Doar simptomele depresive nu arată dacă episodul este unipolar sau bipolar.

Medicul caută în istoricul de viață:

• perioade de energie crescută;
• nevoie redusă de somn;
• dezinhibiție;
• vorbire accelerată;
• comportamente riscante;
• episoade după antidepresive;
• istoric familial;
• psihoză;
• episoade postpartum.

NICE recomandă ca adulții care se prezintă cu depresie să fie întrebați despre perioade anterioare de supraactivitate sau dezinhibiție.

Ce este un episod mixt?

Într-un episod cu caracteristici mixte pot exista simultan elemente depresive și maniacale.

Persoana poate fi:

• disperată;
• agitată;
• energică;
• iritabilă;
• cu gânduri accelerate;
• cu nevoie redusă de somn;
• suicidară;
• impulsivă.

Acest tablou poate fi confundat cu:

• borderline;
• anxietate severă;
• agitație depresivă;
• consum de substanțe;
• ADHD.

Stările mixte pot avea un risc ridicat și necesită evaluare psihiatrică promptă.

Psihoza poate apărea în ambele?

În tulburarea bipolară, episoadele severe de manie sau depresie pot include:

• halucinații;
• deliruri;
• grandoare psihotică;
• convingeri de vinovăție sau ruină;
• dezorganizare.

În borderline pot apărea în perioade de stres:

• disociere;
• senzație de irealitate;
• suspiciozitate;
• experiențe psihotice tranzitorii.

Psihoza persistentă sau profund dezorganizată necesită evaluarea:

• bipolarității;
• schizofreniei;
• consumului de substanțe;
• deliriumului;
• bolilor neurologice;
• altor cauze.

NIMH arată că simptomele psihotice pot apărea în episoadele bipolare severe și tind să fie congruente cu dispoziția extremă.

Disocierea indică borderline?

Poate apărea, dar nu este specifică.

Disocierea poate include:

• depersonalizare;
• derealizare;
• amorțeală;
• pierderea unor fragmente de timp;
• senzația că persoana se privește din exterior.

Poate apărea și în:

• PTSD;
• atac de panică;
• traumă;
• consum de substanțe;
• privare de somn;
• alte probleme.

Nu trebuie confundată automat cu mania sau psihoza.

Istoricul familial contează?

Da.

Bipolaritatea are frecvent o componentă familială, deși existența unei rude diagnosticate nu înseamnă că persoana va dezvolta automat tulburarea. NIMH recomandă ca diagnosticul să țină cont de evoluția simptomelor pe întreaga viață și de istoricul familial.

Medicul poate întreba despre rude cu:

• bipolaritate;
• internări psihiatrice;
• manie;
• psihoză;
• depresii recurente;
• suicid;
• consum problematic de substanțe.

Istoricul familial este un indiciu, nu un diagnostic.

Trauma indică borderline?

Nu automat.

Trauma poate contribui la:

• borderline;
• PTSD;
• depresie;
• anxietate;
• disociere;
• consum de substanțe.

Nu toate persoanele cu borderline au suferit o traumă identificabilă și nu toate persoanele traumatizate dezvoltă borderline.

Trauma nu exclude nici bipolaritatea. O persoană poate avea atât un istoric traumatic, cât și episoade bipolare.

Consumul de alcool sau droguri poate imita ambele tulburări?

Da.

Substanțele pot provoca sau agrava:

• impulsivitatea;
• iritabilitatea;
• insomnia;
• euforia;
• depresia;
• paranoia;
• halucinațiile;
• comportamentele riscante;
• instabilitatea relațională.

Pot fi implicate:

• alcoolul;
• stimulentele;
• cocaina;
• amfetaminele;
• cannabisul;
• drogurile sintetice;
• sedativele;
• unele medicamente.

NIMH precizează că medicamentele și substanțele recreaționale pot imita sau agrava simptomele de dispoziție.

Diagnosticul poate necesita observarea evoluției după stabilizarea consumului.

Problemele tiroidiene pot imita bipolaritatea?

Unele boli medicale pot produce:

• agitație;
• palpitații;
• insomnie;
• încetinire;
• depresie;
• dificultăți de concentrare;
• modificări ale energiei.

NIMH menționează boala tiroidiană printre problemele care pot produce manifestări asemănătoare bipolarității. Evaluarea poate include examen medical și analize, în funcție de context.

Nu toate schimbările de dispoziție sunt exclusiv psihiatrice.

Antidepresivul poate clarifica diagnosticul?

Nu poate fi folosit ca test.

Dacă o persoană cu vulnerabilitate bipolară primește un antidepresiv, poate apărea:

• activare;
• nevoie redusă de somn;
• hipomanie;
• manie;
• simptome mixte;
• ciclare mai frecventă.

