Eczema și dermatita sunt termeni folosiți frecvent pentru probleme ale pielii care produc roșeață, uscăciune, mâncărime, descuamare, crăpături sau vezicule. Pentru pacient, diferența dintre ele poate fi neclară. În multe situații, termenii se suprapun, dar dermatologul poate stabili tipul exact de inflamație și cauza probabilă.

Nu orice iritație este eczemă. Nu orice piele uscată este dermatită. Iar o erupție care mănâncă poate avea cauze diferite: alergie de contact, iritație, dermatită atopică, infecție, psoriazis, urticarie sau altă afecțiune dermatologică.

Dacă pielea este inflamată, pruriginoasă, crăpată, se descuamează, supurează sau simptomele reapar frecvent, este recomandat un consult dermatologic. Tratamentul corect depinde de tipul dermatitei, localizare, vârstă, factori declanșatori și istoricul pacientului.

Ce este eczema

Eczema este un termen larg folosit pentru inflamații ale pielii care produc mâncărime, uscăciune, roșeață, scuame, vezicule sau cruste. Cea mai cunoscută formă este dermatita atopică, dar există și alte tipuri de eczemă.

Eczema poate fi acută, cu roșeață, vezicule și scurgeri, sau cronică, cu piele îngroșată, uscată, crăpată și foarte pruriginoasă. Uneori apare în pusee: perioade de agravare urmate de perioade mai bune.

Eczema nu este doar o problemă de piele uscată. Este o reacție inflamatorie, iar tratamentul trebuie adaptat cauzei și severității.

Ce este dermatita

Dermatita înseamnă inflamația pielii. Poate avea mai multe cauze: predispoziție atopică, contact cu iritanți, alergii, produse cosmetice, substanțe profesionale, detergenți, metale, parfumuri, medicamente aplicate local sau factori de mediu.

Cele mai frecvente forme sunt:

dermatita atopică;
dermatita de contact;
dermatita seboreică;
dermatita iritativă;
dermatita alergică;
eczema dishidrotică;
eczema numulară;
dermatita de stază.

Termenul „dermatită” este folosit medical pentru inflamația pielii. Termenul „eczema” este adesea folosit pentru anumite tipare clinice ale acestei inflamații.

Dacă nu știi exact când este cazul să mergi la medic, poți citi și ghidul general despre dermatologie și principalele situații în care este recomandat consultul.

Eczema și dermatita sunt același lucru?

În practică, termenii se suprapun frecvent. Mulți pacienți spun „eczema”, iar medicii pot folosi termenul „dermatită” pentru aceeași problemă. De exemplu, dermatita atopică este adesea numită eczemă atopică.

Totuși, diferența contează atunci când trebuie stabilită cauza. O dermatită de contact are legătură cu expunerea la o substanță iritantă sau alergenă. Dermatita atopică are legătură cu predispoziția pielii la uscăciune, inflamație și mâncărime. Dermatita seboreică are alt mecanism și alt tratament.

Pentru pacient, întrebarea importantă nu este doar „cum se numește”, ci de ce apare, ce o agravează și ce tratament este potrivit.

Cum arată eczema sau dermatita

Aspectul poate varia mult. Uneori pielea este roșie și uscată. Alteori apar vezicule, cruste, fisuri sau zone îngroșate. În formele cronice, pielea poate deveni mai groasă, mai aspră și mai pigmentată din cauza scărpinatului repetat.

Simptomele frecvente includ:

mâncărime;
piele uscată;
roșeață;
descuamare;
fisuri;
usturime;
vezicule;
cruste;
piele îngroșată;
senzație de arsură;
sensibilitate la produse aplicate pe piele.

Dacă simptomul principal este pruritul, citește și articolul despre mâncărimi ale pielii și semne de alarmă. Dacă problema dominantă este uscăciunea, vezi și ghidul despre piele uscată și descuamare.

