Insuficiența suprarenală și boala Addison: simptome, cortizol, ACTH și când mergi la endocrinolog

Insuficiența suprarenală apare atunci când organismul nu produce suficienți hormoni suprarenalieni, în special cortizol. Cortizolul este esențial pentru viață. Ajută organismul să răspundă la stres, susține tensiunea arterială, glicemia, echilibrul energetic și funcționarea normală a mai multor sisteme.

Boala Addison este forma de insuficiență suprarenală primară. În această situație, problema este la nivelul glandelor suprarenale, care nu mai pot produce suficient cortizol și, de multe ori, nici suficient aldosteron.

Simptomele pot apărea lent și pot fi greu de recunoscut: oboseală severă, slăbiciune, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, tensiune mică, amețeli la ridicare, poftă de sare, greață, dureri abdominale sau hiperpigmentare.

Insuficiența suprarenală poate deveni periculoasă dacă se instalează criza suprarenală. Aceasta este o urgență medicală.

Dacă ai cortizol scăzut, ACTH modificat, oboseală severă, tensiune mică sau simptome sugestive, poți solicita un consult endocrinologie prin CAS, cu bilet de trimitere valabil și în limita fondurilor disponibile.

Ce sunt glandele suprarenale

Glandele suprarenale sunt două glande mici situate deasupra rinichilor. Ele produc mai mulți hormoni importanți.

Printre aceștia se numără:

cortizolul;
aldosteronul;
androgenii suprarenalieni.

Cortizolul ajută organismul să răspundă la stres, boală, infecții, intervenții chirurgicale și traumatisme.

Aldosteronul ajută la reglarea tensiunii arteriale, sodiului și potasiului.

Androgenii suprarenalieni au rol mai ales în pilozitate, libido și echilibrul hormonal, în special la femei.

Funcția suprarenalelor este controlată parțial de hipofiză, prin ACTH. ACTH stimulează suprarenalele să producă cortizol.

Pentru o privire generală asupra problemelor endocrine, poți citi și articolul despre când mergi la endocrinolog.

Ce este insuficiența suprarenală

Insuficiența suprarenală înseamnă că organismul nu are suficient cortizol.

Poate fi:

primară;
secundară;
terțiară.

În insuficiența suprarenală primară, problema este în glandele suprarenale. Aceasta este forma cunoscută ca boala Addison.

În insuficiența suprarenală secundară, problema este la nivelul hipofizei, care nu produce suficient ACTH pentru a stimula suprarenalele.

În insuficiența suprarenală terțiară, problema este legată de hipotalamus sau de oprirea/bruscă reducere a tratamentului cortizonic după administrare îndelungată.

Diferențierea este importantă, pentru că simptomele pot semăna, dar cauzele și monitorizarea pot fi diferite.

Boala Addison: insuficiența suprarenală primară

Boala Addison apare când glandele suprarenale sunt afectate direct și nu mai produc suficient cortizol. De multe ori, producția de aldosteron este și ea scăzută.

În această formă, ACTH-ul crește, pentru că hipofiza încearcă să stimuleze suprarenalele. Totuși, suprarenalele nu mai răspund suficient.

Din cauza ACTH-ului crescut, poate apărea hiperpigmentare, adică închiderea la culoare a pielii, mai ales în anumite zone.

Cauze posibile ale bolii Addison:

distrugere autoimună a suprarenalelor;
tuberculoză, mai rar în prezent în multe țări, dar încă importantă global;
infecții;
hemoragie suprarenaliană;
metastaze sau infiltrare a suprarenalelor;
boli genetice rare;
intervenții chirurgicale;
unele medicamente.

Cea mai frecventă cauză în multe țări este boala autoimună.

Insuficiența suprarenală secundară

În insuficiența suprarenală secundară, suprarenalele pot fi structural normale, dar nu primesc suficient semnal de la hipofiză. Hipofiza produce prea puțin ACTH.