Totuși, agitația sau insomnia după un medicament nu confirmă automat bipolaritatea.

NIMH avertizează că, la unele persoane cu bipolaritate, antidepresivul utilizat singur poate declanșa manie sau ciclare rapidă.

Nu opri brusc tratamentul. Contactează medicul dacă apar schimbări importante.

De ce este important diagnosticul corect?

Tratamentul diferă semnificativ.

Pentru tulburarea borderline

Tratamentul principal este psihoterapia structurată, orientată către:

• reglarea emoțiilor;
• reducerea autovătămării;
• gestionarea crizelor;
• tolerarea distresului;
• relații;
• identitate;
• impulsivitate.

Medicamentele pot trata afecțiuni asociate, dar nu există o pastilă care să trateze întregul tipar borderline.

Pentru tulburarea bipolară

Tratamentul include frecvent:

• stabilizatoare ale dispoziției;
• antipsihotice;
• tratamente pentru depresia bipolară;
• psihoterapie adaptată bipolarității;
• monitorizarea somnului;
• prevenirea recăderilor;
• monitorizarea sănătății fizice.

NIMH descrie medicația și psihoterapia drept componente principale ale tratamentului bipolar, iar NICE recomandă intervenții specifice pentru manie, depresie bipolară și prevenirea recăderilor.

Un diagnostic incomplet poate conduce la:

• tratament ineficient;
• polimedicație;
• lipsa psihoterapiei potrivite;
• expunerea la efecte adverse;
• nediagnosticarea maniei;
• atribuirea tuturor crizelor „personalității”;
• ignorarea depresiei sau suicidului.

Cele două diagnostice pot exista împreună?

Da.

O persoană poate avea:

• un tipar persistent de teamă de abandon și instabilitate relațională;
• episoade distincte de manie sau hipomanie;
• depresii bipolare;
• autovătămare;
• consum de substanțe.

În acest caz trebuie tratate:

• episoadele bipolare;
• prevenirea recăderii;
• reglarea emoțională;
• relațiile;
• autovătămarea;
• consumul de substanțe;
• riscul suicidar.

Nu este necesar să alegi un singur diagnostic doar pentru că simptomele se suprapun. NICE recomandă tratamentul afecțiunilor coexistente conform ghidurilor relevante.

Cum se stabilește diagnosticul?

Evaluarea poate include o linie temporală a:

• episoadelor depresive;
• perioadelor de energie crescută;
• somnului;
• comportamentelor riscante;
• relațiilor;
• autovătămării;
• consumului de substanțe;
• tratamentelor;
• internărilor;
• evenimentelor stresante;
• funcționării dintre episoade.

NICE recomandă documentarea detaliată a episoadelor de dispoziție, supraactivității, dezinhibiției, schimbărilor susținute de comportament, simptomelor dintre episoade, factorilor declanșatori și istoricului familial.

Poate fi utilă participarea unei persoane apropiate, cu acordul pacientului, deoarece aceasta poate observa:

• lipsa somnului;
• vorbirea accelerată;
• cheltuielile;
• schimbarea comportamentului;
• durata episoadelor.

Ce informații să aduci la consultație?

Poți pregăti:

• vârsta la debut;
• durata schimbărilor;
• legătura cu evenimentele;
• numărul orelor de somn;
• dacă te simțeai obosit;
• modificarea energiei;
• cheltuieli;
• comportamente sexuale;
• proiecte neobișnuite;
• internări;
• psihoză;
• autovătămare;
• reacții la antidepresive;
• consum de alcool sau droguri;
• istoricul familial.

Un calendar al dispoziției și somnului poate fi util, dacă nu devine o verificare obsesivă.

Un test online poate stabili diagnosticul?

Nu.

NICE recomandă ca chestionarele să nu fie folosite în medicina primară pentru identificarea bipolarității la adulți. Diagnosticul necesită evaluarea clinică a evoluției și a episoadelor.

Testele pentru borderline pot produce rezultate pozitive și în:

• PTSD;
• ADHD;
• depresie;
• bipolaritate;
• traumă;
• consum de substanțe.

Un rezultat online indică cel mult nevoia unei consultații.

Care sunt semnele care sugerează evaluarea rapidă pentru manie?

Solicită evaluare psihiatrică urgentă dacă persoana:

• doarme foarte puțin și nu este obosită;
• vorbește mult mai rapid;
• are gânduri accelerate;
• devine profund dezinhibată;
• cheltuie necontrolat;
• conduce periculos;
• are comportamente sexuale riscante;
• se consideră invincibilă;
• devine agresivă;
• are deliruri;
• aude voci;
• refuză ajutorul în ciuda riscului.

