Tulburări de somn la vârstnici: cauze, semne de alarmă și când mergi la medic

Tulburări de somn la vârstnici: cauze, semne de alarmă și când mergi la medic

Odată cu înaintarea în vârstă, somnul se poate modifica. Unele persoane adorm mai devreme, se trezesc mai devreme sau au un somn mai fragmentat.

Asta nu înseamnă însă că insomnia persistentă trebuie acceptată ca fiind „normală pentru vârstă”.

Persoanele vârstnice au în continuare nevoie de somn suficient. National Institute on Aging indică pentru adulții vârstnici, ca și pentru ceilalți adulți, aproximativ 7–9 ore de somn pe noapte. Problemele de sănătate, durerea, medicamentele și tulburările de somn pot însă face dificilă obținerea unui somn suficient și odihnitor.

Insomnia este cea mai frecventă problemă de somn la adulții de 60 de ani și peste.

Important este să identificăm de ce persoana nu doarme bine, nu doar să încercăm să o facem să doarmă cu un medicament.

Ce înseamnă o tulburare de somn?

Problemele de somn pot avea forme diferite.

O persoană poate:

• adormi foarte greu;
• se trezi de mai multe ori în timpul nopții;
• se trezi prea devreme dimineața;
• avea un somn superficial;
• dormi suficiente ore, dar să se trezească neodihnită;
• fi foarte somnolentă în timpul zilei;
• adormi involuntar în timpul zilei;
• sforăi puternic;
• avea pauze respiratorii în timpul somnului;
• simți nevoia permanentă de a-și mișca picioarele seara;
• avea un ritm somn–veghe foarte neregulat.

NICE definește insomnia prin dificultatea de a adormi, de a menține somnul, prin trezirea prea devreme sau printr-un somn neodihnitor.

Nu toate aceste probleme au aceeași cauză și nu se tratează în același fel.

Cum se schimbă somnul odată cu vârsta?

Înaintarea în vârstă poate fi asociată cu modificări ale arhitecturii și ritmului somnului.

Persoanele vârstnice pot:

• adormi mai devreme seara;
• se trezi mai devreme dimineața;
• avea mai multe treziri nocturne;
• petrece mai puțin timp în somn profund;
• fi mai sensibile la zgomot sau la alte întreruperi.

NIA arată că adulții de vârstă mijlocie și cei vârstnici tind să aibă un somn mai puțin profund și să se trezească mai frecvent în timpul nopții.

Dar există o diferență importantă între modificarea somnului asociată vârstei și o tulburare de somn care afectează funcționarea zilnică.

Când somnul devine o problemă medicală?

Este utilă evaluarea atunci când tulburările de somn:

• persistă;
• se repetă frecvent;
• afectează energia în timpul zilei;
• provoacă somnolență importantă;
• afectează concentrarea sau memoria;
• cresc iritabilitatea;
• sunt asociate cu căderi;
• interferează cu activitățile cotidiene;
• apar împreună cu sforăit puternic sau pauze de respirație;
• apar după introducerea sau schimbarea unui medicament.

Problema nu trebuie judecată doar după numărul de ore dormite.

O persoană poate petrece opt ore în pat și totuși să aibă un somn foarte fragmentat și neodihnitor.

Ce este insomnia?

Insomnia poate însemna:

• dificultatea de a adormi;
• treziri repetate;
• imposibilitatea de a adormi din nou după trezire;
• trezirea prea devreme;
• senzația persistentă că somnul nu este odihnitor.

NIA indică insomnia drept cea mai frecventă problemă de somn la adulții de 60 de ani și peste.

Pentru a înțelege cauza, trebuie analizate atât noaptea, cât și ziua.

Medicul poate întreba dacă persoana:

• este somnolentă;
• este obosită;
• are dificultăți de concentrare;
• adoarme în timpul activităților;
• doarme în timpul zilei;
• consumă cafeină sau alcool;
• ia medicamente care pot influența somnul.

De ce apare insomnia la vârstnici?

Uneori există mai multe cauze simultan.

Pot contribui:

• durerea cronică;
• depresia;
• anxietatea;
• bolile respiratorii;
• bolile cardiovasculare;
• bolile neurologice;
• simptomele urinare nocturne;
• refluxul gastroesofagian;
• unele medicamente;
• consumul de alcool;
• cafeina;
• lipsa activității în timpul zilei;
• somnul prelungit în timpul zilei;
• spitalizarea sau schimbarea mediului;
• izolarea și modificarea rutinei zilnice.