Cauze posibile:

tumori hipofizare;
intervenții chirurgicale la nivel hipofizar;
radioterapie;
traumatisme;
boli infiltrative;
afectarea hipofizei după naștere, rar;
alte boli ale hipofizei.

În această formă, cortizolul este scăzut, dar aldosteronul este adesea mai bine păstrat decât în boala Addison, pentru că aldosteronul este controlat în mare parte și prin alte mecanisme.

Hiperpigmentarea este mai puțin tipică, deoarece ACTH-ul nu este crescut.

Insuficiența suprarenală după tratament cortizonic

O cauză importantă de insuficiență suprarenală este administrarea îndelungată de glucocorticoizi, urmată de reducerea prea rapidă sau oprirea bruscă.

Glucocorticoizii sunt medicamente cu efect asemănător cortizolului.

Pot fi administrați ca:

comprimate;
injecții;
perfuzii;
infiltrații;
inhalatoare, în anumite situații;
creme puternice, dacă sunt folosite mult timp sau pe suprafețe mari;
picături, în anumite contexte.

Dacă organismul primește cortizon din exterior timp îndelungat, axa hipotalamus–hipofiză–suprarenale poate fi suprimată. Suprarenalele pot reduce producția proprie de cortizol.

Oprirea bruscă poate duce la insuficiență suprarenală și, în cazuri severe, la criză suprarenală.

Nu opri niciodată brusc tratamentul cortizonic luat pe termen lung fără recomandare medicală.

Pentru efectele excesului de cortizol, vezi articolul despre sindromul Cushing.

Simptome frecvente în insuficiența suprarenală

Simptomele pot apărea treptat, pe parcursul mai multor luni. Tocmai de aceea, diagnosticul poate întârzia.

Simptome posibile:

oboseală severă;
slăbiciune musculară;
scăderea poftei de mâncare;
scădere în greutate;
greață;
vărsături;
dureri abdominale;
diaree;
dureri musculare;
dureri articulare;
amețeală la ridicare;
tensiune arterială mică;
leșin;
poftă de sare;
hiperpigmentare;
glicemie scăzută;
iritabilitate;
stare depresivă;
dificultăți de concentrare;
scăderea libidoului;
menstruații neregulate, în unele cazuri.

Aceste simptome nu sunt specifice. Pot apărea în anemie, depresie, boli digestive, infecții, boli tiroidiene, diabet, tulburări de somn sau alte afecțiuni.

De aceea, insuficiența suprarenală trebuie suspectată mai ales când simptomele se asociază cu tensiune mică, scădere în greutate, poftă de sare, hiperpigmentare, sodiu scăzut, potasiu crescut sau istoric de tratament cortizonic.

Hiperpigmentarea: de ce apare pielea mai închisă

Hiperpigmentarea înseamnă închiderea la culoare a pielii sau mucoaselor. În boala Addison, poate apărea din cauza ACTH-ului crescut.

Zone frecvent afectate:

pliuri ale palmelor;
coate;
genunchi;
cicatrici;
zone de frecare;
gingii sau mucoasa orală;
mameloane;
zone expuse la soare.

Hiperpigmentarea este mai tipică pentru insuficiența suprarenală primară, nu pentru forma secundară.

Nu orice hiperpigmentare înseamnă boala Addison. Poate avea cauze dermatologice, genetice, medicamentoase sau metabolice. Dar dacă apare împreună cu oboseală severă, tensiune mică, scădere în greutate și poftă de sare, trebuie evaluată medical.

Tensiune mică și amețeală la ridicare

Aldosteronul ajută organismul să rețină sodiu și să mențină tensiunea arterială.

În boala Addison, aldosteronul poate fi scăzut. Pacientul poate pierde sare și apă, ceea ce poate duce la:

tensiune mică;
amețeală la ridicare;
leșin;
deshidratare;
poftă de sare;
sodiu scăzut;
potasiu crescut.

Amețeala la ridicare poate avea multe cauze, inclusiv deshidratare, medicamente antihipertensive, probleme cardiace sau neurologice. Dar în contextul simptomelor de mai sus, insuficiența suprarenală trebuie luată în calcul.

