Medicul de familie poate elibera certificat de concediu medical atunci când, în urma consultației, constată că o afecțiune determină incapacitate temporară de muncă și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislație.
Una dintre cele mai frecvente întrebări este însă foarte concretă: câte zile de concediu medical poate da medicul de familie?
Câte zile de concediu medical poate da medicul de familie?
Pe scurt: pentru incapacitate temporară de muncă, medicul de familie poate acorda cel mult 7 zile calendaristice pentru un episod de boală, în cel puțin două etape.
Prima etapă poate avea maximum 4 zile calendaristice.
Dacă starea pacientului justifică menținerea concediului, medicul îl reevaluează și poate acorda continuarea în limita duratei pe care are dreptul legal să o elibereze.
În plus, durata cumulată a concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă acordate de medicul de familie unui asigurat nu poate depăși 28 de zile calendaristice în ultimul an, calculate de la prima zi de îmbolnăvire.
După totalizarea celor 28 de zile, certificatele pentru incapacitate temporară de muncă sunt eliberate de medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau din spital, după caz, cu respectarea limitelor prevăzute de lege.
Există situații speciale și excepții reglementate separat, astfel că regula 7/4/28 nu trebuie aplicată automat tuturor tipurilor de concediu medical.
Ce înseamnă limita de 7 zile
Limita de 7 zile se referă la concediul pentru incapacitate temporară de muncă acordat de medicul de familie pentru un episod de boală.
Nu înseamnă că pacientul primește automat 7 zile.
Durata se stabilește în funcție de:
- diagnosticul medical;
- severitatea simptomelor;
- evoluția afecțiunii;
- capacitatea reală de a desfășura activitatea profesională;
- necesitatea tratamentului și recuperării;
- rezultatul reevaluării medicale.
Pentru un episod ușor pot fi suficiente mai puține zile.
Certificatul medical nu reprezintă o perioadă pe care pacientul o poate solicita după preferință. Medicul stabilește dacă există incapacitate temporară de muncă și pentru ce durată este justificată medical.
De ce prima etapă este de maximum 4 zile
Normele prevăd acordarea concediului de către medicul de familie în cel puțin două etape, iar prima etapă poate avea maximum 4 zile calendaristice.
Scopul este reevaluarea evoluției bolii.
Dacă după prima perioadă pacientul s-a recuperat suficient pentru a reveni la activitate, concediul nu trebuie continuat doar pentru că limita maximă nu a fost atinsă.
Dacă simptomele persistă și incapacitatea temporară de muncă este în continuare justificată, medicul poate acorda următoarea etapă în limitele legale.
Ce înseamnă plafonul de 28 de zile
Regula de 28 de zile este diferită de limita de 7 zile pentru un episod.
Durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru incapacitate temporară de muncă nu poate depăși, în general, 28 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza episoadelor.
După atingerea acestui plafon, medicul de familie nu continuă pur și simplu să emită certificate pentru incapacitate temporară de muncă.
Pacientul trebuie orientat, după caz, către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau către spital.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care medicul poate solicita adeverința de la angajator pentru concediu medical, document care oferă informații despre zilele de concediu medical deja utilizate.
Ce se întâmplă dacă după 7 zile nu poți reveni la muncă
Dacă incapacitatea temporară de muncă persistă după perioada pe care o poate acorda medicul de familie pentru episodul respectiv, pacientul poate avea nevoie de:
- consultație de specialitate;
- investigații suplimentare;
- tratament de specialitate;
- internare;
- continuarea concediului prin medicul competent.
Pentru aceeași afecțiune, normele permit continuarea concediului de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau, în cazul internării, de către spital, în limitele prevăzute de legislație.
Pentru traseul complet vezi cine continuă concediul medical după externare sau după consultația la specialist.
Medicul specialist poate da mai multe zile?
Da, regulile privind medicul specialist sunt diferite de cele aplicabile medicului de familie.
