Chisturile ovariene sunt formațiuni care apar în interiorul sau pe suprafața ovarelor. Sunt frecvente, mai ales înainte de menopauză, iar cele mai multe sunt benigne și pot dispărea fără tratament.

Multe chisturi ovariene nu provoacă simptome și sunt descoperite întâmplător la ecografie. Altele pot cauza durere pelvină, balonare, senzație de presiune în abdomenul inferior, menstruații neregulate sau durere la contact sexual.

Conduita depinde de tipul chistului, dimensiune, aspectul ecografic, vârsta pacientei, menopauză și simptome. Unele chisturi trebuie doar urmărite. Cele persistente, complexe, dureroase sau apărute după menopauză pot necesita investigații suplimentare ori tratament.

Ce sunt chisturile ovariene

Ovarele produc ovule și hormoni implicați în ciclul menstrual. În timpul ovulației, la nivelul ovarului se formează în mod normal un folicul care conține ovulul.

Uneori, foliculul continuă să crească sau acumulează lichid și se transformă într-un chist funcțional. Alte chisturi apar prin mecanisme diferite și nu sunt legate direct de ovulație.

Un chist ovarian poate fi:

simplu sau complex;
unic sau multiplu;
funcțional sau non-funcțional;
mic sau mare;
temporar sau persistent;
fără simptome sau simptomatic.

Un chist simplu are, de regulă, pereți subțiri și conținut lichidian. Un chist complex poate conține sânge, septuri, zone solide sau alte elemente care trebuie evaluate mai atent.

Prezența unui chist nu înseamnă automat cancer. Riscul se apreciază în funcție de vârstă, menopauză, simptome, aspect ecografic și evoluția formațiunii.

Ce tipuri de chisturi ovariene există

Nu toate chisturile ovariene au aceeași cauză, evoluție sau semnificație.

Chisturile funcționale

Chisturile funcționale apar în legătură cu ovulația și sunt cele mai frecvente înainte de menopauză.

Principalele tipuri sunt:

chistul folicular;
chistul de corp galben.

Cele mai multe sunt benigne, nu provoacă simptome importante și pot dispărea spontan în câteva săptămâni sau luni.

Chistul hemoragic

Un chist hemoragic apare atunci când există sângerare în interiorul unui chist.

Poate provoca:

durere pe o singură parte;
presiune pelvină;
durere apărută brusc;
disconfort în timpul efortului sau contactului sexual.

Unele chisturi hemoragice se resorb și sunt doar monitorizate. Durerea severă, amețeala sau starea de leșin pot indica o ruptură cu sângerare și necesită evaluare rapidă.

Endometriomul

Endometriomul este un chist ovarian asociat cu endometrioza. Poate fi legat de:

dureri menstruale intense;
dureri pelvine persistente;
durere la contact sexual;
durere la defecație în timpul menstruației;
dificultăți în obținerea unei sarcini.

Nu orice chist ovarian este endometriom. Diferențierea se face prin simptome, ecografie și evaluare ginecologică.

Citește și ghidul despre endometrioză, simptome și diagnostic.

Chistul dermoid

Chistul dermoid, numit și teratom matur, este de obicei o formațiune benignă. Se dezvoltă din celule germinale și poate conține diferite tipuri de țesut.

Poate rămâne mult timp fără simptome, dar poate necesita tratament dacă:

crește;
provoacă durere;
are risc de torsiune;
aspectul său necesită clarificare.

Chistadenomul

Chistadenomul se dezvoltă din țesutul de la suprafața ovarului. Poate avea conținut apos sau mucinos și uneori poate ajunge la dimensiuni mari.

Este adesea benign, dar poate necesita tratament dacă persistă, crește, produce presiune sau are un aspect ecografic care trebuie investigat.

De ce apar chisturile ovariene

Cauza depinde de tipul chistului.

Chisturile ovariene pot apărea prin:

modificări normale ale ovulației;
continuarea creșterii unui folicul;
acumularea de lichid în corpul galben;
sângerarea în interiorul unui chist;
endometrioză;
dezvoltarea unor formațiuni din celulele ovarului;
modificări asociate sarcinii;
anumite tulburări hormonale.

Un chist ovarian izolat nu este același lucru cu sindromul ovarelor polichistice.

În sindromul ovarelor polichistice există o tulburare hormonală și de ovulație, care poate fi asociată cu menstruații neregulate, acnee, pilozitate excesivă și dificultăți de fertilitate.

Ce simptome pot provoca chisturile ovariene

Cele mai multe chisturi nu provoacă simptome. Manifestările apar mai frecvent când formațiunea este mare, exercită presiune, se rupe sau produce torsiunea ovarului.

