
Alegerea unui psiholog sau psihoterapeut poate părea dificilă, mai ales când treci deja printr-o perioadă solicitantă. Informațiile de pe site-uri și din profilurile profesionale nu sunt întotdeauna ușor de comparat, iar denumirile diferitelor formări pot crea confuzie.
Nu trebuie să găsești din prima un profesionist „perfect”. Este însă important să verifici dacă persoana are dreptul și competența de a oferi serviciul de care ai nevoie, dacă lucrează într-un mod clar și responsabil și dacă poți construi cu ea o relație bazată pe siguranță, respect și colaborare.
Dacă nu știi încă ce tip de specialist îți trebuie, citește mai întâi ghidul despre diferențele dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru.
Începe de la problema pentru care cauți ajutor
Înainte de a compara specialiști, încearcă să formulezi pe scurt ce ai vrea să se schimbe. Nu trebuie să cunoști diagnosticul și nici să ai o explicație completă.
Poți porni de la întrebări simple:
- Ce mă deranjează cel mai mult în această perioadă?
- De când se întâmplă?
- Cum îmi afectează somnul, munca, relațiile sau activitățile zilnice?
- Vreau să înțeleg o problemă, să schimb un comportament sau să trec printr-o situație dificilă?
- Caut sprijin individual, de cuplu sau pentru familie?
- Am nevoie de psihoterapie, de o evaluare psihologică ori doar de orientare?
- Există simptome medicale sau psihiatrice care trebuie evaluate separat?
Răspunsurile te ajută să verifici dacă experiența profesionistului este relevantă pentru nevoia ta. Nu trebuie să alegi singur metoda terapeutică și nici să îți stabilești un diagnostic înainte de programare.
Psihologul și psihoterapeutul nu sunt întotdeauna același lucru
Titlul de psiholog nu înseamnă automat că persoana oferă psihoterapie. Psihologii pot avea competențe diferite, precum psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihologia muncii sau psihologie educațională.
Dacă dorești psihoterapie, verifică explicit dacă profesionistul are formarea și competența necesare pentru acest tip de intervenție. Dacă ai nevoie de testare sau evaluare psihologică, verifică dacă lucrează în specialitatea relevantă și poate utiliza instrumentele necesare.
Același principiu se aplică și psihiatrului. Psihiatrul este medic și poate diagnostica, prescrie și monitoriza tratament medicamentos, dar nu orice psihiatru oferă și psihoterapie.
Alege profesionistul după serviciul de care ai nevoie, nu numai după denumirea generală din profil.
Verifică dreptul de practică și competența profesională
În România, exercitarea profesiei de psiholog este reglementată. Un prim criteriu este existența dreptului de liberă practică în specialitatea relevantă.
Poți solicita sau verifica:
- numele profesional complet;
- specialitatea sau competența în care lucrează;
- existența dreptului de liberă practică;
- treapta profesională și, când este cazul, lucrul sub supervizare;
- formarea în psihoterapie, dacă acesta este serviciul căutat;
- forma profesională în care sunt oferite serviciile;
- experiența cu problema sau categoria de vârstă relevantă pentru tine.
Lucrul sub supervizare nu înseamnă automat că serviciul este necorespunzător. Este o etapă profesională reglementată. Important este ca statutul să fie prezentat corect și activitatea să se desfășoare în limitele competenței existente.
Un profil atrăgător pe rețelele sociale, numărul de urmăritori sau aparițiile în presă nu înlocuiesc verificarea calificării profesionale.
Caută experiență relevantă, nu un specialist care afirmă că tratează orice
Un profesionist poate avea o pregătire solidă fără să lucreze cu toate tipurile de probleme. Întreabă dacă are experiență cu situații asemănătoare celei pentru care soliciți ajutor.
Poate fi relevantă experiența în:
- anxietate, depresie sau atacuri de panică;
- traumă și reacții după evenimente dificile;
- doliu și pierdere;
- probleme de somn;
- stimă de sine și autocritică;
- dificultăți relaționale;
- conflicte de cuplu;
- dependențe;
- tulburări obsesiv-compulsive;
- ADHD sau alte dificultăți de concentrare;
- probleme asociate unei boli cronice;
- sarcină, perioada postpartum sau schimbări importante de viață.
În cazul terapiei de cuplu, de familie, al traumelor sau al unor probleme clinice complexe, formarea specifică poate conta mai mult decât familiaritatea generală cu subiectul.
Dacă vrei ajutor pentru o relație, articolul despre comunicarea în cuplu și conflictele repetate te poate ajuta să clarifici ce se întâmplă înaintea programării.
Contează metoda terapeutică?
Metoda contează, dar denumirea ei nu este suficientă pentru a aprecia calitatea intervenției. Două persoane formate în aceeași orientare pot lucra diferit, iar aceeași problemă poate fi abordată prin mai multe metode.
