Depresia cu somn târziu și dimineți grele ar putea fi un tip aparte. Ce arată un studiu australian

Unii oameni cu depresie se culcă foarte târziu, se trezesc epuizați și, în perioadele grele, dorm mult mai mult decât de obicei. Un studiu australian publicat pe 20 octombrie propune ca acest tipar, legat de ceasul intern al corpului, să fie privit ca un tip aparte de depresie.

După criteriile alese de autori, 2.604 dintre cei 11.380 de adulți cu depresie se potriveau acestui tipar, adică aproximativ 23 din 100. Cei mai mulți participanți aveau depresie severă, care revenise de mai multe ori.

Autorii lucrării, publicate în The British Journal of Psychiatry, au folosit răspunsurile participanților la chestionare online despre somn și depresie.

Cel puțin trei semne pentru a intra în grup

Cercetătorii au căutat șase semne. Cine bifa cel puțin trei intra în grupul „circadian”, numit după ritmul circadian, ceasul intern care ne spune când să dormim:

• oboseală puternică dimineața;
• o preferință clară pentru ore târzii;
• somn mult mai lung decât de obicei în perioada cea mai grea a depresiei;
• dispoziție și obiceiuri care se schimbă de la un anotimp la altul;
• somn decalat spre ore târzii în zilele libere;
• o diferență mare între orele de somn din zilele libere și cele de lucru.

Simptomele erau mai grele, iar depresia începuse mai devreme

Oamenii din acest grup au raportat, printre altele, mai multă suferință psihică și mai multe simptome fizice, arată studiul. Diferențele au rămas și după ce cercetătorii au ținut cont de vârstă și sex.

Depresia începuse în medie pe la 19 ani, față de 23 de ani la ceilalți.

Cei din grupul circadian erau însă și mai tineri: în medie 38 de ani, față de 46. Diferența de vârstă contează pentru comparația debutului depresiei.

Ceasul intern nu a fost măsurat direct

Cercetătorii au comparat răspunsuri la chestionare, inclusiv amintiri despre episoade trecute. Aceste date nu pot arăta dacă problemele de ritm au contribuit la depresie sau au apărut odată cu ea.

Pragul de trei semne din șase este propus de autori, în parte pentru a avea grupuri suficient de mari pentru analiză. Un alt prag ar da altă proporție. Proporția privește doar participanții acestui studiu, nu pe toți oamenii cu depresie.

Andrew Coogan, neurocercetător independent de studiu, consideră că alegerea criteriilor nu este explicată suficient.

„Rezultatele acestui studiu exploratoriu sunt cel mai bine interpretate ca rezultate inițiale, deși interesante, care merită cercetate în continuare”, a spus el, citat de The Guardian (traducere).

Participanții nu au primit tratamente diferite pentru comparație, deci studiul nu poate spune ce ar funcționa mai bine pentru acest grup.

Potrivit relatării Nature, cercetătorii din domeniu consideră rezultatele preliminare și spun că sunt necesare mai multe dovezi înainte ca acest tip de depresie să fie recunoscut oficial sau să se schimbe recomandările de tratament.

Studiul nu oferă date din România și nu arată câți oameni de aici s-ar potrivi acestui tipar.