NICE recomandă trimiterea urgentă atunci când se suspectează mania, depresia severă sau există pericol pentru sine ori pentru alte persoane.

Când trebuie apelat 112?

Apelează 112 dacă persoana:

• are un plan suicidar;
• a făcut o tentativă;
• a luat prea multe medicamente;
• este sever maniacală și periculoasă;
• este psihotică;
• aude voci cu comenzi;
• conduce sau încearcă să conducă în stare sever alterată;
• amenință alte persoane;
• este violentă;
• este profund confuză;
• nu poate fi menținută în siguranță;
• se află într-o intoxicație severă.

Nu lăsa singură o persoană cu plan suicidar.

Nu încerca să imobilizezi singur o persoană violentă sau sever maniacală.

Citește articolul despre urgența psihiatrică și apelarea 112.

Cum se tratează tulburarea borderline?

Tratamentul principal este psihoterapia structurată.

Pot fi folosite, în funcție de situație și disponibilitate:

• terapia dialectic-comportamentală;
• terapia bazată pe mentalizare;
• terapia schemelor;
• alte intervenții structurate pentru tulburări de personalitate;
• intervenții familiale.

Tratamentul urmărește:

• reducerea autovătămării;
• reglarea emoțiilor;
• gestionarea crizelor;
• reducerea impulsivității;
• îmbunătățirea relațiilor;
• stabilizarea identității.

Citește articolul despre simptomele și tratamentul tulburării borderline.

Cum se tratează tulburarea bipolară?

Tratamentul depinde de faza bolii.

Poate include:

• tratamentul maniei;
• tratamentul depresiei bipolare;
• prevenirea episoadelor;
• monitorizarea efectelor adverse;
• psihoterapie;
• educație privind semnele de recădere;
• protejarea somnului;
• implicarea familiei;
• reducerea alcoolului și drogurilor.

Medicamentele pot include stabilizatoare ale dispoziției și antipsihotice. Tratamentul trebuie individualizat și monitorizat medical. NIMH subliniază că unele medicamente sunt folosite pentru episodul acut, iar altele pentru prevenirea recăderilor.

Nu începe, nu schimba și nu opri singur tratamentul.

Psihoterapia este utilă în bipolaritate?

Da, dar nu înlocuiește automat medicația necesară.

Psihoterapia poate ajuta la:

• recunoașterea semnelor precoce;
• stabilizarea rutinei;
• protejarea somnului;
• gestionarea stresului;
• respectarea tratamentului;
• repararea consecințelor episoadelor;
• implicarea familiei;
• prevenirea recăderii.

NIMH menționează intervenții precum terapia interpersonală și a ritmurilor sociale, terapia focalizată pe familie și CBT adaptată.

Ce poate face familia?

Familia poate observa tipare pe care persoana nu le recunoaște în timpul unui episod.

Poate nota:

• somnul;
• energia;
• viteza vorbirii;
• cheltuielile;
• proiectele;
• comportamentul sexual;
• iritabilitatea;
• utilizarea medicamentelor;
• consumul de substanțe;
• durata schimbării.

Formulări utile:

„De cinci zile dormi aproximativ două ore, ai început trei proiecte și ai cheltuit o sumă mare. Acesta este un comportament diferit de nivelul tău obișnuit.”

„Observ că teama de abandon apare frecvent după conflicte și se reduce când relația se repară. Ar fi util să discutăm acest tipar cu terapeutul.”

De evitat:

„Ești borderline.”

„Ești iar bipolar.”

„Tot ce spui este din cauza diagnosticului.”

Diagnosticul nu trebuie folosit pentru invalidarea emoțiilor sau a conflictelor reale.

Consultații la Prevencia

La Clinica Prevencia Alunișului sunt disponibile consultații programate de psihiatrie cu:

• Dr. Anca Dițu;
• Dr. Maria Boitan;

prin CAS și cu plată:

• Programare la psihiatrie
• Psihiatrie prin CAS

Consultația poate include:

• reconstruirea episoadelor;
• evaluarea somnului și energiei;
• diferențierea borderline–bipolar;
• evaluarea depresiei;
• riscul suicidar;
• analiza medicației;
• evaluarea consumului de substanțe;
• recomandarea psihoterapiei.

Pagina actuală Prevencia afișează ambii medici la Clinica Alunișului și servicii prin CAS sau cu plată.