Îl poți întreba pe psihoterapeut:
- În ce orientare este format?
- Cum explică modul în care aceasta ar putea ajuta în situația ta?
- Ce obiective ați putea urmări?
- Cum veți observa dacă apar progrese?
- Ce faceți dacă abordarea inițială nu ajută?
- În ce situații ar recomanda o evaluare medicală sau un alt specialist?
Un profesionist responsabil ar trebui să îți poată explica metoda într-un limbaj accesibil. Nu este necesar să îți garanteze rezultatul și nici să prezinte orientarea sa drept singura variantă validă.
Psihoterapia și tratamentul medicamentos nu sunt întotdeauna alternative incompatibile. În anumite situații pot fi recomandate împreună, după cum explică articolul despre alegerea dintre psihoterapie și medicație.
Ce întrebări poți pune înainte de programare
Nu este nepoliticos să ceri informații despre modul de lucru. Unele întrebări pot fi adresate înaintea programării, iar altele pot fi discutate în prima întâlnire.
Poți întreba:
- Aveți drept de practică și competență pentru serviciul oferit?
- Lucrați frecvent cu problema pentru care solicit ajutor?
- Ce tip de intervenție oferiți?
- Cum se desfășoară, în general, primele întâlniri?
- Care este durata unei ședințe și cât de des sunt programate întâlnirile?
- Care este tariful și care sunt regulile pentru anulare sau reprogramare?
- Oferiți ședințe la cabinet, online sau ambele?
- Cum este protejată confidențialitatea?
- În ce situații informațiile ar putea fi comunicate mai departe?
- Cum procedați dacă problema depășește aria dumneavoastră de competență?
- Colaborați, când este necesar și cu acordul persoanei, cu medicul psihiatru sau cu alți profesioniști?
- Cum vom discuta despre obiective și despre evoluție?
Răspunsurile nu trebuie să fie foarte lungi, dar ar trebui să fie clare, realiste și lipsite de presiune.
Confidențialitatea trebuie explicată de la început
Confidențialitatea actului psihologic este o obligație profesională. Psihologul trebuie să îți explice cum sunt protejate informațiile, ce date sunt păstrate și care sunt limitele legale sau etice ale confidențialității.
Nu presupune că „totul rămâne secret în orice situație”. Pot exista excepții prevăzute de lege sau situații în care este necesară protejarea persoanei ori a altora față de un pericol important. Aceste limite trebuie explicate înaintea furnizării serviciului, într-o formă pe care o poți înțelege.
Pentru ședințele online, poți întreba suplimentar:
- ce platformă este folosită;
- cum sunt protejate datele;
- dacă întâlnirile sunt înregistrate;
- ce se întâmplă când conexiunea este întreruptă;
- cum procedați dacă apare o situație de urgență.
O ședință nu ar trebui înregistrată fără informare și consimțământ.
Cum îți dai seama dacă există o potrivire bună
Pregătirea profesională este obligatorie, dar nu este singurul criteriu. Psihoterapia presupune colaborare, iar relația trebuie să îți permită să vorbești despre lucruri dificile fără să fii umilit, forțat sau judecat.
După primele întâlniri, te poți întreba:
- Simt că sunt ascultat, nu doar analizat?
- Întrebările au legătură cu problema mea?
- Pot spune că nu sunt de acord sau că nu am înțeles?
- Primesc explicații clare despre proces?
- Obiectivele sunt discutate împreună?
- Limitele profesionale sunt respectate?
- Pot vorbi despre ce nu funcționează în terapie?
- Specialistul recunoaște când este nevoie de alt tip de ajutor?
Nu este necesar să te simți confortabil în fiecare moment. Unele subiecte pot provoca tristețe, teamă, rușine sau furie. Disconfortul produs de discutarea unei experiențe dificile nu este același lucru cu a te simți intimidat, manipulat sau lipsit de respect.
O relație terapeutică bună nu înseamnă că psihologul aprobă orice sau îți spune numai lucruri plăcute. Înseamnă că discuțiile dificile au loc într-un cadru sigur, clar și orientat către nevoile tale.
Ghidul despre prima ședință la psiholog explică mai detaliat ce se poate întâmpla la începutul procesului.
Semne care merită discutate sau verificate
Un singur moment stângaci nu demonstrează că profesionistul este nepotrivit. Totuși, anumite comportamente justifică întrebări suplimentare sau căutarea unei alte opinii:
- evită să își precizeze calificarea sau competența;
- folosește titluri profesionale neclare ori imposibil de verificat;
- promite vindecarea sau un rezultat garantat;
- stabilește aceeași durată și același plan pentru orice persoană;
- te presează să continui fără să poți discuta obiectivele, costurile sau alternativele;
- minimalizează simptomele ori te ridiculizează;
- îți impune opinii personale, religioase sau politice;
- depășește limitele profesionale;
- solicită relații personale, favoruri sau avantaje care nu țin de serviciul oferit;
- divulgă informații identificabile despre alți clienți;
- refuză să recomande alt specialist atunci când problema depășește competența sa;
- îți recomandă să întrerupi un tratament medicamentos fără evaluarea medicului care îl prescrie.