În prima etapă, medicul de specialitate din ambulatoriu poate avea alte limite de acordare, iar pentru menținerea incapacității temporare de muncă există reguli distincte privind continuarea certificatelor.
De aceea, întrebarea „câte zile poate da medicul specialist?” nu trebuie confundată cu limita de 7 zile aplicabilă medicului de familie.
Dacă boala necesită monitorizare sau tratament de specialitate, continuarea se face conform circuitului legal corespunzător.
Pentru ce boli poate da medicul de familie concediu medical?
Nu există o listă simplă de diagnostice pentru care concediul este acordat automat.
Criteriul esențial este dacă afecțiunea produce incapacitate temporară de muncă.
Medicul de familie poate întâlni astfel de situații în cazul unor:
- infecții respiratorii acute;
- gripe sau viroze;
- gastroenterite;
- infecții urinare;
- dureri acute de spate;
- migrene severe;
- conjunctivite sau alte infecții;
- exacerbări ale unor boli cronice;
- alte afecțiuni care împiedică temporar desfășurarea activității profesionale.
Diagnosticul singur nu stabilește automat numărul de zile.
Doi pacienți cu aceeași afecțiune pot avea manifestări și capacitate de muncă diferite.
Poate medicul de familie da concediu pentru răceală sau gripă?
Da, dacă boala produce efectiv incapacitate temporară de muncă.
Medicul ia în considerare:
- intensitatea simptomelor;
- febra;
- starea generală;
- riscul de transmitere;
- tipul activității profesionale;
- necesitatea repausului;
- eventualele complicații.
O răceală ușoară nu presupune automat concediu medical, după cum o gripă cu febră, stare generală alterată și simptome importante poate justifica absența temporară de la serviciu.
Poate medicul de familie da concediu pentru dureri de spate?
Poate, dacă evaluarea medicală arată că durerea determină incapacitate temporară de muncă.
Contează:
- intensitatea durerii;
- limitarea mobilității;
- natura activității profesionale;
- semnele neurologice;
- traumatismele;
- necesitatea investigațiilor sau evaluării de specialitate.
O persoană care desfășoară muncă fizică intensă poate fi afectată diferit față de cineva care desfășoară o activitate predominant sedentară.
Dacă există deficit neurologic, traumatism important sau alte semne de alarmă, poate fi necesară evaluarea de specialitate sau de urgență.
Poate medicul de familie da concediu pentru o boală cronică?
O boală cronică stabilă nu justifică automat concediul medical.
Dacă însă apare o exacerbare sau o complicație care produce incapacitate temporară de muncă, medicul poate evalua situația și poate acorda certificatul în limitele competenței sale.
De exemplu, evaluarea poate fi necesară în caz de:
- astm în exacerbare;
- afecțiuni cardiovasculare decompensate;
- episoade acute ale unor boli reumatologice;
- complicații ale diabetului;
- alte agravări ale bolilor cronice.
În cazurile complexe, pacientul poate avea nevoie de medicul specialist.
Concediul medical se acordă doar pentru că pacientul îl cere?
Nu.
Certificatul de concediu medical este un act medical, iar acordarea lui trebuie justificată de starea de sănătate.
În consultație, medicul evaluează:
- simptomele;
- examenul clinic;
- diagnosticul;
- impactul bolii asupra capacității de muncă;
- tratamentul necesar;
- evoluția probabilă;
- documentele medicale relevante.
Simpla solicitare a pacientului sau existența unei probleme personale la serviciu nu reprezintă, singure, o indicație medicală.
Este necesară o consultație?
În mod obișnuit, certificatul medical se eliberează în legătură cu evaluarea medicală și în condițiile stabilite de legislație.
Medicul trebuie să poată documenta situația medicală care justifică incapacitatea temporară de muncă.
În funcție de caz, evaluarea poate include:
- anamneza;
- examenul clinic;
- documente medicale anterioare;
- rezultate ale investigațiilor;
- recomandări ale altor medici.
Există situații speciale pentru care normele prevăd reguli proprii.
