Recuperarea planșeului pelvin după naștere: ce opțiuni există

După sarcină și naștere, corpul are nevoie de timp pentru recuperare. Abdomenul, respirația, postura, cicatricile, musculatura profundă și planșeul pelvin trec prin schimbări importante.

Pentru multe femei, primele semne că planșeul pelvin are nevoie de atenție sunt scăpările urinare la tuse, râs, strănut, ridicarea copilului sau revenirea la sport. Alteori apar presiune pelvină, disconfort, durere, senzație de slăbiciune sau dificultate în activarea musculaturii pelvine.

Recuperarea planșeului pelvin după naștere nu înseamnă doar „fă Kegel”. În unele cazuri, exercițiile ajută. În altele, este nevoie de evaluare, kinetoterapie, adaptarea efortului, tratamentul durerii sau, în cazuri selectate, proceduri non-invazive precum Emsella.

La Clinica Prevencia, Emsella poate fi discutată ca opțiune pentru susținerea planșeului pelvin după naștere, dar numai la momentul potrivit și după verificarea contraindicațiilor.

Ce este planșeul pelvin și de ce contează după naștere

Planșeul pelvin este format din mușchi și țesuturi care susțin vezica urinară, uretra, uterul, vaginul și rectul. Această zonă contribuie la controlul urinar, controlul scaunului și gazelor, stabilitatea pelvisului și susținerea organelor pelvine.

În timpul sarcinii, planșeul pelvin este solicitat de greutatea uterului, modificările hormonale și schimbarea presiunii abdominale. La naștere, această zonă poate fi întinsă, traumatizată sau slăbită, mai ales în cazul nașterii vaginale, dar și sarcina în sine poate avea efecte chiar dacă nașterea a fost prin cezariană.

Pentru o explicație mai amplă, vezi articolul: Ce este Emsella și cum ajută planșeul pelvin.

Ce simptome pot apărea după naștere

Simptomele pot fi ușoare sau mai deranjante. Unele apar imediat postpartum, altele devin evidente abia când mama începe să ridice mai mult, să meargă mai repede sau să revină la sport.

Semnele frecvente includ:

scăpări de urină la tuse;
scăpări de urină la râs;
scăpări de urină la strănut;
pierderi urinare când ridici copilul;
pierderi urinare la sport;
senzație de presiune pelvină;
senzație de greutate în zona vaginală;
disconfort la stat mult în picioare;
dificultate în activarea planșeului pelvin;
durere pelvină;
durere la contact sexual;
senzație că zona pelvină este slăbită;
pierdere involuntară de gaze sau scaun;
dificultate la revenirea la alergare, sărituri sau exerciții abdominale.

Dacă ai scăpări urinare, citește și articolul: Scăpările de urină după naștere: când sunt normale și când trebuie evaluate.

Recuperarea planșeului pelvin nu este la fel pentru toate femeile

Două femei pot avea nașteri aparent similare, dar recuperări foarte diferite. Contează mai mulți factori:

tipul nașterii;
durata travaliului;
greutatea copilului;
epiziotomie sau rupturi;
folosirea forcepsului sau vacuumului;
cezariană;
cicatricile;
durerea;
alăptarea;
calitatea somnului;
greutatea corporală;
nivelul de activitate;
istoricul de scăpări urinare înainte sau în timpul sarcinii;
prezența diastazei abdominale;
existența constipației;
revenirea prea rapidă la efort.

De aceea, recuperarea nu trebuie copiată de pe internet sau de la o altă mamă. Ce este potrivit pentru una poate fi prea mult, prea devreme sau nepotrivit pentru alta.

Când este recuperarea normală și când trebuie evaluare

În primele săptămâni după naștere, corpul trece printr-o perioadă intensă de vindecare. Pot exista senzații noi, slăbiciune, disconfort și modificări ale controlului urinar.

Totuși, este recomandat să ceri evaluare dacă ai:

scăpări urinare persistente;
pierderi urinare la fiecare tuse, râs sau strănut;
nevoie de absorbante;
durere pelvină;
durere la contact sexual;
senzație de presiune sau prolaps;
senzație că „ceva coboară”;
pierdere de scaun sau gaze;
infecții urinare repetate;
usturime la urinare;
febră sau frisoane;
sânge în urină;
sângerări importante;
cicatrici dureroase;
simptome care se agravează;
imposibilitatea de a reveni progresiv la mișcare.

