Diastaza abdominală și planșeul pelvin după naștere: ce legătură există

Diastaza abdominală după naștere este adesea privită ca o problemă estetică: abdomen care rămâne proeminent, „burtică” persistentă sau bombare pe linia mediană. În realitate, pentru unele femei, diastaza poate fi și o problemă funcțională.

Abdomenul, respirația și planșeul pelvin lucrează împreună pentru a controla presiunea din corp. Dacă acest sistem nu mai funcționează bine după sarcină și naștere, pot apărea scăpări urinare, presiune pelvină, dureri lombare, instabilitate la efort sau dificultate la revenirea la sport.

Important: Emsella nu tratează direct diastaza abdominală și nu „închide” separarea mușchilor abdominali. Emsella poate fi discutată doar pentru componenta de planșeu pelvin, în cazuri selectate, mai ales când există scăpări urinare sau senzație de slăbiciune pelvină.

La Clinica Prevencia, Emsella după naștere este poziționată ca procedură pentru susținerea planșeului pelvin, nu ca tratament pentru diastaza abdominală.

Ce este diastaza abdominală

Diastaza abdominală, numită și diastasis recti, înseamnă separarea mușchilor drepți abdominali pe linia mediană a abdomenului. Această zonă centrală se numește linia albă și este formată din țesut conjunctiv.

În timpul sarcinii, abdomenul se adaptează pentru a face loc uterului în creștere. Țesuturile se întind, presiunea abdominală se modifică, iar mușchii drepți abdominali se pot îndepărta unul de celălalt.

După naștere, această separare se poate reduce treptat. La unele femei, însă, persistă și poate influența funcția abdomenului.

Diastaza poate fi observată prin:

bombare pe linia mediană a abdomenului;
abdomen care pare încă proeminent după naștere;
„coning” sau formă de creastă la ridicare;
senzație de abdomen instabil;
dificultate la exerciții abdominale;
durere lombară;
disconfort la efort;
scăpări urinare asociate cu presiune abdominală;
senzație de control slab al trunchiului.

Diastaza abdominală nu este același lucru cu grăsimea abdominală

După naștere, abdomenul poate arăta diferit din mai multe motive:

țesuturi întinse;
modificări hormonale;
retenție de lichide;
greutate corporală;
cicatrice de cezariană;
slăbiciune abdominală;
diastază;
postură modificată;
lipsă de somn și recuperare incompletă.

Diastaza nu se reduce la „burtă rămasă după naștere”. Este o problemă de structură și funcție a peretelui abdominal.

De aceea, obiectivul nu ar trebui să fie doar „să dispară burta”, ci să revii la o funcție mai bună: respirație, control abdominal, susținere pelvină, postură și toleranță la efort.

Ce legătură are diastaza cu planșeul pelvin

Planșeul pelvin nu lucrează izolat. El face parte dintr-un sistem care include:

diafragma;
respirația;
abdomenul profund;
mușchii lombari;
postura;
fesierii;
planșeul pelvin;
controlul presiunii abdominale.

Când tușești, râzi, strănuți, ridici copilul sau faci sport, presiunea din abdomen crește. Această presiune trebuie gestionată de abdomen și planșeul pelvin.

Dacă abdomenul nu oferă suficient control, presiunea poate fi împinsă în jos către planșeul pelvin. Dacă și planșeul pelvin este slăbit, pot apărea scăpări urinare sau presiune pelvină.

Pentru explicații despre planșeul pelvin, vezi articolul: Ce este Emsella și cum ajută planșeul pelvin.

De ce apar scăpări urinare când există diastază

Diastaza abdominală nu este singura cauză a scăpărilor urinare. Dar poate face parte dintr-un tablou mai larg în care abdomenul, respirația și planșeul pelvin nu lucrează coordonat.

Scăpările urinare pot apărea când:

ridici copilul;
ridici căruciorul;
tușești;
râzi;
strănuți;
alergi;
sari;
faci exerciții abdominale;
ridici greutăți;
te ridici brusc din pat;
faci efort cu respirația blocată.