Pot apărea:

durere pelvină;
durere în partea dreaptă sau stângă jos;
presiune sau greutate în abdomenul inferior;
balonare;
senzația de abdomen mărit;
sațietate rapidă;
durere la contact sexual;
durere înaintea sau în timpul menstruației;
menstruații neregulate;
sângerări diferite față de cele obișnuite;
urinări frecvente;
dificultate la golirea completă a vezicii;
constipație sau presiune rectală;
greață.

Simptomele nu sunt specifice numai chisturilor ovariene. Pot apărea și în endometrioză, fibrom uterin, infecții pelvine, afecțiuni urinare sau probleme digestive.

Pentru o abordare mai largă a simptomului, citește articolul despre durerile pelvine persistente și cauzele lor.

Durerea de ovar înseamnă întotdeauna chist?

Nu. Expresia „durere de ovar” este folosită frecvent pentru orice durere simțită în partea de jos a abdomenului, pe dreapta sau pe stânga.

Durerea poate proveni de la:

ovulație;
chist ovarian;
endometrioză;
infecție pelvină;
infecție urinară;
piatră la rinichi;
apendicită;
intestin;
mușchii peretelui abdominal;
coloană sau nervi.

Durerea care apare brusc, este intensă și se asociază cu greață, vărsături, amețeală sau leșin trebuie evaluată rapid.

Chisturile ovariene pot dispărea singure?

Da. Multe chisturi funcționale dispar spontan în câteva săptămâni sau luni, fără tratament.

Medicul poate recomanda repetarea ecografiei pentru a verifica dacă formațiunea:

a dispărut;
s-a micșorat;
a rămas neschimbată;
a crescut;
și-a modificat aspectul.

Un chist persistent nu înseamnă automat că este periculos. Totuși, persistența, creșterea sau apariția unor elemente complexe pot schimba conduita.

Chisturile de tip endometriom, dermoid sau chistadenom nu se comportă la fel ca un chist funcțional și sunt evaluate separat.

Cât durează un chist ovarian

Nu există o durată unică.

Un chist funcțional poate dispărea în câteva săptămâni sau în decursul câtorva cicluri menstruale. Alte chisturi pot persista luni sau ani.

Durata depinde de:

tipul chistului;
vârsta pacientei;
activitatea ovariană;
dimensiune;
aspectul ecografic;
prezența endometriozei;
simptome;
tratamentele folosite;
menopauză.

Ecografia repetată este metoda prin care medicul urmărește evoluția reală a formațiunii.

Cum sunt diagnosticate chisturile ovariene

Evaluarea începe cu discuția despre simptome și istoricul medical.

Medicul poate întreba despre:

data ultimei menstruații;
regularitatea ciclului;
localizarea și intensitatea durerii;
sângerări anormale;
posibilitatea unei sarcini;
contracepție;
antecedente de chisturi ovariene;
endometrioză;
intervenții ginecologice;
menopauză;
istoric familial de cancer ovarian sau mamar.

Investigațiile pot include:

examen ginecologic;
ecografie transvaginală;
ecografie abdominală;
test de sarcină;
beta-HCG;
analize de sânge;
markeri tumorali, în situații selectate;
RMN pelvin, în cazuri neclare;
evaluare chirurgicală, dacă există indicație.

Nu toate pacientele au nevoie de toate aceste investigații.

Ce arată ecografia

Ecografia este principala investigație utilizată pentru identificarea și urmărirea chisturilor ovariene.

Medicul evaluează:

dimensiunea;
localizarea;
forma;
pereții;
conținutul;
prezența septurilor;
existența unor zone solide;
vascularizația;
aspectul celuilalt ovar;
uterul și endometrul;
prezența lichidului în pelvis.

Expresii precum „chist simplu”, „chist complex”, „septuri”, „vegetații” sau „componentă solidă” au semnificații diferite. Rezultatul trebuie interpretat de ginecolog în contextul vârstei și simptomelor.

Sunt necesari markerii tumorali?

Markerii tumorali pot fi recomandați în anumite situații, mai ales dacă formațiunea are un aspect complex sau apare după menopauză.

Un rezultat modificat nu confirmă singur cancerul ovarian. Anumiți markeri pot fi crescuți și în afecțiuni benigne, precum:

endometrioza;
fibromul uterin;
inflamațiile pelvine;
menstruația;
sarcina.

În același timp, un marker normal nu exclude în toate cazurile o problemă importantă. Interpretarea se face împreună cu ecografia, simptomele și celelalte date medicale.

