Sari la conținut

Obezitatea la adolescenți: tirzepatida a redus IMC-ul cu 18,5% într-un studiu de 72 de săptămâni

În studiul publicat în JAMA, IMC-ul a scăzut cu 18,5% cu tirzepatidă și a crescut cu 0,5% cu placebo. Problemele digestive au fost frecvente.

O femeie discută cu o doctoriță care îi arată un grafic pe hârtie.

Obezitatea la adolescenți a răspuns la tratamentul cu tirzepatidă într-un studiu publicat pe 15 noiembrie în JAMA. După 72 de săptămâni, indicele de masă corporală a scăzut în medie cu 18,5%, față de o creștere de 0,5% cu placebo.

IMC-ul pune greutatea în raport cu înălțimea. Procentul lui de scădere nu este automat procentul de kilograme pierdute. În studiu, schimbarea medie a greutății a fost de minus 17,8 kg cu tirzepatidă, față de plus 2,3 kg cu placebo.

Ce trebuie să știi

  • Studiul a inclus 160 de adolescenți, aproape toți cu obezitate.
  • Ambele grupuri au primit consiliere pentru alimentație și mișcare.
  • Problemele digestive au fost frecvente; au existat și evenimente grave.
  • Indicația europeană a tirzepatidei pentru controlul greutății privește adulții.

Au participat adolescenți între 12 și 17 ani

Studiul SURMOUNT-ADOLESCENTS a repartizat aleatoriu 109 tineri la tirzepatidă și 51 la placebo, administrate săptămânal. Un participant nu a primit nicio doză; evaluarea siguranței a inclus 108 persoane cu tirzepatidă.

Cercetarea a fost finanțată de Lilly, care a participat și la proiectarea, analiza și publicarea ei.

Sprijinul pentru alimentație a însoțit injecțiile

În editorialul JAMA, William Heerman și colegii săi subliniază că tratamentul medicamentos a venit alături de consiliere. Studiul nu a testat înlocuirea sprijinului pentru alimentație și activitate fizică printr-o injecție.

Ei cer urmărirea stării de nutriție, a dezvoltării și a felului în care tânărul funcționează zilnic. Cifra de pe cântar este doar una dintre informațiile de care are nevoie medicul.

Există și rezultate pentru alte medicamente. Editorialul amintește studiul STEP TEENS: cu semaglutidă, IMC-ul a scăzut cu 16,1%, față de o creștere de 0,6% cu placebo, după 68 de săptămâni.

Sunt studii diferite. Aceste cifre nu dovedesc că tirzepatida este mai bună decât semaglutida într-o comparație directă.

Problemele digestive au fost frecvente

În grupul tratat, 88 din 108 participanți au avut probleme digestive, față de 28 din 51 cu placebo. Greața, vărsăturile și diareea au predominat. Zece participanți au oprit tirzepatida din cauza efectelor adverse; niciunul nu a oprit placebo din acest motiv.

Evenimente grave au apărut la opt participanți cu tirzepatidă și doi cu placebo. Medicii au atribuit tratamentului unele dintre ele, inclusiv pietre la fiere și îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare. Nu au existat decese.

Depresia sau gândurile de suicid au fost raportate la cinci participanți cu tirzepatidă și unul cu placebo. Niciunul dintre aceste evenimente nu a fost clasificat drept grav în studiu. Toți participanții care au raportat gânduri suicidare aveau antecedente psihiatrice.

Aceste observații nu stabilesc singure că medicamentul a provocat simptomele. Autorii cer urmărirea sănătății mintale la adolescenții cu obezitate.

De ce Lilly anunță 21,4%, iar JAMA prezintă 18,5%

Lilly a anunțat pe 14 noiembrie o reducere a IMC-ului de 21,4%. În lucrarea JAMA, aceasta este estimarea unui scenariu în care participanții ar fi continuat tratamentul. În acel scenariu, modificarea cu placebo era de plus 0,4%.

Rezultatul de minus 18,5%, față de plus 0,5%, provine din analiza care ține cont și de întreruperea tratamentului. Cele două cifre nu sunt două rezultate observate în grupuri diferite.

O notă a editorilor JAMA explică diferența dintre aceste moduri de analiză: unul păstrează rezultatele după întrerupere, iar celălalt modelează ce s-ar fi întâmplat dacă tratamentul continua. Editorii descriu scenariul în care tratamentul continuă drept cel mai bun caz posibil; analiza care include întreruperile ajută la decizia de a începe tratamentul.

Nu știm încă efectele după mai mulți ani

Majoritatea participanților aveau obezitate severă, subliniază editorialul; numai unul avea suprapondere fără obezitate. Cercetarea oferă prea puține date pentru a trage concluzii despre adolescenții doar supraponderali.

Creșterea și pubertatea au evoluat similar în cele două grupuri. Mulți tineri erau deja maturi pubertar la înscriere, ceea ce limitează concluziile pentru cei aflați mai devreme în dezvoltare.

Editorialul întreabă ce se întâmplă după întreruperea tratamentului și după mai mulți ani. Un alt studiu, SURMOUNT-ADOLESCENTS-2, încă recrutează și își propune să includă aproximativ 300 de adolescenți cu obezitate și boli legate de greutate. Registrul estimează încheierea evaluării principale în octombrie 2027.

În UE, tirzepatida pentru slăbit este autorizată la adulți

Conform EMA, Mounjaro, denumirea comercială a tirzepatidei, are indicație pentru controlul greutății la adulți. Pentru diabetul de tip 2, indicația include și copiii de la 10 ani. Sunt utilizări distincte.

Există deja opțiuni autorizate pentru adolescenți: semaglutida injectabilă (Wegovy) și liraglutida (Saxenda), de la 12 ani, pentru obezitate și greutate peste 60 kg, în condițiile fiecărei autorizații. Saxenda este autorizată și la copiii între 6 și 11 ani, cu obezitate și greutate de cel puțin 45 kg.

Studiul nu schimbă autorizația tirzepatidei în România. Compensarea actuală a acestui medicament nu a putut fi confirmată dintr-o listă CNAS actualizată.

O rețetă compensată depinde de indicație și de regulile de prescriere, separat de autorizarea medicamentului.

Citește și