Angioplastie: un balon cu medicament, alternativă la stent pentru unii pacienți într-un studiu

Angioplastia cu un balon acoperit cu sirolimus ar putea oferi o alternativă la stent pentru unii pacienți cu artere coronare îngustate. Studiul TRANSFORM II, prezentat la congresul TCT 2026, a comparat cele două metode la 1.842 de persoane, potrivit American College of Cardiology (ACC).

La un an, strategia cu balon a îndeplinit criteriul stabilit de cercetători pentru a fi considerată neinferioară stentului. Au fost tratate îngustări netratate anterior, în arterele proprii ale inimii, pregătite cu succes înaintea repartizării în grupuri. Rezultatul nu privește orice arteră îngustată.

Ce face un balon și ce rămâne după un stent

Arterele coronare duc sânge la mușchiul inimii. Când se îngustează, unele persoane au nevoie de angioplastie: medicul ajunge la zona afectată printr-un tub subțire, introdus într-o arteră.

NHS descrie procedura astfel: un balon mic este umflat pentru a lărgi porțiunea îngustată. În multe intervenții se montează și un stent, un mic tub din plasă metalică, care rămâne în arteră după retragerea balonului.

Un balon acoperit cu medicament urmărește să trateze zona fără a lăsa acolo un implant metalic permanent. TRANSFORM II a comparat balonul MagicTouch, cu sirolimus, cu stenturi care eliberează everolimus, potrivit relatării Cardiovascular News.

Ce au comparat cercetătorii

Participanții au fost repartizați aleatoriu între cele două strategii. Conform ACC, rezultatul principal a apărut la 2,1% în grupul cu balon și la 2,4% în grupul cu stent, adică aproximativ 21, respectiv 24 de persoane din 1.000.

Acest rezultat reunea decesul de cauză cardiacă, infarctul legat de vasul tratat sau necesitatea unei noi intervenții în aceeași zonă din cauza unei alimentări insuficiente cu sânge, explică TCTMD. Cifrele nu reprezintă doar riscul de infarct.

„Neinferior” înseamnă că rezultatul a rămas în limita de diferență acceptată dinainte în protocol. Studiul nu dovedește că balonul este superior stentului.

ACC raportează și un indicator care reunește decesul de orice cauză, infarctul, accidentul vascular ischemic sau sângerarea majoră: 4,1% după balon și 5,3% după stent. Diferența rămâne incertă statistic și nu demonstrează un avantaj al balonului.

Selecția pacienților contează

TCTMD subliniază că repartizarea în grupuri s-a făcut după pregătirea reușită a leziunii. Centrele participante aveau experiență cu baloanele cu medicament. Bernardo Cortese, investigatorul principal, a avertizat că alte centre nu vor obține neapărat aceleași rezultate.

Chiar și în aceste condiții, 7,6% dintre pacienții repartizați strategiei cu balon au avut nevoie de montarea unui stent în timpul intervenției, potrivit Cardiovascular News.

Un alt detaliu cere atenție: orice nouă intervenție la leziunea tratată a fost raportată mai des după balon, 2,5% față de 1,1%. TCTMD raportează separat reintervențiile justificate clinic: 0,9% după balon și 0,8% după stent. Indicatorul „orice reintervenție” este mai larg decât cel legat de ischemie, folosit în rezultatul principal.

Un an de urmărire nu răspunde la toate întrebările

Rămâne de văzut dacă evitarea unui implant permanent aduce beneficii după mai mulți ani.

Cardiovascular News precizează că studiul a fost sponsorizat de Fondazione Ricerca e Innovazione Cardiovascolare și susținut printr-un grant fără restricții de la Concept Medical, producătorul balonului. Potrivit aceleiași publicații, rezultatele au fost acceptate spre publicare în The Lancet. Datele prezentate sunt cele relatate de la congres.

Sursele citate nu precizează disponibilitatea sau decontarea acestui dispozitiv în România. Rezultatele nu stabilesc că orice pacient care are nevoie de angioplastie poate evita stentul.