Am bilet de internare: ce trebuie să ai la tine și cum te pregătești pentru spital

Ai primit un bilet de internare sau medicul ți-a recomandat spitalizarea.

Primul lucru important este să nu confunzi recomandarea de internare cu programarea efectivă.

Biletul de internare justifică medical prezentarea pentru spitalizare, dar data, ora, secția, regimul de spitalizare și eventualele investigații necesare înainte de internare trebuie confirmate cu spitalul.

Înainte să îți pregătești bagajul, sună la unitatea în care urmează să fii internat și verifică exact:

data și ora prezentării;
locul în care trebuie să te prezinți;
dacă este internare continuă sau spitalizare de zi;
ce documente solicită spitalul;
ce analize trebuie efectuate înainte;
dacă trebuie să fii nemâncat;
ce trebuie să faci cu medicamentele pe care le iei zilnic.

Pentru cine poate elibera recomandarea și situațiile în care internarea se poate face fără bilet consultați Biletul de internare: cine îl eliberează, când este necesar și când poți merge fără el.

Ce documente trebuie să ai la internare?

Nu există o listă perfect identică pentru toate spitalele și toate tipurile de internare.

Pentru o internare programată pot fi necesare, după caz:

actul de identitate;
biletul de internare, atunci când acesta este necesar;
cardul național de sănătate sau documentul utilizat în situația ta;
documentele solicitate de spital pentru verificarea calității de asigurat, dacă este cazul;
rezultatele analizelor și investigațiilor cerute înainte de internare;
documentele medicale anterioare relevante;
lista tratamentelor pe care le urmezi;
documentele privind alergiile sau reacțiile adverse cunoscute.

Lista transmisă de spitalul în care urmează să fii internat are prioritate.

Unele proceduri necesită documente sau investigații suplimentare.

Biletul de internare trebuie să fie de la medicul specialist?

Nu întotdeauna.

În sistemul CAS, recomandarea de internare poate fi emisă, în condițiile prevăzute de regulile aplicabile, inclusiv de medicul de familie sau de medicul specialist.

Există și situații în care internarea nu necesită bilet.

De exemplu, urgențele medico-chirurgicale au propriul circuit.

De aceea, dacă ai ajuns deja la etapa în care ai o recomandare de internare, nu este necesar să refaci traseul doar pentru a obține un document de la o anumită specialitate, decât dacă spitalul sau regulile cazului concret cer acest lucru.

Biletul de internare înseamnă că am deja rezervat un pat?

Nu.

Recomandarea medicală de internare și programarea efectivă sunt două lucruri diferite.

Pentru internările programabile, spitalul stabilește:

data;
ora;
secția;
disponibilitatea;
eventualele condiții de pregătire.

Înainte de deplasare, confirmă programarea direct cu spitalul.

Ce documente medicale anterioare merită să iei?

Nu este nevoie să transporți întregul dosar medical acumulat în ultimii 20 de ani.

Ia documentele care pot influența deciziile medicale din internarea actuală.

Pot fi utile:

scrisori medicale recente;
bilete de externare anterioare;
rezultate CT sau RMN relevante;
radiografii;
ecografii;
endoscopii;
rezultate anatomopatologice;
analize recente;
documente cardiologice;
documente privind intervenții anterioare;
rezultate ale unor culturi sau antibiograme relevante;
alte investigații legate de problema pentru care te internezi.

Dacă investigațiile sunt disponibile pe CD, platformă online sau într-un cont al furnizorului, verifică dacă spitalul le poate accesa.

Fă o listă completă a medicamentelor

Aceasta este una dintre cele mai utile informații pe care le poți oferi echipei medicale.

Notează pentru fiecare medicament:

denumirea;
concentrația;
doza;
de câte ori pe zi îl iei;
ora aproximativă;
motivul pentru care îl iei.

Include și:

insulină;
inhalatoare;
picături;
injecții;
tratamente biologice;
anticoagulante;
antiagregante;
suplimente și produse fără prescripție, dacă le utilizezi.

Nu presupune că medicii cunosc automat toate tratamentele tale dintr-un sistem informatic comun.

Trebuie să iei medicamentele cu tine?

Poate fi util să ai la tine medicamentele uzuale în ambalajul original, mai ales dacă tratamentul este complex.

Dar nu trebuie să continui să le administrezi singur după internare fără să informezi personalul medical.

După internare, tratamentul este reconciliat și coordonat de echipa medicală.

Unele medicamente pot fi:

continuate;
oprite temporar;
înlocuite;
administrate într-o altă doză.

Spune medicului și asistentului ce ai luat în ziua internării.

Trebuie să oprești anticoagulantele înainte de operație?