Pofta de sare

Pofta de sare poate apărea în boala Addison din cauza pierderii de sodiu prin urină și a deficitului de aldosteron.

Pacienții pot observa că simt nevoia neobișnuită de alimente sărate sau că adaugă multă sare.

Pofta de sare singură nu este suficientă pentru diagnostic. Dar asociată cu tensiune mică, scădere în greutate, oboseală severă, hiperpigmentare sau sodiu scăzut, merită evaluare medicală.

Glicemie scăzută

Cortizolul ajută la menținerea glicemiei, mai ales în perioade de post, boală sau stres.

În insuficiența suprarenală, glicemia poate scădea, mai ales la copii, persoane slabe, persoane cu aport alimentar redus sau în perioade de boală.

Semne posibile de glicemie scăzută:

transpirații;
tremor;
slăbiciune;
foame intensă;
confuzie;
palpitații;
amețeală;
somnolență.

Hipoglicemia poate avea multe cauze și trebuie evaluată medical, mai ales dacă este repetată sau severă.

Criza suprarenală: urgență medicală

Criza suprarenală este o urgență medicală. Apare când organismul nu are suficient cortizol pentru a face față unei situații de stres major sau când insuficiența suprarenală se agravează brusc.

Poate apărea la o persoană cu insuficiență suprarenală cunoscută sau poate fi prima manifestare a unei boli nediagnosticate.

Semne posibile:

slăbiciune extremă;
durere bruscă și severă în abdomen, spate sau picioare;
vărsături severe;
diaree severă;
deshidratare;
tensiune foarte mică;
leșin;
confuzie;
febră;
somnolență severă;
pierderea conștienței;
glicemie scăzută;
sodiu scăzut;
potasiu crescut, în boala Addison.

Criza suprarenală poate pune viața în pericol. Este nevoie de tratament urgent, de obicei cu glucocorticoizi injectabili și fluide intravenoase.

Dacă există suspiciune de criză suprarenală, nu se așteaptă programare obișnuită.

Ce poate declanșa criza suprarenală

Criza suprarenală poate fi declanșată de situații în care organismul are nevoie de mai mult cortizol.

Declanșatori posibili:

infecții;
febră;
vărsături;
diaree;
deshidratare;
intervenții chirurgicale;
traumatisme;
accidente;
naștere;
stres fizic sever;
oprirea bruscă a tratamentului cortizonic;
imposibilitatea de a lua tratamentul oral;
doze insuficiente în perioade de boală.

Pacienții diagnosticați cu insuficiență suprarenală trebuie să știe regulile pentru zilele de boală și când este nevoie de tratament injectabil sau prezentare la urgență.

Ce analize pot ridica suspiciunea

Uneori, analizele de rutină pot sugera insuficiență suprarenală.

Pot apărea:

sodiu scăzut;
potasiu crescut, mai ales în forma primară;
glicemie scăzută;
tensiune mică;
eozinofile crescute, uneori;
cortizol matinal scăzut;
ACTH crescut în forma primară;
ACTH scăzut sau inadecvat normal în formele centrale;
renină crescută și aldosteron scăzut în boala Addison.

Aceste modificări nu apar întotdeauna toate. De asemenea, pot avea și alte cauze.

Medicul decide ce analize sunt necesare în funcție de simptome, tratamente și context.

Cortizolul matinal

Cortizolul are ritm zilnic. De obicei, este mai mare dimineața și mai mic seara.

Din acest motiv, cortizolul se recoltează frecvent dimineața, la ora recomandată de medic.

Un cortizol matinal foarte scăzut poate ridica suspiciunea de insuficiență suprarenală. Un rezultat intermediar poate necesita testare suplimentară.

Cortizolul nu se interpretează corect fără să știm ora recoltării, tratamentele administrate, contextul clinic și eventual valoarea ACTH-ului.