Dermatita atopică

Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii. Apare frecvent la copii, dar poate continua la adult sau poate debuta la vârsta adultă. Produce piele uscată, mâncărime intensă și pusee de inflamație.

La copii, poate apărea pe obraji, brațe, picioare, pliuri sau alte zone. La adulți, apare frecvent pe mâini, pleoape, gât, pliuri, față sau alte zone expuse. Localizarea diferă în funcție de vârstă.

Dacă vorbim despre un copil, este util articolul despre dermatită atopică la copii. Pentru adulți, subiectul este detaliat în articolul despre dermatită atopică la adult.

Dermatita de contact

Dermatita de contact apare după contactul pielii cu o substanță iritantă sau alergenă. Poate fi iritativă sau alergică.

Dermatita iritativă apare când o substanță afectează direct bariera pielii. Poate fi provocată de detergenți, dezinfectanți, produse de curățenie, mănuși, săpunuri agresive, solvenți sau spălat frecvent pe mâini.

Dermatita alergică apare când sistemul imun reacționează la o substanță. Exemple frecvente sunt nichelul, parfumurile, conservanții, vopselele de păr, adezivii, plantele sau anumite ingrediente cosmetice.

Dacă simptomele apar după produse cosmetice, detergenți, metale sau substanțe profesionale, citește și articolul despre dermatită de contact de la cosmetice, detergenți sau metale.

Dermatita seboreică

Dermatita seboreică afectează zonele bogate în glande sebacee: scalp, sprâncene, zona nasului, urechi, piept sau barbă. Poate produce coji, roșeață, mătreață, mâncărime și descuamare.

Pe scalp, poate fi confundată cu mătreața obișnuită sau cu psoriazisul. Pe față, poate fi confundată cu rozaceea sau cu o iritație cosmetică.

Dacă ai coji persistente pe scalp, mâncărime sau mătreață severă, citește și articolul despre dermatită seboreică și mătreață severă. Dacă există plăci groase, roșii, cu scuame, poate fi nevoie de diferențiere față de psoriazis pe scalp.

Eczemă sau psoriazis?

Eczema și psoriazisul pot semăna, mai ales când apar zone roșii, scuamoase și pruriginoase. Totuși, sunt afecțiuni diferite.

Eczema este adesea foarte pruriginoasă, cu piele uscată, fisuri și inflamație. Psoriazisul produce frecvent plăci mai bine delimitate, roșii, îngroșate, cu scuame albicioase sau sidefii. Poate afecta coatele, genunchii, scalpul, unghiile sau alte zone.

Diferența nu este întotdeauna evidentă pentru pacient. Dacă ai plăci persistente, scuame groase sau modificări ale unghiilor, citește și articolul despre psoriazis, simptome și forme.

Eczemă sau urticarie?

Urticaria produce de obicei leziuni reliefate, pruriginoase, care apar și dispar relativ rapid, uneori în câteva ore. Eczema persistă mai mult în aceeași zonă, cu uscăciune, scuame, fisuri sau cruste.

Dacă leziunile migrează de pe o zonă pe alta, apar brusc și dispar fără să lase urme, poate fi vorba despre urticarie. Dacă pielea rămâne uscată, inflamată și crăpată, poate fi vorba despre dermatită sau eczemă.

Pentru diferențiere, vezi și articolul despre urticarie sau alergie cutanată.

Eczemă sau infecție a pielii?

O eczemă se poate suprainfecta, mai ales dacă pielea este scărpinată repetat. Semnele care pot sugera infecție includ durere, căldură locală, puroi, cruste galbene, extinderea roșeții sau febră.

Dacă apar cruste galbene, secreții, vezicule, puroi sau durere intensă, este recomandat consult medical. La copii, unele infecții cutanate pot fi contagioase. De exemplu, impetigo poate produce cruste și leziuni superficiale.

Dacă ai o zonă dureroasă, roșie, umflată sau cu puroi, citește și despre furuncul, abces sau coș infectat.