Nu le opri singur.

Aceeași regulă este valabilă pentru orice tratament pe care ți s-a spus că ar putea influența intervenția.

Momentul în care un anticoagulant sau antiagregant trebuie continuat, modificat sau întrerupt depinde de:

medicament;
motivul pentru care îl iei;
riscul de sângerare al procedurii;
riscul de tromboză;
funcția renală;
alte boli;
planul echipei chirurgicale și anestezice.

Oprirea din proprie inițiativă poate fi periculoasă.

Cere instrucțiuni explicite înainte de internare.

Ce faci cu tratamentul pentru diabet?

Și acesta trebuie discutat înaintea procedurii.

Dacă urmează să fii nemâncat sau să primești anestezie, schema obișnuită poate necesita modificări.

Nu lua automat aceeași doză de insulină sau alte medicamente antidiabetice fără să verifici instrucțiunile primite pentru ziua procedurii.

Înainte de internare, trebuie să știi concret:

ce medicamente iei în seara precedentă;
ce medicamente iei dimineața;
dacă și când poți mânca;
dacă și când poți bea lichide;
cum este monitorizată glicemia.

Cu câte ore înainte nu ai voie să mănânci?

Nu utiliza o regulă generică de tipul:

„nu mănânc și nu beau nimic timp de 8 ore”.

Regulile de post înaintea anesteziei diferențiază între alimente solide și anumite lichide, iar intervalul poate varia în funcție de:

tipul procedurii;
tipul anesteziei;
ora programării;
vârsta pacientului;
bolile asociate;
riscul de aspirație.

Urmează instrucțiunile exacte ale spitalului și ale echipei de anestezie.

Dacă nu le-ai primit, întreabă înainte de ziua internării.

Nu decide singur să prelungești postul „ca să fii sigur”, deoarece o perioadă inutil de lungă fără lichide sau alimente nu este întotdeauna benefică.

Poți bea apă înainte de operație?

Depinde de instrucțiunile pentru procedura ta.

În ghidurile moderne de anestezie, lichidele limpezi și alimentele solide nu sunt tratate identic.

Din acest motiv nu este corect ca un articol general să stabilească pentru toți pacienții aceeași oră la care trebuie oprite apa, cafeaua, laptele și alimentele.

Instrucțiunea primită de la echipa care efectuează procedura are prioritate.

Dacă nu înțelegi ce înseamnă „lichide limpezi” sau ce poți consuma, cere clarificări.

Ce faci dacă ai mâncat sau băut accidental?

Spune echipei medicale.

Nu ascunde acest lucru de teamă că intervenția va fi amânată.

Pentru anumite proceduri și tipuri de anestezie, momentul ultimei mese sau al ultimului lichid poate influența siguranța anesteziei.

Medicul anestezist va decide ce trebuie făcut.

Trebuie să te razi înainte de operație?

Nu rade singur zona operației decât dacă ai primit o instrucțiune foarte clară în acest sens.

Îndepărtarea părului nu este necesară pentru toate intervențiile.

Dacă este necesară, echipa medicală poate utiliza metoda potrivită în apropierea momentului intervenției.

Aparatul de ras cu lamă poate produce microleziuni ale pielii și nu este recomandat ca metodă de rutină pentru pregătirea zonei operatorii.

Trebuie să faci duș înainte de internare?

Pentru o intervenție programată este rezonabil să te prezinți cu igiena corporală obișnuită efectuată.

Dacă spitalul recomandă:

duș în seara precedentă;
duș în dimineața intervenției;
un anumit produs antiseptic;

respectă protocolul primit.

Nu utiliza din proprie inițiativă produse antiseptice puternice pe zona operatorie și nu aplica tratamente locale care nu au fost recomandate.

Ojă, machiaj, bijuterii și piercinguri

Pentru intervențiile chirurgicale, spitalul poate solicita îndepărtarea:

bijuteriilor;
piercingurilor;
machiajului;
ojei sau unghiilor artificiale, în anumite situații;
lentilelor de contact.

Cerințele depind de procedură și de protocolul unității.

Cel mai simplu este să întrebi înainte de internare.

Evita să iei cu tine obiecte de mare valoare.

Ce trebuie să spui obligatoriu medicului și anestezistului?

Nu omite informații pentru că ți se par fără legătură cu operația.

Spune echipei dacă ai:

alergii la medicamente;
reacții anterioare la anestezie;
alergie la latex sau alte materiale;
probleme de coagulare;
tratament anticoagulant sau antiagregant;
diabet;
boli cardiace;
boli pulmonare;
apnee în somn;
insuficiență renală;
epilepsie;
dispozitive implantate;
proteze;
sarcină posibilă sau confirmată, atunci când este relevant;
infecție sau febră apărută înaintea internării.