În aceste situații, nu este suficient să faci exerciții la întâmplare. Este nevoie să înțelegi cauza simptomelor.

Primele săptămâni după naștere: nu te grăbi

În perioada imediat postpartum, obiectivul principal este vindecarea. Corpul are nevoie de timp pentru revenire, iar planșeul pelvin nu trebuie forțat.

În primele săptămâni, accentul ar trebui să fie pe:

odihnă, pe cât posibil;
respirație blândă;
mișcare ușoară;
hidratare;
evitarea constipației;
ridicarea corectă a copilului;
evitarea eforturilor mari;
atenție la durere, sângerări sau presiune pelvină;
reluarea treptată a activităților.

Exercițiile de întărire intensă, alergarea, săriturile, abdomenele clasice și ridicarea greutăților nu ar trebui reluate brusc.

Exercițiile pentru planșeul pelvin după naștere

Exercițiile pentru planșeul pelvin pot fi utile după naștere, mai ales când există slăbiciune musculară și scăpări urinare la efort.

Totuși, ele trebuie făcute corect. O greșeală frecventă este contractarea abdomenului, feselor sau coapselor în locul planșeului pelvin. Altă greșeală este lipsa relaxării complete între contracții.

Exercițiile pot fi utile când:

există scăpări urinare la tuse, râs sau strănut;
există dificultate de control urinar;
planșeul pelvin este slăbit;
nu există durere importantă;
nu există senzație de tensiune sau spasm;
nu există suspiciune de prolaps semnificativ fără evaluare.

Dacă ai durere, presiune, senzație de arsură sau dificultate de relaxare, nu începe automat exerciții de întărire. În astfel de cazuri, este mai bine să ceri evaluare.

Pentru comparația dintre exerciții și proceduri asistate, vezi articolul: Emsella sau exerciții Kegel: care este diferența.

Kinetoterapia și recuperarea medicală postpartum

Kinetoterapia postpartum poate ajuta la evaluarea și recuperarea coordonată a abdomenului, respirației, posturii și planșeului pelvin.

O abordare bună nu se uită doar la „mușchiul care trebuie strâns”. Se uită la tot sistemul:

respirație;
presiune abdominală;
abdomen profund;
cicatrice de cezariană sau epiziotomie;
mobilitate;
postură;
durere;
control lombopelvin;
revenire la efort;
coordonarea dintre abdomen și planșeu pelvin.

Kinetoterapia poate fi utilă mai ales dacă ai scăpări urinare, durere, diastază, presiune pelvină, dificultate la ridicare sau imposibilitatea de a reveni la sport.

Scăpări urinare la tuse, râs sau strănut

Dacă pierzi urină când tușești, râzi sau strănuți după naștere, poate fi vorba despre incontinență urinară de efort.

Aceasta apare când presiunea asupra vezicii crește, iar planșeul pelvin și uretra nu oferă suficientă susținere.

Pentru detalii, vezi:

Urgență urinară după naștere

Unele femei nu pierd urină la efort, ci simt brusc că trebuie să ajungă imediat la toaletă. Uneori pierd urină înainte să ajungă.

Acest simptom poate sugera incontinență urinară de urgență sau vezică hiperactivă. Poate fi influențat și de infecții urinare, consum de cafea, alăptare, oboseală sau alte cauze.

Pentru detalii, vezi articolul: Incontinența urinară de urgență: când senzația de urinare apare brusc.

Dacă ai și scăpări la efort, și urgență urinară, citește: Incontinența urinară mixtă: ce înseamnă și cum se abordează.

Revenirea la sport după naștere

Revenirea la sport trebuie făcută progresiv. Faptul că ai energie sau dorință de mișcare nu înseamnă automat că planșeul pelvin și abdomenul sunt pregătite pentru impact.

Alergarea, săriturile, fitnessul intens, exercițiile abdominale și ridicarea greutăților cresc presiunea asupra planșeului pelvin.