În aceste situații, presiunea abdominală crește. Dacă sistemul de susținere nu o gestionează bine, vezica și uretra pot fi suprasolicitate.

Pentru detalii, vezi:

Diastaza și revenirea la sport

Diastaza abdominală devine adesea evidentă când femeia încearcă să revină la sport. În repaus, simptomele pot fi discrete. La efort, corpul trebuie să gestioneze presiuni mai mari.

Semne care pot apărea la sport:

bombare pe linia mediană a abdomenului;
scăpări urinare;
presiune pelvină;
durere lombară;
instabilitate la exerciții;
disconfort la abdomene;
dificultate la plank;
senzație de „abdomen care nu ține”;
simptome care se agravează după antrenament.

Alergarea, săriturile, abdomenele clasice, ridicarea greutăților și exercițiile de intensitate mare pot fi prea solicitante dacă abdomenul profund și planșeul pelvin nu sunt pregătite.

Pentru detalii, vezi articolul: Revenirea la sport după naștere: ce rol are planșeul pelvin.

Poți consulta și: De ce pierzi urină la sport sau la efort fizic.

Diastaza după cezariană

Diastaza abdominală poate apărea și după cezariană. De fapt, sarcina în sine poate întinde peretele abdominal, indiferent de tipul nașterii.

După cezariană, trebuie luate în calcul și alte elemente:

cicatricea abdominală;
durerea la mișcare;
rigiditatea țesuturilor;
protejarea zonei operate;
teama de activare abdominală;
modificarea posturii;
revenirea treptată la ridicare și sport.

Cezariana nu protejează complet planșeul pelvin și nu exclude scăpările urinare. Sarcina, presiunea abdominală și schimbările hormonale pot influența în continuare controlul urinar.

Diastaza după naștere vaginală

După naștere vaginală, planșeul pelvin poate fi solicitat direct prin întindere, rupturi, epiziotomie sau presiune prelungită. Dacă există și diastază abdominală, corpul poate avea două zone care necesită recuperare: abdomenul și planșeul pelvin.

Simptomele pot include:

scăpări urinare la efort;
presiune pelvină;
senzație de slăbiciune abdominală;
dificultate la ridicarea copilului;
durere pelvină;
disconfort la contact sexual;
dificultate la revenirea la sport;
durere lombară.

În această situație, recuperarea trebuie gândită ca un ansamblu, nu separat: abdomenul într-o parte și planșeul pelvin în alta.

Ce simptome ar trebui să urmărești

După naștere, merită să urmărești:

abdomen care bombează pe linia mediană;
senzație de gol sau separare între mușchii abdominali;
durere lombară;
scăpări urinare;
presiune pelvină;
senzație de prolaps;
dificultate la ridicare din pat;
dificultate la ridicarea copilului;
disconfort la exerciții abdominale;
simptome care apar la tuse, râs sau strănut;
durere pelvină;
durere la contact sexual;
cicatrice dureroasă după cezariană sau epiziotomie;
constipație sau dificultate la eliminare;
pierdere involuntară de gaze sau scaun.

Dacă apar mai multe dintre aceste simptome, este indicată evaluarea.

Cum se evaluează diastaza abdominală

Diastaza poate fi evaluată clinic prin examinarea abdomenului. Specialistul poate verifica:

distanța dintre mușchii drepți abdominali;
adâncimea separării;
tensiunea liniei albe;
bombarea la efort;
modul în care abdomenul reacționează la respirație;
controlul presiunii abdominale;
asocierea cu durere lombară;
asocierea cu scăpări urinare;
cicatricea de cezariană, dacă există;
funcția planșeului pelvin.

În unele cazuri, se poate folosi ecografia pentru evaluare mai obiectivă sau pentru diferențierea față de o hernie.

Important: nu contează doar „câți centimetri” sau „câte degete” are separarea. Contează și cum funcționează abdomenul.

Diastază sau hernie?

O bombare abdominală nu înseamnă întotdeauna diastază. Uneori poate fi vorba despre hernie ombilicală, hernie pe linia mediană sau hernie incizională după intervenții chirurgicale.