NIA subliniază că persoanele vârstnice au mai frecvent atât boli, cât și tratamente medicamentoase care pot afecta somnul.

Din acest motiv, tratamentul corect începe prin identificarea cauzei.

Durerea poate provoca insomnie?

Da.

Durerea produsă de artroză, afecțiuni ale coloanei, neuropatii sau alte boli poate împiedica adormirea sau poate provoca treziri repetate.

În același timp, un somn insuficient poate face mai dificilă gestionarea unei boli cronice și poate contribui la oboseala diurnă.

Este important să fie evaluată și cauza durerii, nu doar prescris un medicament pentru somn.

Nocturia poate fragmenta somnul

Unele persoane vârstnice se trezesc de mai multe ori pe noapte pentru a urina.

Asta poate avea numeroase explicații și nu trebuie considerată automat o consecință inevitabilă a vârstei.

Dacă trezirile pentru urinare sunt frecvente, trebuie analizate separat cauza simptomelor urinare și tratamentele existente.

Uneori persoana nu se trezește din cauza nevoii de a urina, ci se trezește din alt motiv și apoi decide să meargă la toaletă.

Această diferență poate fi utilă în evaluarea tulburării de somn.

Depresia poate provoca probleme de somn?

Da.

Tulburările de somn sunt frecvente în depresie, iar la persoanele vârstnice depresia poate fi însoțită de insomnie, oboseală, retragere și probleme de concentrare. NIA include problemele de somn printre manifestările depresiei la vârstnici.

Unele persoane:

• adorm greu;
• se trezesc foarte devreme;
• au somn fragmentat.

Altele pot dormi excesiv.

Dacă tulburările de somn sunt asociate cu pierderea interesului, lipsa energiei, retragerea sau lipsa speranței, trebuie evaluată și posibilitatea depresiei.

Vezi și Depresia la vârstnici: simptome, cauze și tratament.

Problemele de memorie pot afecta somnul?

Da.

Tulburările cognitive și unele forme de demență pot modifica ritmul somn–veghe.

Unele persoane pot deveni:

• somnolente în timpul zilei;
• agitate seara;
• treze noaptea;
• dezorientate după trezire.

NIA are recomandări separate pentru gestionarea tulburărilor de somn la persoanele cu boala Alzheimer și alte demențe, tocmai pentru că aceste probleme pot fi frecvente și complexe.

Dacă tulburările de somn apar împreună cu pierderi progresive de memorie sau dezorientare, este necesară și evaluarea cognitivă.

Vezi Pierderi de memorie la vârstnici: ce este normal și când mergi la medic.

Ce este apneea de somn?

Apneea de somn este o tulburare în care respirația se oprește și reîncepe în mod repetat în timpul somnului.

Persoana poate să nu știe că acest lucru se întâmplă.

Adesea partenerul observă:

• sforăit puternic;
• pauze ale respirației;
• gâfâit;
• senzație de sufocare în timpul somnului.

Pot apărea și:

• somn neodihnitor;
• somnolență în timpul zilei;
• dificultăți de concentrare;
• cefalee la trezire.

NHLBI enumeră printre simptomele caracteristice respirația care se oprește și repornește, sforăitul și gâfâitul în timpul somnului.

Sforăitul înseamnă automat apnee?

Nu.

Nu orice persoană care sforăie are apnee de somn.

Dar sforăitul puternic asociat cu:

• pauze respiratorii observate;
• gâfâit;
• sufocare nocturnă;
• somnolență importantă în timpul zilei,

justifică discutarea problemei cu medicul. NHLBI recomandă evaluarea posibilității de apnee atunci când apar sforăit sau gâfâit în timpul somnului, mai ales dacă există și somnolență diurnă.

De ce este importantă somnolența din timpul zilei?

Oboseala și somnolența nu sunt exact același lucru.

Oboseala este senzația de lipsă de energie.

Somnolența este tendința de a adormi.

O persoană poate fi obosită fără să adoarmă și poate fi foarte somnolentă fără să descrie lipsa energiei.

Somnolența importantă în timpul zilei poate sugera:

• somn insuficient;
• apnee de somn;
• efecte medicamentoase;
• alte tulburări de somn;
• unele boli medicale sau neurologice.

Dacă problema predominantă este lipsa persistentă de energie, vezi și Oboseală cronică la vârstnici – când este un semn de boală.

Ce este sindromul picioarelor neliniștite?