ACTH: ce arată

ACTH este hormonul produs de hipofiză care stimulează suprarenalele să producă cortizol.

ACTH ajută la diferențierea cauzei.

Orientativ:

cortizol scăzut + ACTH crescut: sugerează insuficiență suprarenală primară;
cortizol scăzut + ACTH scăzut sau inadecvat normal: sugerează insuficiență secundară sau terțiară.

Interpretarea trebuie făcută de endocrinolog.

ACTH-ul este o analiză sensibilă la modul de recoltare și transport. Proba trebuie manipulată corect de laborator.

Testul de stimulare cu ACTH

Testul de stimulare cu ACTH, numit și test Synacthen sau test cu cosintropină, este folosit pentru evaluarea capacității suprarenalelor de a produce cortizol.

În timpul testului, se măsoară cortizolul înainte și după administrarea unei forme sintetice de ACTH. Dacă suprarenalele răspund adecvat, cortizolul crește. Dacă răspunsul este insuficient, poate exista insuficiență suprarenală.

Testul se face la indicația medicului și în condiții controlate.

Nu este recomandat să se încerce interpretarea diagnosticului doar printr-o valoare izolată de cortizol, fără testare adecvată.

Aldosteron, renină, sodiu și potasiu

În boala Addison, aldosteronul poate fi scăzut. Asta afectează echilibrul dintre sodiu și potasiu.

Medicul poate recomanda:

sodiu;
potasiu;
aldosteron;
renină;
creatinină;
uree;
tensiune arterială;
evaluarea deshidratării.

În insuficiența suprarenală secundară, aldosteronul este de obicei mai bine păstrat, deci potasiul crescut și pofta de sare sunt mai puțin tipice.

Această diferență ajută la orientarea diagnosticului.

Anticorpi suprarenalieni

Dacă se suspectează boala Addison autoimună, medicul poate recomanda anticorpi specifici, cum ar fi anticorpii anti-21-hidroxilază, în funcție de disponibilitate și context.

Aceștia pot susține cauza autoimună.

Pacienții cu boală Addison autoimună pot avea risc mai mare de alte boli autoimune, precum tiroidita Hashimoto, boala Graves-Basedow, diabetul de tip 1, vitiligo, boala celiacă sau anemie pernicioasă.

De aceea, medicul poate verifica și alte direcții dacă există simptome sau istoric relevant.

Vezi și articolele despre tiroidita Hashimoto și boala Graves-Basedow.

Legătura cu tiroida

Bolile autoimune pot apărea împreună. O persoană cu boala Addison autoimună poate avea și o boală autoimună tiroidiană.

Această asociere poate complica simptomele:

oboseala poate apărea și în hipotiroidism;
scăderea în greutate poate apărea în hipertiroidism sau Addison;
hiperpigmentarea este mai sugestivă pentru Addison;
palpitațiile pot apărea în hipertiroidism, dar și în hipoglicemie;
menstruațiile neregulate pot avea mai multe cauze endocrine.

De aceea, endocrinologul poate evalua atât suprarenalele, cât și tiroida, dacă există suspiciuni.

Pentru analizele tiroidiene, vezi articolul despre TSH, FT4, FT3 și ATPO.

Insuficiența suprarenală și sarcina

Insuficiența suprarenală în sarcină trebuie monitorizată atent. Tratamentul de substituție trebuie ajustat de medic în funcție de evoluție, simptome și situații speciale.

Sarcina, travaliul și nașterea sunt situații de stres fiziologic. Pacienta poate avea nevoie de ajustarea dozelor în anumite momente.

Nu modifica tratamentul fără recomandare medicală.

Dacă ai boala Addison sau altă formă de insuficiență suprarenală și planifici o sarcină, discută cu endocrinologul înainte.

Insuficiența suprarenală la copii

La copii, insuficiența suprarenală poate avea cauze diferite față de adult. Poate fi congenitală, autoimună, genetică sau legată de tratamente.