Semne care cer evaluare medicală:

umflătură dureroasă;
bombare care nu se reduce;
durere la efort;
greață sau vărsături;
modificări ale tranzitului;
durere locală intensă;
bombare apărută la nivelul cicatricii;
creștere rapidă a umflăturii.

În aceste situații, nu începe exerciții abdominale sau proceduri fără consult.

Ce exerciții pot agrava simptomele

Nu există o listă universală valabilă pentru toate femeile, dar anumite exerciții pot crește presiunea abdominală și pot accentua bombarea dacă sunt făcute prea devreme sau incorect.

Atenție la:

abdomene clasice;
crunch-uri;
ridicări de trunchi;
plank-uri lungi;
exerciții cu impact;
sărituri;
ridicări grele;
exerciții în care îți ții respirația;
mișcări care produc bombare pe linia mediană;
exerciții care agravează scăpările urinare sau presiunea pelvină.

Nu înseamnă că aceste exerciții sunt interzise pentru totdeauna. Înseamnă că trebuie reintroduse treptat, în funcție de controlul abdomenului și al planșeului pelvin.

Ce exerciții sunt de obicei mai potrivite la început

La început, accentul este pe control, nu pe intensitate.

Pot fi utile, în funcție de evaluare:

respirație diafragmatică;
activarea abdomenului profund;
controlul presiunii abdominale;
exerciții blânde pentru planșeul pelvin;
mișcări lente de bază;
exerciții în poziții stabile;
mers progresiv;
ridicări corecte din pat;
tehnică bună la ridicarea copilului;
exerciții de postură;
revenire graduală la forță.

Un program bun nu urmărește doar „să închidă gaura”, ci să refacă funcția: respirație, abdomen, planșeu pelvin, postură și mișcare.

Emsella ajută la diastaza abdominală?

Nu direct.

Emsella stimulează musculatura planșeului pelvin. Nu repară linia albă, nu apropie direct mușchii abdominali și nu este tratament pentru diastaza abdominală.

Este important să spunem clar: dacă obiectivul principal este tratarea diastazei abdominale, Emsella nu este soluția directă.

Emsella poate fi discutată doar dacă există și simptome de planșeu pelvin, cum ar fi:

scăpări urinare la tuse;
scăpări urinare la râs;
scăpări urinare la strănut;
pierderi urinare la sport;
senzație de planșeu pelvin slăbit;
dificultate în activarea musculaturii pelvine;
incontinență urinară de efort postpartum.

Pagina dedicată este aici: Emsella după naștere.

Pentru incontinență, vezi și: Emsella pentru incontinență urinară.

De ce Emsella poate avea totuși rol într-un plan postpartum

Deși Emsella nu tratează diastaza, poate avea rol într-un plan postpartum dacă există componentă de planșeu pelvin.

De exemplu, o pacientă poate avea:

diastază abdominală;
scăpări urinare la sport;
senzație de slăbiciune pelvină;
dificultate de control al presiunii abdominale;
dorință de revenire la activitate fizică.

În acest caz, diastaza se abordează prin recuperare abdominală, respirație, control al presiunii și exerciții potrivite. Componenta de planșeu pelvin poate fi abordată separat, iar Emsella poate fi discutată în cazuri selectate.

Cu alte cuvinte: Emsella poate ajuta planșeul pelvin, nu diastaza abdominală în sine.

Emsella sau exerciții Kegel când există diastază

Exercițiile Kegel și Emsella vizează planșeul pelvin. Diastaza abdominală necesită și lucru pe abdomenul profund, respirație și controlul presiunii.

Dacă ai diastază și scăpări urinare, abordarea poate include:

evaluarea abdomenului;
evaluarea planșeului pelvin;
exerciții de respirație;
exerciții pentru abdomenul profund;
exerciții pentru planșeul pelvin;
adaptarea efortului;
reeducarea modului de ridicare;
Emsella, în cazuri selectate;
revenire progresivă la sport.

Pentru diferența dintre Emsella și Kegel, vezi articolul: Emsella sau exerciții Kegel: care este diferența.

Când poți începe Emsella dacă ai născut recent

Emsella nu se începe imediat după naștere. Este nevoie de vindecare și de evaluarea simptomelor.