Sindromul picioarelor neliniștite poate face dificilă adormirea.

Persoana simte o nevoie puternică de a-și mișca picioarele, asociată cu senzații neplăcute precum:

• furnicături;
• senzație de târâre;
• tensiune;
• pulsații;
• mâncărime;
• disconfort dificil de descris.

Simptomele apar de obicei în repaus și sunt ameliorate temporar de mișcare. NINDS arată că formele severe sunt întâlnite frecvent la adulții de vârstă mijlocie sau vârstnici și că simptomele tind să devină mai frecvente și mai persistente odată cu vârsta.

Dacă persoana spune că „nu poate ține picioarele nemișcate seara”, această informație trebuie comunicată medicului.

Medicamentele pot afecta somnul?

Da.

Unele medicamente pot:

• produce somnolență;
• provoca insomnie;
• modifica ritmul somnului;
• contribui la treziri nocturne;
• crește riscul de amețeală și cădere.

La persoana vârstnică este importantă analiza întregii scheme terapeutice, nu doar a medicamentului luat pentru somn.

NIA atrage atenția că persoanele vârstnice folosesc frecvent mai multe medicamente și că polimedicația poate crește riscul reacțiilor adverse, inclusiv al căderilor.

La consultație trebuie prezentate:

• medicamentele prescrise;
• produsele fără rețetă;
• somniferele;
• suplimentele;
• produsele pe bază de plante;
• dozele și orele de administrare.

Nu modifica tratamentul fără recomandarea medicului.

Somniferele sunt soluția pentru insomnia la vârstnici?

Nu automat.

Un medicament care produce somn nu tratează neapărat cauza insomniei.

NIA avertizează că medicamentele pentru somn pot fi utile în anumite situații pe termen scurt, dar există riscuri și posibilitatea dezvoltării dependenței.

La persoanele vârstnice trebuie analizate în mod special:

• celelalte medicamente;
• riscul de cădere;
• amețeala;
• somnolența în timpul zilei;
• problemele cognitive;
• bolile asociate.

Alegerea unui tratament trebuie făcută individual.

Melatonina este întotdeauna sigură?

Faptul că un produs este disponibil fără rețetă sau este perceput drept „natural” nu înseamnă că este potrivit pentru orice persoană.

Melatonina poate avea indicații în anumite situații, dar nu trebuie folosită automat pentru orice problemă de somn.

Este important să fie discutate cu medicul:

• problema exactă de somn;
• celelalte medicamente;
• bolile existente;
• ora administrării;
• durata utilizării.

NIA subliniază că produsele pentru somn nu rezolvă automat cauza tulburării și că utilizarea lor trebuie evaluată în contextul individual.

Ce este terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie?

Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, prescurtată CBT-I, este o intervenție structurată care urmărește schimbarea comportamentelor și tiparelor de gândire care întrețin insomnia.

Poate include:

• reguli privind timpul petrecut în pat;
• consolidarea asocierii dintre pat și somn;
• stabilizarea programului de somn;
• modificarea comportamentelor care întrețin insomnia;
• tehnici cognitive;
• educație privind somnul.

NICE recomandă CBT-I ca tratament de primă linie pentru insomnia cronică la adulți, indiferent de vârstă.

„Igiena somnului” este utilă, dar pentru insomnia cronică nu trebuie confundată cu întreaga terapie cognitiv-comportamentală.

Ce obiceiuri pot ajuta somnul?

Pentru unele persoane sunt utile câteva măsuri simple:

• culcarea și trezirea aproximativ la aceleași ore;
• expunerea la lumină naturală în timpul zilei;
• activitatea fizică adaptată stării medicale;
• evitarea somnului lung în a doua parte a zilei;
• reducerea cafelei și altor surse de cafeină spre seară;
• evitarea alcoolului ca „somnifer”;
• evitarea meselor foarte mari înainte de culcare;
• păstrarea dormitorului liniștit și confortabil;
• limitarea ecranelor înainte de somn.

NIA recomandă menținerea unui program regulat de somn, evitarea somnului târziu în timpul zilei, limitarea cafelei și alcoolului și menținerea activității fizice.

Aceste măsuri sunt utile, dar nu înlocuiesc investigarea unei apnei de somn, a unei depresii, a durerii severe sau a altor cauze medicale.

Alcoolul ajută la somn?

Poate produce inițial somnolență, dar asta nu înseamnă că îmbunătățește calitatea somnului.