Când se monitorizează un chist ovarian

Monitorizarea poate fi potrivită dacă formațiunea:

are aspect simplu și benign;
nu provoacă simptome importante;
nu crește;
apare înainte de menopauză;
nu prezintă elemente ecografice îngrijorătoare;
este probabil funcțională.

Urmărirea poate include:

repetarea ecografiei;
monitorizarea simptomelor;
consult ginecologic;
analize, dacă medicul le consideră necesare.

Intervalul dintre ecografii nu este același pentru toate pacientele. El depinde de tipul chistului, dimensiune, vârstă și aspectul ecografic.

La ce dimensiune devine periculos un chist ovarian

Nu există o dimensiune universală de la care orice chist devine periculos sau trebuie operat.

Dimensiunea contează, dar nu este singurul criteriu. Un chist mai mic poate necesita investigații dacă este complex sau provoacă simptome importante. Un chist mai mare, dar simplu și stabil, poate fi uneori monitorizat.

Medicul analizează împreună:

dimensiunea;
aspectul ecografic;
ritmul de creștere;
simptomele;
vârsta;
menopauza;
riscul de torsiune;
suspiciunea oncologică;
dorința de sarcină.

De aceea, două paciente cu chisturi de aceeași dimensiune pot primi recomandări diferite.

Cum se tratează chisturile ovariene

Tratamentul se stabilește individual.

Opțiunile pot include:

monitorizare;
tratament pentru controlul durerii;
tratament hormonal în anumite contexte;
tratamentul afecțiunii asociate, precum endometrioza;
intervenție chirurgicală.

Monitorizarea

Monitorizarea este frecvent recomandată pentru chisturile simple, probabil funcționale și fără simptome importante.

Scopul este confirmarea faptului că formațiunea dispare sau rămâne stabilă.

Tratamentul durerii

Pentru durere pot fi recomandate medicamente analgezice sau antiinflamatoare, în funcție de istoricul medical și de cauza probabilă.

Tratamentul simptomatic nu înlocuiește evaluarea unui chist persistent, complex sau dureros.

Tratamentul hormonal

Contraceptivele hormonale pot fi recomandate în anumite situații pentru controlul ciclului menstrual, prevenirea ovulației sau tratarea unei afecțiuni asociate.

Ele nu reprezintă însă o metodă garantată prin care un chist ovarian deja format va dispărea. Recomandarea depinde de tipul chistului și de obiectivele pacientei.

Când poate fi necesară operația

Intervenția chirurgicală poate fi luată în calcul dacă chistul:

persistă;
continuă să crească;
este mare;
provoacă durere importantă;
exercită presiune asupra vezicii sau intestinului;
are un aspect complex;
conține zone solide;
apare după menopauză;
prezintă risc de torsiune;
s-a rupt și provoacă sângerare importantă;
ridică suspiciuni oncologice.

Decizia nu se bazează doar pe diametru. Contează și simptomele, ecografia, vârsta și dorința de a păstra fertilitatea.

În multe cazuri, intervenția se poate face laparoscopic. Dacă formațiunea este foarte mare sau există o suspiciune importantă, poate fi necesară o operație deschisă.

Atunci când este posibil, medicul încearcă să îndepărteze numai chistul și să păstreze ovarul. Uneori, ovarul trebuie îndepărtat dacă este complet afectat, dacă alimentarea lui cu sânge a fost compromisă sau dacă există suspiciune de malignitate.

Chistul ovarian rupt

Un chist ovarian se poate rupe și poate elibera lichid sau sânge în pelvis.

Ruptura poate provoca:

durere bruscă pe o singură parte;
durere după efort sau contact sexual;
sensibilitate abdominală;
greață;
sângerare vaginală.

Unele rupturi produc simptome ușoare și sunt tratate conservator. Altele pot provoca sângerare internă.

Solicită evaluare rapidă dacă apar:

durere intensă;
amețeală;
slăbiciune importantă;
stare de leșin;
paloare;
puls rapid;
vărsături;
abdomen foarte sensibil;
sângerare vaginală abundentă.

Torsiunea ovariană

Torsiunea ovariană apare atunci când ovarul se răsucește în jurul structurilor care îl susțin. Fluxul de sânge către ovar poate fi redus sau întrerupt.

Este o urgență ginecologică.

Semnele posibile sunt:

durere bruscă și severă pe o singură parte;
greață;
vărsături;
sensibilitate abdominală;
durere care poate apărea și dispărea înainte să devină persistentă;
stare generală alterată.

Un chist sau o formațiune care mărește ovarul poate crește riscul de torsiune. Dacă apar simptomele de mai sus, nu aștepta o programare obișnuită.