Momentul potrivit depinde de:

tipul nașterii;
vindecarea țesuturilor;
cicatricea de cezariană sau epiziotomie;
durere;
sângerări;
infecții;
senzație de prolaps;
severitatea scăpărilor urinare;
statusul general;
recomandarea medicală.

Pentru detalii, vezi articolul: Când poți începe Emsella după naștere.

Câte ședințe Emsella pot fi necesare

Dacă Emsella este potrivită pentru componenta de planșeu pelvin, protocolul uzual pornește de la 6 ședințe, de obicei programate de 2 ori pe săptămână.

În unele cazuri, se poate discuta un protocol de 8 ședințe sau ședințe de întreținere.

Numărul de ședințe depinde de:

severitatea scăpărilor urinare;
vechimea simptomelor;
momentul postpartum;
tonusul planșeului pelvin;
obiectivul pacientei;
răspunsul individual;
existența altor simptome asociate.

Pentru detalii, vezi articolul: Câte ședințe Emsella sunt necesare și când apar rezultatele.

Prețurile sunt disponibile aici: Emsella preț.

Poți consulta și: Emsella preț: de ce se recomandă pachete de 6 sau 8 ședințe.

Cum decurge o ședință Emsella

O ședință Emsella durează aproximativ 28–30 de minute. Pacienta stă îmbrăcată pe fotoliul Emsella, iar aparatul produce contracții musculare profunde în zona planșeului pelvin.

Procedura nu presupune ace, anestezie sau timp de recuperare.

Pentru detalii practice, vezi articolul: Emsella doare? Cum decurge o ședință, pas cu pas.

Când Emsella nu este potrivită

Emsella trebuie amânată sau discutată medical dacă există:

sarcină;
naștere foarte recentă;
sângerări importante;
infecție urinară activă;
febră;
frisoane;
sânge în urină;
durere pelvină importantă;
durere la contact sexual;
senzație de prolaps;
presiune pelvină severă;
cicatrici dureroase;
intervenții recente;
pacemaker;
implanturi metalice relevante;
simptome neurologice;
simptome care se agravează rapid.

Pentru detalii, vezi articolul: Emsella contraindicații: cine nu ar trebui să facă procedura fără aviz medical.

Poți consulta și: Emsella efecte adverse: ce trebuie să știi înainte de procedură.

Atenție la durerea pelvină și vaginism

Dacă există durere pelvină, durere la contact sexual, senzație de arsură, vaginism sau dificultate de relaxare a planșeului pelvin, nu începe automat exerciții de întărire sau proceduri de stimulare.

Uneori, problema nu este slăbiciunea planșeului pelvin, ci tensiunea lui excesivă. În această situație, întărirea poate agrava disconfortul.

Pentru acest subiect, vezi articolul: Vaginismul: de ce nu orice problemă a planșeului pelvin se tratează prin întărire musculară.

Diastaza, durerea lombară și planșeul pelvin

Unele femei cu diastază abdominală au și dureri lombare. Explicația poate ține de faptul că abdomenul profund, respirația, postura și planșeul pelvin nu mai oferă același suport funcțional.

Durerea lombară nu se tratează automat cu Emsella. Dar dacă există și simptome de planșeu pelvin, cum ar fi scăpări urinare sau senzație de slăbiciune pelvină, acestea trebuie evaluate separat.

Pentru acest subiect, vezi articolul: Lombalgii ușoare și planșeul pelvin: ce legătură poate exista.

Ce poți face până la evaluare

Până ajungi la evaluare, poți urmări câteva lucruri:

când apare bombarea abdominală;
dacă abdomenul bombează la ridicare;
dacă apare „coning” pe linia mediană;
dacă pierzi urină la efort;
dacă ai presiune pelvină;
dacă ai durere lombară;
dacă ai durere pelvină;
dacă ai cicatrice dureroasă;
dacă ai senzație de prolaps;
ce exerciții agravează simptomele;
dacă simptomele apar la tuse, râs sau strănut;
dacă apar la ridicarea copilului;
dacă apar la sport.