NIA recomandă evitarea alcoolului ca metodă pentru inducerea somnului și arată că acesta poate face mai dificilă menținerea unui somn bun.

La persoanele vârstnice trebuie luate în considerare și posibilele interacțiuni dintre alcool și medicamente.

Somnul în timpul zilei este rău?

Nu în mod obligatoriu.

Problema apare atunci când somnul din timpul zilei este:

• foarte lung;
• foarte târziu;
• suficient de frecvent încât reduce presiunea de somn seara.

Într-o persoană care nu poate adormi noaptea, medicul poate întreba cât și când doarme în timpul zilei.

În schimb, o nevoie nouă și importantă de a dormi în timpul zilei poate reprezenta ea însăși un simptom care trebuie evaluat.

Ce informații sunt utile înainte de consultație?

Un jurnal al somnului poate fi foarte util.

Timp de una sau două săptămâni pot fi notate:

• ora la care persoana merge la culcare;
• aproximativ cât durează până adoarme;
• de câte ori se trezește;
• cât timp rămâne trează;
• ora trezirii finale;
• perioadele de somn din timpul zilei;
• consumul de cafea și alcool;
• medicamentele administrate seara;
• episoadele de durere;
• trezirile pentru urinare;
• somnolența din timpul zilei.

Dacă există un partener, acesta poate spune dacă a observat:

• sforăit;
• pauze de respirație;
• gâfâit;
• mișcări repetate ale picioarelor;
• comportamente neobișnuite în somn.

Ce investigații pot fi necesare?

Nu există un set identic de investigații pentru orice persoană cu insomnie.

Medicul pornește de la istoricul somnului, bolile pacientului și medicamentele utilizate.

În funcție de situație pot fi necesare:

• examen clinic;
• evaluarea tratamentelor;
• analize;
• evaluare psihiatrică;
• evaluare neurologică;
• evaluare pentru apnee de somn;
• investigații specifice într-un serviciu de medicina somnului.

Nu orice insomnie necesită polisomnografie.

Investigațiile trebuie alese în funcție de cauza suspectată.

Când trebuie suspectată apneea de somn?

Merită discutată cu medicul mai ales asocierea:

sforăit puternic + pauze respiratorii sau gâfâit + somn neodihnitor ori somnolență în timpul zilei.

NHLBI identifică exact aceste manifestări ca simptome importante ale apneei de somn.

Un diagnostic corect nu poate fi stabilit doar din sforăit.

Când este necesară evaluarea mai rapidă?

Tulburările de somn sunt rareori o urgență în sine.

Dar este necesară evaluare rapidă dacă apar împreună cu:

• confuzie instalată brusc;
• dificultăți respiratorii;
• pierderea stării de conștiență;
• căderi repetate;
• somnolență atât de severă încât persoana nu poate rămâne trează în situații obișnuite;
• agravarea bruscă a unei boli;
• idei de suicid;
• comportamente care pun persoana în pericol.

Dacă problema principală este confuzia acută, vezi Confuzie și dezorientare la vârstnici: când este o urgență medicală.

Somnul prost poate afecta memoria?

Lipsa unui somn suficient sau de calitate poate influența atenția, concentrarea și funcționarea în timpul zilei.

Dar apariția unor pierderi persistente sau progresive de memorie nu trebuie atribuită automat somnului.

Dacă persoana:

• repetă frecvent aceleași întrebări;
• se dezorientează;
• nu își mai gestionează medicamentele;
• pierde progresiv autonomia,

este necesară evaluarea cognitivă separată.

Vezi Evaluarea memoriei la vârstnici: ce înseamnă testarea cognitivă MMSE sau MoCA.

Tulburările de somn pot crește riscul de cădere?

Somnolența, amețeala și efectele sedative ale unor medicamente pot contribui la accidente și căderi.

Riscul trebuie evaluat mai ales la persoanele:

• fragile;
• cu tulburări de echilibru;
• care se ridică frecvent noaptea pentru a merge la toaletă;
• care folosesc mai multe medicamente;
• care au avut deja căderi.

NIA atrage atenția asupra riscurilor asociate medicamentelor pentru somn și polimedicației la persoanele vârstnice.

La ce medic mergi pentru tulburările de somn?

Depinde de problema predominantă.

Geriatrie

Poate fi o alegere bună pentru persoana vârstnică la care tulburarea de somn apare împreună cu:

• mai multe boli cronice;
• multe medicamente;
• căderi;
• probleme de memorie;
• depresie;
• fragilitate;
• scăderea autonomiei.