Ce acte trebuie să ai pentru concediu medical
În funcție de situație, pot fi necesare:
- actul de identitate;
- cardul de sănătate sau documentul care îl înlocuiește;
- adeverința de la angajator/plătitor;
- documentele medicale relevante;
- scrisoarea medicală de la specialist;
- biletul de externare;
- certificatul anterior, dacă este vorba despre o continuare;
- documentele de la UPU sau camera de gardă, atunci când sunt relevante.
Nu toate documentele sunt necesare în fiecare situație.
Pentru multe certificate, documentul emis de angajator privind calitatea de asigurat și zilele utilizate este important pentru verificarea situației administrative.
Vezi separat când este necesară adeverința de la angajator și ce trebuie să conțină.
Se poate elibera concediu medical retroactiv?
Regula generală este că certificatul se eliberează la data consultației, în condițiile prevăzute de lege.
Există însă o retroactivitate limitată pentru anumite certificate inițiale și situații speciale în care documentul poate fi emis ulterior.
Medicul nu poate acoperi automat orice perioadă în care pacientul a lipsit de la serviciu doar pentru că solicitarea este făcută ulterior.
Pentru regulile și excepțiile exacte vezi Concediul medical retroactiv: când poate fi eliberat și care sunt excepțiile.
Ce înseamnă certificat inițial și certificat „în continuare”
Certificatul inițial deschide un nou episod de concediu medical.
Certificatul în continuare prelungește fără întrerupere același episod, dacă starea pacientului justifică menținerea incapacității temporare de muncă și medicul care îl emite are competența legală pentru continuare.
Această diferență este importantă deoarece nu orice medic poate continua orice certificat pentru orice durată.
Ce se întâmplă după externarea din spital
Dacă pacientul a fost internat și situația medicală justifică incapacitatea temporară de muncă, medicul curant din spital poate elibera certificatul corespunzător în condițiile prevăzute de norme.
Biletul de externare și certificatul de concediu medical sunt documente diferite.
Dacă la externare pacientul are nevoie de continuarea concediului, traseul depinde de:
- diagnosticul pentru care a fost internat;
- certificatul deja eliberat;
- recomandările din documentele medicale;
- durata deja acordată;
- medicul competent să continue episodul.
Nu trebuie presupus că orice concediu emis de spital este continuat automat de medicul de familie.
Vezi explicația detaliată în articolul despre cine continuă concediul medical după externare sau după consultația la specialist.
Biletul de trimitere este concediu medical?
Nu.
Biletul de trimitere permite accesul la un anumit serviciu medical prin sistemul CAS.
Certificatul de concediu medical confirmă incapacitatea temporară de muncă într-o anumită perioadă.
Sunt documente diferite și au reguli diferite.
Pentru consultații sau investigații decontate vezi cine poate elibera biletul de trimitere și cât este valabil.
Câte zile de concediu medical poți avea într-un an?
Aici trebuie făcută diferența între:
- limita concediilor pe care le poate acorda medicul de familie;
- durata totală permisă pentru un anumit tip de concediu sau diagnostic;
- concediile eliberate de specialiști sau spitale.
Plafonul de 28 de zile menționat în acest articol este limita cumulată a concediilor pentru incapacitate temporară de muncă acordate de medicul de familie în ultimul an.
Nu înseamnă că o persoană poate avea în total doar 28 de zile de concediu medical într-un an indiferent de diagnostic și de medicul care îl acordă.
Duratele maxime totale diferă în funcție de tipul concediului și de situația medicală.
Cum se plătește concediul medical în 2026
Regulile privind numărul de zile pe care le poate acorda medicul trebuie diferențiate de regulile privind calculul și plata indemnizației.
Pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, legislația prevede, pentru categoriile cărora li se aplică măsura, calcularea și plata indemnizațiilor prin diminuarea cu o zi.
Pentru un episod de boală acordat fără întrerupere, modificările legislative din 2026 prevăd aplicarea diminuării o singură dată, indiferent de numărul certificatelor emise pentru același episod.