Semne posibile:

oboseală;
lipsa poftei de mâncare;
scădere în greutate sau creștere slabă;
vărsături repetate;
hipoglicemie;
deshidratare;
tensiune mică;
hiperpigmentare;
poftă de sare;
pubertate întârziată sau alte probleme hormonale, în funcție de cauză.

La copii, vărsăturile, hipoglicemia, deshidratarea și starea generală alterată trebuie evaluate rapid.

Pentru probleme endocrine la copii, vezi articolul despre endocrinologie pediatrică.

Tratamentul insuficienței suprarenale

Tratamentul presupune înlocuirea hormonilor pe care organismul nu îi produce suficient.

Poate include:

hidrocortizon sau alt glucocorticoid pentru înlocuirea cortizolului;
fludrocortizon pentru înlocuirea aldosteronului, în boala Addison;
ajustarea dozelor în perioade de boală, febră, intervenții sau stres major;
educație privind criza suprarenală;
card medical sau brățară de alertă;
kit de urgență injectabil, când medicul recomandă;
monitorizare periodică.

Dozele trebuie stabilite individual. Prea puțin tratament poate lăsa pacientul cu simptome și risc de criză. Prea mult tratament poate duce la efecte de exces glucocorticoid, cum ar fi creștere în greutate, glicemie crescută, hipertensiune sau afectarea oaselor.

Reguli pentru zilele de boală

Pacienții cu insuficiență suprarenală trebuie să știe ce fac în perioade de boală.

În febră, infecții, intervenții sau traumatisme, organismul are nevoie de mai mult cortizol. De aceea, medicul poate recomanda creșterea temporară a dozei.

Dacă pacientul vomită sau nu poate lua tratamentul oral, poate fi nevoie de administrare injectabilă și prezentare la urgență.

Aceste reguli trebuie explicate clar de endocrinolog. Pacientul și familia trebuie să știe când este nevoie de ajutor medical rapid.

De ce este importantă identificarea medicală

Persoanele cu insuficiență suprarenală cunoscută ar trebui să poarte o formă de identificare medicală, cum ar fi card, brățară sau informație în telefon, care să arate diagnosticul și tratamentul necesar în urgență.

În caz de accident, confuzie sau pierderea conștienței, această informație poate ajuta echipa medicală să administreze rapid tratamentul corect.

Când mergi la endocrinolog

Consultul endocrinologic este recomandat dacă ai:

cortizol matinal scăzut;
ACTH modificat;
suspiciune de boală Addison;
oboseală severă neexplicată;
scădere în greutate;
tensiune mică;
amețeală la ridicare;
hiperpigmentare;
poftă de sare;
sodiu scăzut;
potasiu crescut;
hipoglicemie;
istoric de tratament cortizonic prelungit;
simptome după reducerea sau oprirea cortizonului;
boli autoimune asociate;
rezultate greu de interpretat.

La Prevencia, pacienții asigurați se pot programa la endocrinologie cu bilet de trimitere CAS, în funcție de disponibilitate și fondurile CAS existente.

Pentru zona Berceni – Giurgiului – Toporaș, este disponibilă pagina dedicată pentru endocrinologie CAS în Sectorul 4.

Când este nevoie de urgență

Solicită ajutor medical de urgență dacă apar:

slăbiciune extremă;
confuzie;
leșin;
tensiune foarte mică;
vărsături persistente;
diaree severă;
deshidratare;
durere severă abdominală, lombară sau la nivelul picioarelor;
febră cu stare generală alterată;
pierderea conștienței;
imposibilitatea de a lua tratamentul oral la un pacient cunoscut cu insuficiență suprarenală.

Acestea pot sugera criză suprarenală, o urgență care poate pune viața în pericol.

Ce să aduci la consultație

Pentru evaluarea insuficienței suprarenale, este util să aduci:

cortizol matinal;
ACTH;
sodiu;
potasiu;
glicemie;
creatinină;
uree;
renină și aldosteron, dacă există;
analize tiroidiene, dacă ai;
anticorpi suprarenalieni, dacă au fost testați;
RMN/CT hipofizar sau suprarenalian, dacă ai făcut;
lista medicamentelor;
istoricul tratamentelor cortizonice;
informații despre infiltrații, inhalatoare, creme sau injecții cu cortizon;
tensiuni măsurate acasă;
istoricul simptomelor;
biletul de trimitere, dacă vii prin CAS.