Menționează și intervențiile chirurgicale sau anesteziile anterioare importante.

Ce faci dacă răcești sau faci febră înainte de internare?

Contactează spitalul sau medicul care a programat procedura.

O infecție apărută în zilele dinaintea unei intervenții poate modifica planul medical, în funcție de:

tipul infecției;
severitatea simptomelor;
procedura planificată;
tipul de anestezie;
urgența intervenției.

Nu decide singur că trebuie să anulezi internarea, dar nici nu te prezenta fără să comunici o schimbare importantă a stării de sănătate.

Ce obiecte personale să iei?

Pentru o internare de mai multe zile, bagajul poate include:

pijama sau haine confortabile;
halat;
papuci stabili;
lenjerie;
produse de igienă personală;
periuță și pastă de dinți;
prosop, dacă spitalul recomandă;
ochelari;
aparat auditiv și baterii;
încărcător pentru telefon.

Dacă folosești dispozitive medicale personale, întreabă dacă trebuie aduse.

De exemplu:

CPAP;
proteze;
dispozitive auditive;
dispozitive de mobilitate.

Pentru spitalizarea de zi, necesarul poate fi mult mai redus.

Ce să nu iei la spital?

În general, evită:

sume mari de bani;
bijuterii;
ceasuri scumpe;
alte obiecte de valoare;
bagaje foarte voluminoase;
medicamente sau suplimente pe care intenționezi să le iei fără știrea echipei;
alimente dacă ai primit restricții dietetice.

Regulile unității în care ești internat au prioritate.

Ce se întâmplă în ziua internării?

Într-o internare programată pot exista mai multe etape:

identificarea și înregistrarea;
verificarea documentelor;
evaluarea medicală;
verificarea tratamentului curent și a alergiilor;
efectuarea sau verificarea investigațiilor;
discuția privind procedura;
obținerea consimțământului informat atunci când acesta este necesar;
evaluarea anestezică dacă urmează anestezie;
repartizarea în secție sau efectuarea procedurii.

Ordinea concretă diferă între spitale.

Ce este consimțământul informat?

Pacientul are dreptul să primească informații despre starea sa de sănătate și despre intervenția sau tratamentul propus.

Înaintea unei proceduri pentru care este necesar consimțământul, trebuie să poți înțelege:

ce procedură urmează;
de ce este recomandată;
beneficiile urmărite;
riscurile relevante;
alternativele disponibile;
consecințele refuzului, atunci când acestea pot fi anticipate.

Dacă nu înțelegi o formulare din documentul pe care trebuie să îl semnezi, cere explicații înainte de a semna.

Ce întrebări merită puse înainte de operație?

Poți întreba:

Care este diagnosticul pentru care se face intervenția?
Care este obiectivul procedurii?
Ce alternative există?
Ce tip de anestezie va fi utilizat?
Cât durează aproximativ intervenția?
Cât timp este estimată spitalizarea?
Când mă pot ridica din pat?
Când pot mânca și bea?
Ce tratament voi primi pentru durere?
Ce medicamente cronice voi continua?
Când pot reveni la activitățile obișnuite?
Ce simptome trebuie să mă facă să cer ajutor după externare?

Notează întrebările înainte de internare dacă există riscul să le uiți.

Ce faci dacă porți CPAP pentru apnee de somn?

Informează echipa chirurgicală și medicul anestezist.

Spune:

că ai diagnosticul;
dacă utilizezi CPAP/BPAP;
cât de frecvent îl folosești;
ce alte boli respiratorii sau cardiace ai.

Întreabă dacă spitalul dorește să aduci aparatul personal.

Ce faci dacă ai proteze dentare sau aparat auditiv?

Informează echipa.

Protezele dentare mobile, lentilele de contact și unele dispozitive trebuie îndepărtate înaintea anumitor proceduri.

Pentru aparatele auditive, menținerea lor până în apropierea procedurii poate fi utilă pentru comunicarea cu pacientul, dar personalul medical va stabili când trebuie îndepărtate și depozitate.

Ia cu tine cutiile sau recipientele de protecție.

Cine trebuie să știe că ești internat?

Este util să ai o persoană de contact.

Spitalul poate solicita:

numele;
numărul de telefon;
relația cu pacientul.

Dacă procedura presupune sedare, anestezie sau limitări după externare, verifică dacă ai nevoie de o persoană care să te însoțească acasă.

Nu presupune că vei putea conduce imediat după externare.

Ce verifici înainte să pleci din spital?