Dacă ceva te îngrijorează, poți cere o explicație directă. Modul în care profesionistul răspunde la o nelămurire sau la un dezacord oferă informații importante despre colaborare.
Ce faci dacă nu simți că vi se potrivește colaborarea
Poți spune că nu te simți înțeles, că ritmul este nepotrivit sau că nu îți este clar în ce direcție merge procesul. Uneori, o astfel de discuție ajută la ajustarea modului de lucru.
Poți formula simplu:
- „Nu îmi este clar ce urmărim în aceste ședințe.”
- „Aș vrea să discutăm dacă această abordare este potrivită pentru problema mea.”
- „Mi-a fost greu să vorbesc despre ce s-a întâmplat în ședința trecută.”
- „Nu simt că facem progrese. Cum evaluați dumneavoastră situația?”
- „Cred că aș avea nevoie de alt tip de sprijin.”
Dacă explicațiile nu te ajută, dacă limitele nu sunt respectate sau dacă nu se poate construi o colaborare suficient de sigură, poți solicita o a doua opinie ori poți schimba profesionistul. Schimbarea nu înseamnă că ai eșuat în terapie.
Când este posibil, o ședință de încheiere poate clarifica ce a fost util, ce nu a funcționat și de ce fel de ajutor ai nevoie în continuare. Nu ești însă obligat să continui o relație în care nu te simți în siguranță.
Când ai nevoie și de o evaluare psihiatrică sau medicală
Un psiholog poate fi un prim punct de contact pentru numeroase dificultăți emoționale, comportamentale sau relaționale. Uneori este necesară și o consultație psihiatrică ori medicală.
Solicită o evaluare psihiatrică dacă:
- simptomele sunt intense sau se agravează;
- nu mai poți funcționa la serviciu ori acasă;
- somnul este grav afectat;
- apar episoade de energie neobișnuit de crescută și nevoie foarte redusă de somn;
- auzi voci sau percepi lucruri pe care ceilalți nu le percep;
- există suspiciozitate intensă, confuzie sau schimbări importante de comportament;
- apar gânduri despre moarte, autovătămare sau suicid;
- este necesară evaluarea unui tratament medicamentos;
- psihologul recomandă o evaluare medicală.
Dacă există pericol imediat, o tentativă de suicid, violență, intoxicație sau persoana nu poate fi menținută în siguranță, sună la 112 sau mergi la o unitate de primiri urgențe. O programare obișnuită la psiholog nu înlocuiește intervenția de urgență. Vezi și ghidul despre urgențele psihiatrice și momentul în care trebuie apelat 112.
Listă scurtă înainte de alegere
Înainte de programare, verifică dacă:
- ai identificat tipul de ajutor pe care îl cauți;
- profesionistul are drept de practică și competența relevantă;
- experiența sa corespunde, în linii generale, problemei tale;
- serviciul oferit este evaluare, consiliere sau psihoterapie, după caz;
- metoda și modul de lucru îți sunt explicate clar;
- tariful, durata și regulile de anulare sunt cunoscute;
- confidențialitatea și limitele sale sunt explicate;
- există disponibilitate pentru colaborarea cu alți specialiști când este necesar;
- poți pune întrebări și exprima dezacordul;
- nu sunt făcute promisiuni de vindecare garantată.
Nu trebuie să alegi perfect de la început
O alegere informată combină trei elemente: competența verificabilă, experiența relevantă și posibilitatea unei colaborări bazate pe respect. Nici popularitatea online, nici orientarea terapeutică, nici recomandarea unei cunoștințe nu sunt suficiente luate separat.
Poți începe cu o primă întâlnire, poți pune întrebări și poți reevalua alegerea. Un profesionist responsabil nu se va simți amenințat de întrebările despre calificare, metodă, confidențialitate sau obiective.
Dacă dorești să verifici disponibilitatea serviciilor, poți consulta pagina de programări la psihologie. Tipul exact de serviciu și competența profesionistului trebuie confirmate înainte de programare.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea psihologică, psihiatrică sau medicală individuală. Într-o situație de pericol imediat, sună la 112.
Surse de referință
- Parlamentul României — Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
- Colegiul Psihologilor din România — Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, 2018.
- American Psychological Association — How to choose a psychologist.
- American Psychological Association — Understanding psychotherapy and how it works.
Scris de

Psihoterapeut