De ce apare eczema

Cauzele diferă în funcție de tipul de eczemă. Dermatita atopică are legătură cu bariera pielii, predispoziția genetică și reacția imună. Dermatita de contact are legătură cu expunerea la iritanți sau alergeni. Dermatita seboreică are legătură cu zonele bogate în sebum și cu reacția pielii la factori locali.

Factorii care pot agrava eczema includ:

pielea uscată;
săpunurile agresive;
detergenții;
parfumurile;
cosmeticele iritante;
transpirația;
căldura;
frigul;
stresul;
hainele aspre;
spălatul frecvent pe mâini;
anumite alergene;
scărpinatul repetat.

Identificarea factorilor declanșatori este importantă, dar nu întotdeauna simplă. Uneori sunt implicați mai mulți factori simultan.

Eczema este contagioasă?

În general, eczema și dermatita nu sunt contagioase. Nu se transmit prin atingere. Totuși, dacă pielea este suprainfectată, unele infecții asociate pot fi contagioase sau pot necesita tratament specific.

Este important să nu presupui că orice leziune roșie și pruriginoasă este contagioasă. Dar este la fel de important să mergi la medic dacă apar puroi, cruste galbene, durere, febră sau extindere rapidă.

Diagnosticul corect stabilește dacă este vorba despre eczemă, infecție sau altă afecțiune.

Zone frecvent afectate

Eczema și dermatita pot apărea oriunde pe corp, dar anumite zone sunt afectate mai frecvent în funcție de cauză.

Pe mâini, dermatita apare des după contact cu apă, detergenți, dezinfectanți, mănuși sau substanțe profesionale. Pe față, poate fi legată de produse cosmetice, parfumuri, tratamente antiacneice, dermatită seboreică sau rozacee. Pe scalp, poate apărea dermatită seboreică sau psoriazis. În pliuri, poate apărea dermatită atopică, iritație, transpirație sau infecție.

Dacă ai roșeață persistentă pe față, nu presupune automat că este eczemă. Poate fi și rozacee, mai ales dacă apare senzație de arsură, vase vizibile sau agravare la soare, alcool ori schimbări de temperatură.

Dermatita mâinilor

Dermatita mâinilor este frecventă. Apare la persoane care se spală des pe mâini, folosesc dezinfectanți, poartă mănuși, lucrează cu detergenți, substanțe chimice, alimente, produse sanitare sau materiale iritante.

Pielea poate deveni uscată, crăpată, dureroasă și pruriginoasă. Pot apărea fisuri, vezicule sau descuamare. Dacă problema persistă, dermatologul poate recomanda tratament și măsuri de protecție a barierei cutanate.

Este important să nu tratezi dermatita mâinilor doar cu creme la întâmplare dacă există fisuri dureroase, suprainfecție sau recurențe frecvente.

Dermatita feței

Dermatita feței poate fi deranjantă și greu de gestionat, pentru că pielea este mai sensibilă și expusă la multe produse: creme, machiaj, SPF, parfumuri, tratamente active, produse pentru păr sau măști.

O greșeală frecventă este aplicarea simultană a multor produse pentru a „repara” pielea. Acest lucru poate agrava iritația. Dacă pielea ustură, arde, se descuamează sau se înroșește după cosmetice, poate fi nevoie de oprirea produselor iritante și consult dermatologic.

Dacă există și coșuri, trebuie diferențiată dermatita de acneea la adult sau de acneea la adolescenți, în funcție de vârstă.

Dermatita pleoapelor

Pleoapele sunt o zonă sensibilă. Dermatita pleoapelor poate fi produsă de cosmetice, ojă, parfumuri, produse de păr, picături oftalmice, alergeni sau iritanți transferați prin atingere.

Pielea pleoapelor poate deveni roșie, umflată, uscată, pruriginoasă sau descuamată. Nu este recomandat să aplici creme puternice în jurul ochilor fără recomandare medicală.