Pentru programare, vezi pagina de programare la medic endocrinolog.

Întrebări frecvente

Boala Addison este același lucru cu insuficiența suprarenală?

Boala Addison este o formă de insuficiență suprarenală primară. Insuficiența suprarenală poate fi și secundară sau terțiară, când problema este la nivelul hipofizei, hipotalamusului sau după tratament cortizonic.

Cortizolul scăzut înseamnă sigur boala Addison?

Nu. Cortizolul trebuie interpretat în funcție de ora recoltării, simptome, ACTH, tratamente și teste suplimentare. Uneori este necesar test de stimulare cu ACTH.

Ce simptome sunt sugestive pentru boala Addison?

Oboseală severă, scădere în greutate, tensiune mică, amețeală la ridicare, poftă de sare, hiperpigmentare, greață, dureri abdominale, sodiu scăzut și potasiu crescut pot ridica suspiciunea.

De ce apare pofta de sare?

În boala Addison, aldosteronul poate fi scăzut. Organismul pierde mai mult sodiu, iar pacientul poate simți poftă de sare.

Pot opri cortizonul dacă mă simt mai bine?

Nu, dacă tratamentul a fost prescris pe termen lung. Oprirea bruscă poate duce la insuficiență suprarenală. Reducerea trebuie făcută treptat și doar la recomandarea medicului.

Insuficiența suprarenală se vindecă?

Depinde de cauză. Unele forme pot fi tranzitorii, mai ales după tratament cortizonic, dar recuperarea poate dura. Boala Addison autoimună este de obicei cronică și necesită tratament de substituție pe termen lung.

Ce este criza suprarenală?

Este o urgență în care organismul nu are suficient cortizol pentru a face față stresului. Poate duce la tensiune foarte mică, deshidratare, confuzie, leșin și risc vital. Necesită tratament urgent.

Pot merge la endocrinolog prin CAS pentru cortizol scăzut?

Da, dacă ai bilet de trimitere valabil, card de sănătate și programare în limita fondurilor disponibile. Prevencia oferă consult endocrinologie prin CAS, în funcție de disponibilitate.

Concluzie

Insuficiența suprarenală este o afecțiune importantă, în care organismul nu produce suficient cortizol. Boala Addison este forma primară, în care suprarenalele sunt afectate direct și pot produce prea puțin cortizol și aldosteron.

Simptomele pot fi nespecifice: oboseală severă, slăbiciune, scădere în greutate, greață, dureri abdominale, tensiune mică, amețeli, poftă de sare și hiperpigmentare. Diagnosticul se stabilește prin evaluare endocrinologică, cortizol, ACTH și, în unele cazuri, test de stimulare cu ACTH.

Criza suprarenală este o urgență medicală. Dacă apar vărsături severe, deshidratare, confuzie, leșin, tensiune foarte mică sau imposibilitatea de a lua tratamentul, este necesară evaluare urgentă.

Pentru pacienții asigurați, Prevencia oferă consult endocrinologie prin CAS, cu bilet de trimitere și în limita fondurilor disponibile.

Surse medicale și ghiduri consultate

NIDDK – Adrenal Insufficiency & Addison’s Disease
Mayo Clinic – Addison’s Disease
MedlinePlus – ACTH Stimulation Test
Endocrine Society – Primary Adrenal Insufficiency Clinical Practice Guideline
Society for Endocrinology – Adrenal Crisis Emergency Guidance

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul, interpretarea analizelor, indicația de testare și tratamentul se stabilesc individual, în urma evaluării de către medic.

Insuficiența suprarenală și boala Addison: simptome, cortizol, ACTH și când mergi la endocrinolog