Chisturile ovariene după menopauză

După menopauză, orice formațiune ovariană trebuie evaluată cu mai multă atenție.

Un chist după menopauză nu înseamnă automat cancer. Totuși, medicul ia în calcul riscul oncologic mai atent decât la o pacientă tânără.

Evaluarea poate include:

ecografie transvaginală;
repetarea ecografiei;
analize de sânge;
markeri tumorali;
RMN sau alte investigații;
evaluare într-un serviciu specializat, dacă există elemente suspecte.

Solicită consult dacă după menopauză apar:

durere pelvină nouă;
balonare persistentă;
creșterea circumferinței abdominale;
sațietate rapidă;
scădere neintenționată în greutate;
urinări frecvente;
modificări digestive persistente;
sângerare vaginală.

Sângerarea vaginală după menopauză trebuie evaluată indiferent dacă există sau nu un chist ovarian. Citește și articolul despre sângerarea după menopauză.

Chisturile ovariene și menstruația

Unele chisturi pot fi asociate cu:

întârzierea menstruației;
spotting;
sângerări neregulate;
menstruații mai dureroase;
modificări ale cantității de sânge menstrual.

Totuși, menstruațiile neregulate au numeroase alte cauze: sarcină, stres, contracepție, tulburări tiroidiene, perimenopauză sau sindromul ovarelor polichistice.

Un chist nu trebuie considerat automat cauza oricărei modificări a ciclului.

Chisturile ovariene și fertilitatea

Majoritatea chisturilor funcționale nu afectează fertilitatea.

Impactul poate fi mai important în cazul:

endometrioamelor;
endometriozei;
intervențiilor repetate pe ovar;
formațiunilor mari;
afectării ambelor ovare;
îndepărtării unei părți importante din țesutul ovarian.

O intervenție asupra ovarului poate influența rezerva ovariană. Dacă pacienta își dorește o sarcină, acest obiectiv trebuie discutat înaintea unei eventuale operații.

Chisturile ovariene în sarcină

Unele chisturi sunt descoperite întâmplător în timpul ecografiilor din sarcină. Multe au aspect benign și sunt doar monitorizate.

Evaluarea depinde de:

dimensiune;
aspect;
simptome;
ritmul de creștere;
vârsta sarcinii.

Durerea pelvină și sângerarea la începutul sarcinii nu trebuie atribuite automat unui chist. Medicul trebuie să excludă și o sarcină extrauterină.

Dacă ai un test pozitiv și durere pe o singură parte, citește și ghidul despre testul de sarcină pozitiv, beta-HCG și ecografie.

Chist ovarian sau ovare polichistice

Un chist ovarian este o formațiune individuală apărută pe sau în ovar.

Sindromul ovarelor polichistice este o afecțiune hormonală și metabolică ce poate include:

ovulații rare;
menstruații neregulate;
niveluri crescute de androgeni;
acnee;
pilozitate excesivă;
dificultăți de fertilitate;
un anumit aspect al ovarelor la ecografie.

Denumirea poate crea confuzie, dar sindromul ovarelor polichistice nu este definit prin prezența unor chisturi ovariene mari.

Chist ovarian sau endometrioză

Endometrioza poate provoca endometrioame ovariene, dar cele mai multe chisturi ovariene nu sunt cauzate de endometrioză.

Endometriomul este mai probabil când chistul este asociat cu:

dureri menstruale intense;
durere pelvină recurentă;
durere profundă la contact sexual;
dificultăți de fertilitate;
simptome digestive sau urinare care se agravează în timpul menstruației.

O ecografie poate orienta diagnosticul, dar rezultatul trebuie corelat cu simptomele.

Chist ovarian sau fibrom uterin

Chisturile ovariene apar la nivelul ovarului. Fibroamele apar în peretele sau la suprafața uterului.

Ambele pot provoca:

presiune pelvină;
balonare;
urinări frecvente;
durere;
senzație de abdomen mărit.

Fibromul este mai frecvent asociat cu menstruații abundente și prelungite. Un chist ovarian poate produce mai frecvent durere pe o singură parte.

Diferențierea se face prin consult și ecografie. Citește și ghidul despre fibromul uterin, simptome și monitorizare.

Când trebuie să mergi la ginecolog

Este recomandată evaluarea dacă ai:

dureri pelvine persistente;
durere repetată pe o singură parte;
balonare care persistă;
senzație de presiune pelvină;
durere la contact sexual;
menstruații neregulate;
sângerări între menstruații;
un chist descoperit la ecografie;
o formațiune care trebuie monitorizată;
antecedente de endometrioză;
simptome noi după menopauză;
dificultăți în obținerea unei sarcini.