Dacă simptomele persistă sau reapar, consultul dermatologic este important. Uneori poate fi nevoie și de evaluare alergologică sau oftalmologică, în funcție de simptome.

Dermatita la copii

La copii, eczema este frecventă, mai ales dermatita atopică. Poate produce piele uscată, mâncărime intensă și leziuni care se agravează prin scărpinat.

Părinții trebuie să urmărească semnele de infecție, tulburările de somn, extinderea leziunilor și impactul asupra vieții copilului. Nu este recomandată folosirea repetată a tratamentelor fără diagnostic.

Pentru detalii, citește articolul despre dermatită atopică la copii. Dacă apar pete roșii sau erupții greu de interpretat, vezi și ghidul despre erupții cutanate la copii.

Dermatita la adult

Eczema poate apărea și la adult, chiar dacă persoana nu a avut probleme importante în copilărie. Poate afecta mâinile, fața, pleoapele, gâtul, pliurile sau alte zone.

La adult, dermatita poate fi întreținută de factori profesionali, produse cosmetice, stres, piele uscată, boli asociate sau expuneri repetate. În unele cazuri, identificarea factorilor declanșatori este la fel de importantă ca tratamentul.

Pentru o abordare dedicată, citește și articolul despre dermatită atopică la adult.

Ce agravează eczema

Eczema se poate agrava prin factori aparent banali. Spălatul frecvent cu apă fierbinte, săpunurile dure, scruburile, parfumurile, detergenții și produsele cosmetice agresive pot afecta bariera pielii.

Scărpinatul este un alt factor important. Mâncărimea duce la scărpinat, scărpinatul produce leziuni, iar leziunile agravează inflamația. Acest cerc vicios este frecvent în dermatita atopică și în formele cronice de eczemă.

Transpirația, căldura, stresul, hainele din materiale aspre și uscăciunea aerului pot agrava simptomele la unii pacienți.

Ce poți face acasă

Măsurile de bază pot ajuta, mai ales în formele ușoare sau între pusee. Scopul este protejarea barierei pielii și reducerea expunerii la iritanți.

Poți încerca:

curățare blândă, fără frecare agresivă;
dușuri scurte, cu apă călduță;
evitarea săpunurilor parfumate;
aplicarea regulată a emolientelor;
evitarea produselor cosmetice iritante;
protejarea mâinilor la contact cu detergenți;
evitarea scărpinatului pe cât posibil;
haine moi, care nu irită pielea;
identificarea produselor care declanșează simptome.

Dacă simptomele persistă sau se agravează, măsurile de acasă nu sunt suficiente. Este nevoie de evaluare dermatologică.

Ce să nu faci

Nu aplica tratamente puternice fără recomandare medicală. Nu folosi creme cu corticoid la întâmplare, mai ales pe față, pleoape, zona genitală sau la copii. Nu combina multe produse active pe pielea inflamată.

Nu trata eczema cu antibiotice, antifungice sau soluții dezinfectante fără diagnostic. Dacă pielea este iritată, aceste produse pot agrava problema.

Nu rupe crustele și nu scărpina până la sângerare. Dacă ai o leziune pe piele care sângerează sau nu se vindecă, aceasta trebuie evaluată separat.

Când trebuie să mergi la dermatolog

Consultul dermatologic este recomandat dacă simptomele persistă, reapar frecvent, se extind, afectează somnul sau nu răspund la măsuri simple de îngrijire.

Mergi la dermatolog dacă:

pielea este foarte uscată, crăpată sau dureroasă;
mâncărimea este intensă;
apar vezicule, cruste sau secreții;
leziunile se extind;
simptomele reapar după oprirea tratamentului;
ai dermatită pe față, pleoape sau mâini;
există suspiciune de alergie de contact;
apar semne de infecție;
copilul se scarpină intens sau nu doarme bine;
nu ești sigur dacă este eczemă, psoriazis, infecție sau altă afecțiune.