Semne că ai nevoie de adaptare sau evaluare:

pierzi urină la sport;
simți presiune pelvină;
ai durere;
simți greutate vaginală;
apare bombare abdominală pe linia mediană;
ai durere lombară;
te simți instabilă la efort;
simptomele se agravează după antrenament.

Pentru detalii, vezi articolul: Revenirea la sport după naștere: ce rol are planșeul pelvin.

Poți consulta și: De ce pierzi urină la sport sau la efort fizic.

Diastaza abdominală și planșeul pelvin

Diastaza abdominală poate influența modul în care corpul gestionează presiunea abdominală. Dacă abdomenul profund, respirația și planșeul pelvin nu lucrează coordonat, pot apărea scăpări urinare, presiune pelvină sau disconfort la efort.

Semne care pot sugera că merită evaluată și componenta abdominală:

bombare pe linia mediană a abdomenului;
senzație de instabilitate;
durere lombară;
dificultate la ridicare;
scăpări urinare la efort;
disconfort la exerciții abdominale.

Pentru detalii, vezi articolul: Diastaza abdominală și planșeul pelvin după naștere: ce legătură există.

Emsella după naștere

Emsella este o procedură non-invazivă care stimulează musculatura planșeului pelvin prin impulsuri electromagnetice. Pacienta stă îmbrăcată pe fotoliul Emsella, iar aparatul produce contracții musculare profunde în zona pelvină.

După naștere, Emsella poate fi discutată în cazuri selectate, mai ales când există:

scăpări urinare la efort;
slăbiciune a planșeului pelvin;
dificultate de activare musculară;
simptome persistente după perioada inițială de recuperare;
dorință de susținere a tonusului pelvin;
dificultate la revenirea la activități obișnuite din cauza scăpărilor urinare.

Pagina dedicată este aici: Emsella după naștere.

Când poți începe Emsella după naștere

Emsella nu se începe imediat după naștere. Este nevoie de vindecare, recuperare și verificarea contraindicațiilor.

Momentul potrivit depinde de:

tipul nașterii;
vindecarea țesuturilor;
prezența durerii;
sângerări;
infecții;
cicatrici;
senzație de prolaps;
alăptare și status hormonal;
recomandarea medicală;
obiectivul pacientei.

Pentru detalii, vezi articolul: Când poți începe Emsella după naștere.

Emsella nu înlocuiește evaluarea când simptomele sunt complexe

Emsella poate fi utilă în cazuri selectate, dar nu este soluția corectă pentru orice problemă postpartum.

Nu ar trebui începută fără evaluare dacă există:

durere pelvină importantă;
durere la contact sexual;
sângerări importante;
febră;
infecție urinară activă;
sânge în urină;
senzație de prolaps;
presiune pelvină severă;
cicatrici dureroase;
simptome neurologice;
naștere foarte recentă;
simptome care se agravează rapid.

Pentru detalii, vezi articolul: Emsella contraindicații: cine nu ar trebui să facă procedura fără aviz medical.

Poți consulta și: Emsella efecte adverse: ce trebuie să știi înainte de procedură.

Câte ședințe Emsella pot fi necesare

Dacă Emsella este potrivită, protocolul uzual pornește de la 6 ședințe, de obicei programate de 2 ori pe săptămână.

În unele cazuri, se poate recomanda un protocol de 8 ședințe sau ședințe de întreținere.

Numărul de ședințe depinde de:

severitatea scăpărilor urinare;
momentul postpartum;
tonusul planșeului pelvin;
istoricul nașterii;
simptomele asociate;
obiectivul pacientei;
răspunsul individual.

Pentru detalii, vezi articolul: Câte ședințe Emsella sunt necesare și când apar rezultatele.

Prețurile sunt disponibile aici: Emsella preț.

Poți consulta și: Emsella preț: de ce se recomandă pachete de 6 sau 8 ședințe.

Când nu este vorba doar de slăbiciune musculară

După naștere, multe femei presupun că orice simptom pelvin înseamnă „mușchi slabi”. Nu este mereu așa.

Planșeul pelvin poate fi:

slăbit;
tensionat;
dureros;
greu de relaxat;
afectat de cicatrici;
influențat de prolaps;
afectat de diastază;
influențat de infecții sau inflamație.

Dacă există durere, arsură, vaginism, disconfort la contact sexual sau tensiune persistentă, întărirea agresivă poate fi nepotrivită.