Pentru o problemă stabilă, fără semne de urgență, evaluarea poate începe printr-o consultație de obstetrică-ginecologie prin CAS, cu documentele necesare și în limita fondurilor disponibile.

Când trebuie să mergi la urgență

Solicită ajutor medical rapid dacă apar:

durere pelvină bruscă și severă;
durere intensă pe o singură parte;
greață și vărsături;
amețeală;
slăbiciune marcată;
stare de leșin;
abdomen foarte dureros;
febră;
sângerare vaginală abundentă;
test de sarcină pozitiv asociat cu durere sau sângerare;
durere severă apărută după efort sau contact sexual.

Aceste simptome pot apărea în torsiunea ovarului, ruptura unui chist, hemoragie internă, sarcină extrauterină sau alte urgențe.

Cum te pregătești pentru consult

Poate fi util să notezi:

când a început durerea;
unde este localizată;
cât de intensă este;
dacă apare în legătură cu menstruația;
dacă există durere la contact sexual;
data ultimei menstruații;
dacă ciclul este regulat;
dacă există posibilitatea unei sarcini;
dacă ai balonare sau simptome urinare;
dacă ai mai avut chisturi;
dacă ai fost diagnosticată cu endometrioză;
ce tratamente folosești.

Adu la consult ecografiile, analizele, scrisorile medicale și rezultatele anterioare. Comparația între ecografii poate fi esențială pentru evaluarea evoluției.

Întrebări frecvente

Chisturile ovariene sunt periculoase?

Cele mai multe sunt benigne și pot dispărea spontan. Riscul este mai mare dacă formațiunea persistă, crește, este complexă, provoacă simptome importante sau apare după menopauză.

Chisturile ovariene pot provoca balonare?

Da. Un chist mare poate provoca presiune, balonare sau senzația de abdomen mărit. Balonarea persistentă are însă și alte cauze și trebuie evaluată.

Chistul ovarian poate provoca durere pe o singură parte?

Da. Durerea poate apărea pe partea ovarului afectat, mai ales dacă formațiunea este mare, hemoragică, ruptă sau asociată cu torsiune.

Chisturile ovariene se tratează cu anticoncepționale?

Tratamentul hormonal poate fi recomandat în anumite situații, dar nu face automat să dispară orice chist existent. Indicația depinde de tipul formațiunii și de contextul pacientei.

Chisturile ovariene pot reveni?

Da. Chisturile funcționale pot reapărea deoarece sunt legate de activitatea ovariană și ovulație. Alte tipuri de formațiuni pot persista sau recidiva după tratament.

Pot rămâne însărcinată dacă am un chist ovarian?

De cele mai multe ori, da. Multe chisturi nu afectează fertilitatea. Impactul depinde de tip, dimensiune, endometrioză, afectarea ovarului și eventualele intervenții.

Chistul ovarian înseamnă cancer?

Nu. Majoritatea chisturilor ovariene sunt benigne. Riscul se apreciază pe baza vârstei, menopauzei, simptomelor și aspectului ecografic.

Când se operează un chist ovarian?

Operația poate fi recomandată dacă formațiunea este mare, persistentă, în creștere, dureroasă, complexă, suspectă sau produce complicații.

Un chist simplu trebuie monitorizat?

Uneori da, alteori nu. Recomandarea depinde de dimensiune, simptome, vârstă și menopauză. Medicul stabilește dacă și când trebuie repetată ecografia.

Care este diferența dintre chisturi ovariene și ovare polichistice?

Chisturile ovariene sunt formațiuni individuale. Sindromul ovarelor polichistice este o tulburare hormonală și de ovulație și nu reprezintă doar prezența unor chisturi.

Ideea principală

Chisturile ovariene sunt frecvente și, în majoritatea cazurilor, benigne. Multe nu provoacă simptome și pot dispărea spontan.

Conduita nu se stabilește doar după dimensiune. Contează tipul chistului, aspectul ecografic, evoluția, simptomele, vârsta și menopauza.

Durerea bruscă și severă, greața, vărsăturile, amețeala, leșinul sau sângerarea abundentă pot indica o complicație și necesită evaluare medicală rapidă.

Surse medicale și ghiduri consultate

NHS — Ovarian cyst
Royal College of Obstetricians and Gynaecologists — Ovarian cysts before the menopause
American College of Obstetricians and Gynecologists — Ovarian cysts

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul se stabilesc individual de medic.

Chisturi ovariene: tipuri, simptome, tratament și când pot fi periculoase