Dacă nu știi ce specialitate este potrivită, poți consulta lista de simptome organizate pe specialități.

Cum stabilește dermatologul diagnosticul

Diagnosticul se bazează pe aspectul pielii, localizare, istoricul simptomelor și factorii care declanșează sau agravează problema. Medicul va întreba când au apărut leziunile, ce produse folosești, ce tratamente ai încercat și dacă ai alergii sau boli asociate.

În unele cazuri, poate fi nevoie de investigații suplimentare: teste alergologice, recoltări pentru infecții, examen micologic sau, rar, biopsie de piele. Dacă leziunea are aspect atipic sau nu răspunde la tratament, medicul poate recomanda investigații pentru a exclude alte boli.

Dacă există o formațiune sau o zonă suspectă, pot fi necesare dermatoscopie sau biopsie de piele și examen histopatologic, în funcție de caz.

Ce tratamente poate recomanda medicul

Tratamentul depinde de tipul dermatitei și de severitate. Poate include emoliente, creme antiinflamatoare, tratamente locale cu prescripție, antihistaminice în anumite situații, tratament pentru infecții sau recomandări pentru evitarea factorilor declanșatori.

În dermatita de contact, identificarea și evitarea substanței declanșatoare este esențială. În dermatita atopică, controlul pe termen lung al pielii uscate și al puseelor este important. În dermatita seboreică, tratamentul poate include produse specifice pentru scalp sau zonele afectate.

Nu există o singură cremă potrivită pentru toate formele de dermatită. Tratamentul trebuie adaptat diagnosticului.

Cum te pregătești pentru consult

Pentru consult, este util să aduci o listă cu produsele folosite: săpunuri, creme, parfumuri, machiaj, produse de păr, detergenți, dezinfectanți, mănuși, tratamente locale și suplimente.

Notează:

când au apărut simptomele;
unde au apărut prima dată;
dacă se agravează la anumite produse;
dacă apar la serviciu sau acasă;
dacă există mâncărime intensă;
dacă ai avut alergii;
ce tratamente ai încercat;
ce a ajutat și ce a agravat;
dacă există leziuni similare în familie.

Fotografiile din perioadele de agravare pot fi utile, mai ales dacă simptomele se reduc până la momentul consultului.

Consult dermatologic la Prevencia

Dacă ai eczemă, dermatită, mâncărimi persistente, piele crăpată, iritații recurente sau leziuni care nu se vindecă, poți solicita un consult dermatologic. Medicul dermatolog poate evalua cauza probabilă și poate recomanda tratamentul potrivit.

Pentru disponibilitate, locații și medici, poți accesa pagina de programare la dermatologie. Dacă ai bilet de trimitere și ești eligibil, poți verifica și informațiile despre servicii CAS Prevencia.

Când nu trebuie să amâni

Nu amâna consultul dacă pielea este dureroasă, foarte inflamată, se umflă, supurează, face cruste galbene, sângerează, se extinde rapid sau este asociată cu febră ori stare generală modificată.

Mergi mai repede la medic dacă leziunile sunt pe față, pleoape, zona genitală, mâini sau la copil. Aceste zone necesită tratament atent și evitarea automedicației.

Concluzie

Eczema și dermatita sunt termeni apropiați, dar cauza exactă contează. Poate fi dermatită atopică, dermatită de contact, dermatită seboreică, iritație, alergie, infecție sau altă afecțiune cutanată.

Dacă pielea este uscată, roșie, crăpată, pruriginoasă, face vezicule, cruste sau simptomele reapar frecvent, consultul dermatologic este recomandat. Diagnosticul corect ajută la alegerea tratamentului potrivit și la evitarea produselor care pot agrava inflamația.

Eczemă sau dermatită: diferențe și când mergi la dermatolog