Evită să forțezi abdomenele clasice, săriturile sau greutățile mari dacă observi bombare, presiune pelvină sau scăpări urinare.

Întrebări frecvente

Ce este diastaza abdominală?

Diastaza abdominală este separarea mușchilor drepți abdominali pe linia mediană, frecvent apărută în sarcină și după naștere.

Diastaza abdominală este doar estetică?

Nu întotdeauna. Uneori este mai ales estetică, dar în alte cazuri poate influența funcția abdomenului, postura, presiunea abdominală, durerea lombară și controlul pelvin.

Diastaza abdominală provoacă scăpări urinare?

Nu este singura cauză. Dar poate contribui la un control mai slab al presiunii abdominale, ceea ce poate suprasolicita planșeul pelvin și poate agrava scăpările urinare.

Emsella tratează diastaza abdominală?

Nu. Emsella nu tratează direct diastaza abdominală și nu închide separarea mușchilor abdominali. Poate fi discutată doar pentru componenta de planșeu pelvin, dacă există scăpări urinare sau slăbiciune pelvină.

Pot face Emsella dacă am diastază?

Poate fi discutată în cazuri selectate, dacă există simptome de planșeu pelvin. Dar diastaza trebuie abordată separat, prin recuperare abdominală, respirație, control al presiunii și exerciții adaptate.

Pot face abdomene dacă am diastază?

Depinde de controlul abdomenului și de simptome. Abdomenele clasice pot agrava bombarea dacă sunt făcute prea devreme sau incorect. Este mai sigur să începi cu exerciții ghidate pentru abdomenul profund.

Diastaza apare și după cezariană?

Da. Sarcina în sine poate întinde peretele abdominal. Cezariana adaugă și componenta de cicatrice abdominală, care trebuie luată în calcul în recuperare.

Dacă am diastază și scăpări urinare, ce trebuie să fac?

Este recomandată evaluarea abdomenului și a planșeului pelvin. Tratamentul poate include exerciții, kinetoterapie, adaptarea efortului și, în cazuri selectate, Emsella pentru componenta de planșeu pelvin.

Este Emsella decontată prin CAS?

Nu. Emsella este un serviciu cu plată.

Concluzie

Diastaza abdominală după naștere nu este doar despre aspectul abdomenului. Poate influența modul în care corpul gestionează presiunea abdominală, postura, durerea lombară și relația cu planșeul pelvin.

Dacă ai diastază și scăpări urinare, presiune pelvină sau dificultate la revenirea la sport, problema trebuie privită funcțional: abdomen, respirație, presiune și planșeu pelvin.

Emsella poate avea rol în cazuri selectate pentru susținerea planșeului pelvin, dar nu este tratament pentru diastaza abdominală în sine.

Vezi Emsella după naștere la Clinica Prevencia

Acest articol are rol educativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai durere abdominală sau pelvină, umflătură dureroasă, suspiciune de hernie, scăpări urinare persistente, senzație de prolaps, sânge în urină, febră, infecții urinare repetate sau simptome care se agravează după naștere, programează o evaluare medicală.

Surse medicale și ghiduri consultate

NHS – Exercise in pregnancy. Informații despre rolul planșeului pelvin în sarcină și după naștere și despre scăpările urinare la tuse, strănut sau efort.
NIDDK – Kegel Exercises. Informații despre rolul mușchilor planșeului pelvin, efectul sarcinii și nașterii asupra acestora și pierderile asociate slăbirii musculare.
NICE – Urinary incontinence and pelvic organ prolapse in women: management. Recomandări privind clasificarea incontinenței urinare, testarea urinei, evaluarea contracției planșeului pelvin și managementul conservator.
Health.com – Understanding Diastasis Recti and How It’s Treated. Informații generale despre diastaza abdominală, simptome, factori favorizanți și abordarea prin exerciții/recuperare.
Verywell Health – Postpartum Physical Therapy. Informații generale despre recuperarea postpartum, incontinența urinară, durerea lombară, diastaza abdominală și rolul fizioterapiei/kinetoterapiei.

Diastaza abdominală și planșeul pelvin după naștere