Externarea este la fel de importantă ca internarea.

Înainte să pleci trebuie să înțelegi:

diagnosticul final;
ce procedură sau tratament ai primit;
ce medicamente trebuie continuate;
ce medicamente au fost oprite;
ce medicamente sunt noi;
dozele și durata tratamentului;
cum trebuie îngrijită o plagă, dacă există;
ce restricții ai;
când poți face duș;
când poți conduce;
când poți reveni la serviciu;
când este următorul control;
ce investigații mai sunt necesare;
ce simptome reprezintă semne de alarmă.

Pentru documentele medicale de după spitalizare consultați Biletul de externare: ce trebuie să conțină și ce faci după ce ieși din spital.

Ce documente trebuie să primești la externare?

În funcție de situație, pot fi relevante:

biletul de ieșire din spital;
scrisoarea medicală;
prescripția pentru tratamentul recomandat;
certificatul de concediu medical, dacă este justificat;
recomandări pentru controale;
recomandări pentru investigații;
recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu, dacă există indicație;
recomandare pentru dispozitive medicale, dacă este necesară.

Nu fiecare pacient are nevoie de toate aceste documente.

Important este să primești documentele necesare continuării îngrijirii tale.

Pentru tratamentul după externare consultați și Scrisoarea medicală: ce este, cine o eliberează și la ce folosește.

Cine continuă concediul medical după spitalizare?

Spitalul poate elibera concediul medical aferent internării și, atunci când este justificat, o perioadă după externare conform regulilor aplicabile.

Dacă incapacitatea de muncă persistă după perioada acordată de spital, există un circuit specific pentru continuare.

Consultați Cine continuă concediul medical după externare sau după consultația la specialist.

Nu lăsa certificatul să expire presupunând că orice perioadă poate fi acoperită ulterior.

Ce faci dacă ai nevoie de îngrijiri la domiciliu?

Pentru anumite persoane, externarea poate fi urmată de necesitatea unor îngrijiri medicale la domiciliu.

Acestea au un circuit separat și nu sunt acordate doar pentru că pacientul preferă recuperarea acasă.

Dacă medicul consideră că există indicație, poate fi emisă recomandarea corespunzătoare.

Consultați Îngrijiri medicale la domiciliu prin CAS: recomandarea medicală, acte și pași.

Dacă ai nevoie de un dispozitiv medical după externare

Uneori pacientul poate avea nevoie de:

dispozitiv de mers;
orteză;
proteză;
scaun rulant;
oxigenoterapie;
alt dispozitiv prevăzut în sistemul CAS.

Recomandarea pentru dispozitive medicale urmează un circuit distinct de rețetă sau de biletul de trimitere.

Consultați Recomandarea pentru dispozitive medicale prin CAS: cine o eliberează și ce acte sunt necesare.

Checklist înainte de internare

Cu una sau două zile înainte, verifică:

Checklist înainte de externare

Înainte să pleci din spital, verifică:

Ce trebuie să reții

Biletul de internare nu este același lucru cu programarea.
Confirmă direct cu spitalul data, ora și documentele necesare.
Lista de acte poate varia în funcție de spital și tipul internării.
Ia documentele medicale relevante și o listă completă a tratamentelor.
Nu opri singur anticoagulantele, tratamentul pentru diabet sau alte medicamente importante.
Nu utiliza o regulă generică de post alimentar; urmează instrucțiunile primite pentru procedura ta.
Dacă ai mâncat sau băut contrar instrucțiunilor, spune echipei medicale.
Nu rade singur zona operatorie dacă nu ai primit o indicație expresă.
Comunică alergiile, bolile cronice și reacțiile anterioare la anestezie.
Citește și cere explicații înainte de a semna consimțământul informat.
La externare, verifică tratamentul, controalele, restricțiile și semnele de alarmă.
Păstrează biletul de externare și celelalte documente: ele sunt esențiale pentru medicul care va continua îngrijirea.

Pentru toate documentele legate de traseul pacientului consultați Adeverințe și documente medicale: ce poate elibera medicul de familie și unde trebuie să mergi.

Surse

HG nr. 521/2023 privind Contractul-cadru pentru acordarea asistenței medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate
Ordinul MS/CNAS nr. 1.857/441/2023 și normele metodologice de aplicare
Ordinul MS/CNAS nr. 867/541/2011 privind biletul de trimitere pentru servicii medicale clinice/biletul de internare
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului
American Society of Anesthesiologists – Practice Guidelines for Preoperative Fasting
World Health Organization – recomandări privind prevenirea infecțiilor de situs chirurgical

Am bilet de internare: ce trebuie să ai la tine și cum te pregătești pentru spital