La aceeași clinică sunt disponibile servicii de psihologie și psihoterapie pentru adulți, cuplu și familie cu Dr. Maria Niculescu:

• Programare la psihologie
• Psihologie și psihoterapie prin CAS

Pentru serviciile psihologice cu plată, programarea poate fi făcută direct. Pentru psihoterapia decontată prin CAS, traseul presupune bilet către specialist, consultație și recomandarea psihoterapiei.

Paginile publice Prevencia nu confirmă existența unei echipe specializate exclusiv în bipolaritate, DBT sau alte programe intensive pentru tulburări de personalitate. Pregătirea terapeutului trebuie verificată înaintea începerii unui tratament specific.

Prevencia oferă servicii ambulatorii programate și nu înlocuiește serviciul 112 sau spitalizarea în manie severă, psihoză ori risc suicidar.

Întrebări frecvente

Borderline și bipolaritatea sunt aceeași boală?

Nu. Au mecanisme, tipare și tratamente diferite, chiar dacă unele simptome se suprapun.

Care este diferența principală?

În borderline predomină instabilitatea emoțională și relațională persistentă. În bipolaritate apar episoade distincte cu modificări susținute ale dispoziției, energiei, activității și somnului.

Schimbările rapide indică borderline?

Pot sugera acest diagnostic, mai ales dacă sunt reactive la relații, dar nu sunt suficiente pentru confirmare.

Cât durează un episod bipolar?

De regulă, zile sau săptămâni. Mania bipolară de tip I durează cel puțin șapte zile sau este atât de severă încât necesită spitalizare.

Ce este hipomania?

O formă mai puțin severă de activare decât mania, dar clar diferită de nivelul obișnuit și observabilă de cei din jur.

Rapid cycling înseamnă schimbări în aceeași zi?

Nu. Înseamnă patru sau mai multe episoade bipolare într-un an.

Lipsa somnului apare în ambele?

Da. În manie este caracteristică nevoia redusă de somn fără oboseala așteptată. În borderline persoana este frecvent obosită după insomnie.

Teama de abandon indică bipolaritate?

Nu este un criteriu central al bipolarității și este mai caracteristică borderline, deși poate apărea și în alte probleme.

Impulsivitatea apare în ambele?

Da. În borderline poate fi persistentă și reactivă; în bipolaritate poate crește episodic în manie sau hipomanie.

Persoana cu borderline poate avea manie?

Poate avea manie dacă există și tulburare bipolară. Borderline singur nu produce un episod maniacal complet.

Pot exista simultan ambele diagnostice?

Da.

Autovătămarea înseamnă borderline?

Nu. Poate apărea în depresie, bipolaritate, traumă și alte probleme.

Psihoza apare în borderline?

Pot apărea experiențe psihotice tranzitorii în stres, dar psihoza severă sau persistentă necesită un diagnostic diferențial amplu.

Antidepresivul poate declanșa manie?

La unele persoane cu bipolaritate, antidepresivul folosit singur poate contribui la manie sau ciclare. Nu opri singur tratamentul.

Un test online poate spune dacă sunt bipolar?

Nu. NICE nu recomandă folosirea chestionarelor drept instrument de identificare în medicina primară.

Este necesar un calendar al dispoziției?

Poate ajuta la observarea duratei, somnului și energiei, dar nu înlocuiește consultația.

Care este tratamentul pentru borderline?

Psihoterapia structurată reprezintă tratamentul principal.

Care este tratamentul pentru bipolaritate?

De regulă, medicație specifică pentru faza bolii, asociată cu monitorizare și psihoterapie adaptată.

Pot lua numai psihoterapie pentru bipolaritate?

În formele diagnosticate, psihoterapia este frecvent complementară medicației și nu o înlocuiește automat.

Când este necesară evaluarea urgentă?

Pentru nevoie foarte redusă de somn, energie extremă, dezinhibiție, psihoză, cheltuieli periculoase, risc suicidar sau agresivitate.

Când trebuie apelat 112?

Pentru plan suicidar, tentativă, supradozaj, manie severă, psihoză, violență sau imposibilitatea menținerii siguranței.

Diagnosticul corect se vede pe linia timpului, nu într-o singură fotografie

O ceartă, o zi de energie sau o perioadă de tristețe nu sunt suficiente pentru a diferenția borderline de bipolaritate.

Evaluarea trebuie să urmărească:

• durata;
• somnul;
• energia;
• activitatea;
• declanșatorii;
• relațiile;
• funcționarea dintre episoade;
• istoricul familial;
• reacțiile la tratament;
• consumul de substanțe.

Pentru o situație stabilă poți solicita o programare la psihiatrie și, în funcție de recomandare, o programare la psihologie.

Pentru manie severă, psihoză, plan suicidar, tentativă, supradozaj, violență sau pericol imediat, apelează 112.