Există excepții prevăzute expres de legislație.
Aceste reguli privind plata nu modifică limita de 7 zile pe episod și plafonul de 28 de zile aplicabile medicului de familie pentru incapacitatea temporară de muncă.
Consultația la medicul de familie Prevencia
Dacă ai simptome care îți afectează capacitatea de a lucra, poți solicita o consultație de medicină de familie.
Medicul va evalua problema medicală și va stabili:
- diagnosticul;
- tratamentul;
- dacă este justificată incapacitatea temporară de muncă;
- durata medical necesară în limitele legale;
- dacă este nevoie de investigații;
- dacă trebuie să ajungi la un medic specialist.
Pentru informații despre serviciile decontate poți consulta și pagina Medicină de Familie prin CAS.
Întrebări frecvente
Câte zile de concediu medical poate da medicul de familie?
Pentru incapacitate temporară de muncă, medicul de familie poate acorda cel mult 7 zile calendaristice pentru un episod de boală, în cel puțin două etape. Prima etapă poate fi de maximum 4 zile.
Poate medicul de familie da direct 7 zile?
Regula prevede acordarea în cel puțin două etape, iar prima etapă poate avea maximum 4 zile calendaristice.
Câte zile poate da medicul de familie într-un an?
Durata cumulată a concediilor pentru incapacitate temporară de muncă acordate de medicul de familie nu poate depăși 28 de zile calendaristice în ultimul an, cu excepțiile prevăzute de legislație.
Ce se întâmplă după cele 7 zile?
Dacă incapacitatea temporară de muncă persistă, continuarea poate reveni medicului curant din ambulatoriul de specialitate sau spitalului, în funcție de situație.
Ce se întâmplă după 28 de zile acordate de medicul de familie?
După atingerea plafonului de 28 de zile, certificatele pentru incapacitate temporară de muncă sunt eliberate de medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau din spital, după caz.
Medicul de familie poate acorda concediu pentru gripă?
Da, dacă starea pacientului determină incapacitate temporară de muncă și concediul este justificat medical.
Poți primi concediu medical fără să fii bolnav?
Nu. Concediul medical trebuie să aibă o justificare medicală și este acordat în urma evaluării medicului.
Medicul de familie poate elibera concediu retroactiv?
Există doar situațiile și limitele prevăzute de legislație. Nu poate fi emis retroactiv la cerere pentru orice perioadă absentată.
Ce trebuie să reții
- Medicul de familie poate acorda maximum 7 zile calendaristice pentru un episod de boală pentru incapacitate temporară de muncă.
- Concediul se acordă în cel puțin două etape.
- Prima etapă poate avea maximum 4 zile calendaristice.
- Durata efectivă este stabilită medical și poate fi mai mică de 7 zile.
- Concediile acordate de medicul de familie pentru incapacitate temporară de muncă nu pot depăși cumulativ 28 de zile calendaristice în ultimul an, cu excepțiile prevăzute de lege.
- Dacă incapacitatea persistă, continuarea poate necesita medicul specialist sau spitalul.
- Certificatul medical nu se acordă automat la solicitarea pacientului.
- Regulile privind plata indemnizației sunt distincte de regulile privind numărul de zile pe care le poate acorda medicul.
Surse oficiale
- Portal Legislativ – OUG nr. 158/2005, privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, forma consolidată.
- Normele de aplicare a OUG nr. 158/2005 – art. 20, privind limita de 7 zile pe episod, prima etapă de maximum 4 zile și plafonul de 28 de zile acordate de medicul de familie.
- OUG nr. 91/2025, privind regulile temporare aplicabile indemnizațiilor pentru certificatele eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
- Legea nr. 64/2026, privind aplicarea diminuării o singură dată pentru același episod de boală acordat fără întrerupere.
- Casa Națională de Asigurări de Sănătate, informațiile oficiale privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Scris de
Medic primar Medicină de Familie