Psihiatrie

Este relevantă atunci când insomnia este asociată în special cu:

• depresie;
• anxietate;
• alte tulburări psihice;
• tratamente psihotrope.

Neurologie

Poate fi necesară în unele tulburări neurologice sau când există simptome precum sindromul picioarelor neliniștite ori alte manifestări neurologice.

Pneumologie sau medicina somnului

Poate fi indicată atunci când există suspiciunea de apnee de somn sau altă tulburare respiratorie legată de somn.

Medicul de familie poate face evaluarea inițială și orienta pacientul în funcție de simptome.

De ce este utilă evaluarea geriatrică?

La persoana vârstnică, insomnia nu trebuie analizată izolat.

Poate exista combinația:

durere + trei boli cronice + opt medicamente + nocturie + depresie + somn fragmentat.

Într-un asemenea caz, simpla prescriere a unui somnifer poate să nu rezolve problema.

Evaluarea geriatrică permite analizarea somnului în contextul:

• bolilor cronice;
• medicației;
• funcției cognitive;
• mobilității;
• riscului de cădere;
• autonomiei;
• stării emoționale.

Informații despre evaluarea persoanei vârstnice sunt disponibile în pagina Geriatrie și Gerontologie.

Întrebări frecvente

Este normal ca persoanele vârstnice să doarmă mai puțin?

Somnul se poate modifica odată cu vârsta, dar adulții vârstnici au în continuare nevoie, în general, de aproximativ 7–9 ore de somn pe noapte.

Este normal să te trezești de mai multe ori pe noapte după 70 de ani?

Trezirile pot deveni mai frecvente odată cu vârsta, dar dacă sunt persistente, numeroase sau afectează funcționarea din timpul zilei, merită investigată cauza.

Insomnia la vârstnici trebuie tratată cu somnifere?

Nu automat. Trebuie identificată cauza, iar pentru insomnia cronică CBT-I este recomandată ca tratament de primă linie.

Sforăitul este periculos?

Sforăitul izolat nu înseamnă automat apnee. Sforăitul puternic asociat cu pauze respiratorii, gâfâit și somnolență diurnă necesită evaluarea posibilității de apnee de somn.

Depresia poate provoca insomnie?

Da. Tulburările de somn sunt frecvente în depresie, inclusiv la persoanele vârstnice.

Problemele de somn pot fi provocate de medicamente?

Da. Unele tratamente pot influența somnul sau vigilența, iar la persoanele care iau multe medicamente întreaga schemă terapeutică trebuie revizuită.

De ce mă trezesc la 4–5 dimineața?

Pot exista mai multe explicații: modificarea ritmului somnului, depresia, insomnia, durerea, trezirile pentru urinare, medicamentele sau alte cauze. Ora trezirii, singură, nu stabilește diagnosticul.

Este bine să dorm ziua dacă nu am dormit noaptea?

Un somn scurt poate fi util pentru unele persoane, dar somnul lung sau târziu poate face mai dificilă adormirea seara. NIA recomandă evitarea somnului spre sfârșitul după-amiezii sau seara atunci când există probleme cu somnul nocturn.

Când trebuie să merg la medic?

Atunci când tulburările de somn persistă, afectează funcționarea din timpul zilei, sunt asociate cu somnolență importantă, căderi, probleme cognitive, simptome depresive sau semne sugestive pentru apnee de somn.

De reținut

Somnul se modifică odată cu vârsta, dar insomnia persistentă și somnul neodihnitor nu trebuie considerate automat normale.

La persoanele vârstnice, cauza poate fi:

• o tulburare de somn;
• o boală;
• durerea;
• depresia;
• un medicament;
• combinația mai multor factori.

Mai ales atunci când există sforăit cu pauze respiratorii, somnolență diurnă, căderi, probleme de memorie sau mai multe tratamente administrate simultan, este importantă identificarea cauzei înainte de alegerea tratamentului.

Obiectivul nu este doar „să dormi mai multe ore”.

Obiectivul este un somn suficient și sigur, care permite persoanei să funcționeze bine în timpul zilei.

Surse medicale

• National Institute on Aging — Sleep and Older Adults
• National Heart, Lung, and Blood Institute — Sleep Apnea
• National Institute of Neurological Disorders and Stroke — Restless Legs Syndrome
• NICE Clinical Knowledge Summaries — Insomnia