Pentru acest subiect, vezi articolul: Vaginismul: de ce nu orice problemă a planșeului pelvin se tratează prin întărire musculară.

Ce poți face până la evaluare

Până ajungi la evaluare, urmărește:

când apar scăpările urinare;
dacă apar la tuse, râs sau strănut;
dacă apar la ridicarea copilului;
dacă apar la sport;
dacă ai urgență urinară;
dacă ai presiune pelvină;
dacă ai durere;
dacă ai senzație de prolaps;
dacă ai cicatrici dureroase;
dacă ai semne de infecție;
dacă ai diastază sau bombare abdominală;
ce activități agravează simptomele.

Aceste informații ajută la alegerea unei recuperări realiste.

Întrebări frecvente

Cât durează recuperarea planșeului pelvin după naștere?

Diferă de la o femeie la alta. Contează tipul nașterii, simptomele, durerea, cicatricile, nivelul de activitate și existența scăpărilor urinare sau presiunii pelvine.

Este normal să am scăpări urinare după naștere?

Este frecvent, dar nu trebuie ignorat dacă persistă, se agravează sau îți afectează viața zilnică.

Pot începe exercițiile Kegel imediat?

Depinde de cum te simți, de recomandarea medicală și de simptome. Dacă ai durere, tensiune sau disconfort important, nu începe exerciții de întărire fără evaluare.

Ce este mai bine: Kegel, kinetoterapie sau Emsella?

Depinde de cauză. Unele femei au nevoie de exerciții, altele de kinetoterapie, altele pot discuta Emsella. În multe cazuri, abordarea poate fi combinată.

Pot face Emsella imediat după naștere?

Nu. Emsella nu se începe imediat postpartum. Este nevoie de vindecare, recuperare și evaluare.

Pot face Emsella după cezariană?

Poate fi discutată în cazuri selectate, dar nu imediat după intervenție. Trebuie luate în calcul vindecarea, cicatricea, durerea, simptomele și contraindicațiile.

Dacă alăptez, pot face Emsella?

Alăptarea nu este singurul criteriu. Contează momentul postpartum, vindecarea, simptomele, eventualele contraindicații și recomandarea medicală.

Dacă am durere pelvină, Emsella ajută?

Nu începe Emsella doar pentru durere pelvină. Durerea trebuie evaluată, pentru că uneori planșeul pelvin este tensionat, nu slăbit.

Este Emsella decontată prin CAS?

Nu. Emsella este un serviciu cu plată.

Concluzie

Recuperarea planșeului pelvin după naștere trebuie privită realist și personalizat. Scăpările urinare, presiunea pelvină, durerea sau dificultatea de revenire la sport nu trebuie tratate ca „normale” doar pentru că ai născut.

Opțiunile pot include timp, exerciții corecte, kinetoterapie, adaptarea efortului, evaluarea diastazei și, în cazuri selectate, Emsella.

Cel mai important este să alegi soluția potrivită pentru simptomele tale, nu să forțezi recuperarea prea repede.

Vezi Emsella după naștere la Clinica Prevencia

Acest articol are rol educativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai scăpări urinare persistente, durere pelvină, febră, sângerări importante, infecții urinare repetate, sânge în urină, senzație de prolaps, pierdere de scaun sau gaze ori simptome care se agravează după naștere, programează o evaluare medicală.

Surse medicale și ghiduri consultate

NHS – Exercise in pregnancy. Informații despre rolul exercițiilor pentru planșeul pelvin în sarcină și după naștere și despre scăpările urinare la tuse, strănut sau efort.
NIDDK – Kegel Exercises. Informații despre rolul mușchilor planșeului pelvin, efectul sarcinii și nașterii asupra acestora și pierderile asociate slăbirii musculare.
NICE – Urinary incontinence and pelvic organ prolapse in women: management. Recomandări privind clasificarea incontinenței urinare, testarea urinei, evaluarea contracției planșeului pelvin și tratamentul conservator.
Material tehnic/comercial BTL România pentru campania Emsella, utilizat pentru descrierea tehnologiei și a adresabilității declarate de producător pentru zona post-partum și incontinență urinară.

Recuperarea planșeului pelvin după naștere