Gușă tiroidiană și tiroidă mărită: cauze, analize și când mergi la endocrinolog

Gușa tiroidiană înseamnă mărirea tiroidei. Poate fi observată ca o umflătură în partea din față a gâtului, poate fi simțită la palpare de medic sau poate fi descoperită la ecografie.

Prezența gușii nu înseamnă automat cancer. Nu înseamnă nici că tiroida funcționează obligatoriu prea lent sau prea rapid. O tiroidă mărită poate apărea cu TSH normal, TSH crescut sau TSH scăzut.

Cauzele pot fi diferite: tiroidită Hashimoto, boala Graves-Basedow, gușă multinodulară, deficit sau exces de iod, noduli tiroidieni, tiroidite, medicamente sau alte afecțiuni mai rare.

Dacă ai tiroidă mărită, umflătură la nivelul gâtului, noduli tiroidieni, TSH modificat sau simptome locale, poți solicita un consult endocrinologie prin CAS, cu bilet de trimitere valabil și în limita fondurilor disponibile.

Ce este gușa tiroidiană

Tiroida este o glandă situată în partea anterioară a gâtului. Are formă de fluture și produce hormoni tiroidieni, care influențează metabolismul, energia, temperatura corpului, ritmul cardiac, greutatea, digestia, pielea, părul și ciclul menstrual.

Gușa apare când tiroida este mai mare decât normal.

Mărirea poate fi:

difuză, când întreaga glandă este mărită;
nodulară, când există unul sau mai mulți noduli;
multinodulară, când tiroida are mai mulți noduli;
toxică, dacă produce hormoni în exces;
netoxică, dacă funcția tiroidiană este normală;
asociată cu hipotiroidism, dacă tiroida produce prea puțini hormoni;
asociată cu hipertiroidism, dacă tiroida produce prea mulți hormoni.

Gușa este un semn, nu un diagnostic complet. Important este să aflăm de ce s-a mărit tiroida și dacă funcționează normal.

Pentru o privire generală asupra situațiilor în care poate fi util consultul endocrinologic, poți citi și articolul despre când mergi la endocrinolog.

Cum îți poți da seama că ai tiroida mărită

Uneori, pacientul observă singur o modificare la nivelul gâtului.

Poate apărea:

umflătură în partea din față a gâtului;
asimetrie la nivelul gâtului;
senzație de presiune;
senzație de nod în gât;
disconfort la înghițire;
gulerul hainelor pare mai strâmt;
voce răgușită persistent;
respirație dificilă în anumite poziții, în cazuri mari;
tuse iritativă fără altă explicație, uneori.

În alte cazuri, gușa nu este vizibilă. Este descoperită de medic la palpare sau la ecografie.

O umflătură la nivelul gâtului nu vine întotdeauna de la tiroidă. Poate fi ganglion, chist, lipom, problemă salivară sau altă formațiune cervicală. De aceea, evaluarea medicală este importantă.

Gușa se mișcă la înghițire?

Tiroida se mișcă de obicei odată cu înghițirea. De aceea, medicul poate examina gâtul în timp ce pacientul înghite.

Dacă formațiunea se mișcă la înghițire, poate sugera legătură cu tiroida, dar nu este suficient pentru diagnostic. Examenul clinic trebuie completat cu analize și, de multe ori, ecografie.

Dacă umflătura nu se mișcă, este dură, fixă, dureroasă sau asociată cu ganglioni, răgușeală sau scădere în greutate, evaluarea trebuie făcută fără întârziere.

Gușă cu TSH normal

O persoană poate avea tiroidă mărită și TSH normal. Această situație înseamnă că tiroida poate avea o modificare structurală, dar funcția hormonală este încă normală.

Cauze posibile:

gușă multinodulară netoxică;
noduli tiroidieni cu funcție normală;
tiroidită autoimună în stadiu cu funcție păstrată;
gușă difuză fără hipotiroidism sau hipertiroidism;
variații anatomice;
deficit de iod în anumite contexte;
alte cauze mai rare.

TSH normal nu exclude nodulii, gușa sau modificările ecografice. De aceea, dacă există o tiroidă mărită la palpare sau ecografie, evaluarea nu se oprește automat la TSH.

Vezi și articolul despre ecografie tiroidiană: ce arată și când se recomandă.

Gușă cu TSH crescut

TSH crescut poate sugera că tiroida produce prea puțini hormoni. Hipofiza încearcă să stimuleze tiroida mai puternic, iar această stimulare poate contribui la mărirea glandei.

Cauze posibile:

hipotiroidism;
tiroidită Hashimoto;
deficit de iod, în anumite regiuni sau situații;
administrare insuficientă de levotiroxină la pacienții tratați;
interacțiuni care reduc absorbția tratamentului;
alte cauze de hipotiroidism.

Simptome posibile asociate:

oboseală;
somnolență;
creștere în greutate;
sensibilitate la frig;
constipație;
piele uscată;
cădere a părului;
menstruații abundente sau neregulate;
dificultăți de concentrare.

Dacă ai TSH crescut și tiroidă mărită, este recomandată evaluare endocrinologică.

Vezi articolele despre TSH crescut sau TSH scăzut, hipotiroidism și tiroidita Hashimoto.

Gușă cu TSH scăzut

TSH scăzut poate sugera că organismul are prea mulți hormoni tiroidieni. Uneori, gușa apare în context de hipertiroidism.

Cauze posibile:

boala Graves-Basedow;
gușă multinodulară toxică;
nodul tiroidian hiperfuncțional;
tiroidită în fază de eliberare hormonală;
exces de hormoni tiroidieni din tratament;
exces de iod, în anumite contexte.

Simptome posibile asociate:

palpitații;
puls rapid;
tremor;
transpirații;
intoleranță la căldură;
scădere în greutate;
agitație;
insomnie;
scaune frecvente;
slăbiciune musculară;
menstruații neregulate.

Dacă ai TSH scăzut și gușă, medicul poate recomanda FT4, FT3, TRAb, ecografie și uneori scintigrafie tiroidiană.

Vezi articolele despre hipertiroidism și boala Graves-Basedow.

Gușă difuză

Gușa difuză înseamnă că întreaga tiroidă este mărită, fără ca un nodul să fie elementul dominant.

Poate apărea în:

boala Graves-Basedow;
tiroidita Hashimoto;
deficit de iod;
pubertate, uneori tranzitoriu;
sarcină, în anumite contexte;
alte tiroidite;
unele cauze familiale sau genetice.

Ecografia ajută la diferențierea între gușă difuză, gușă nodulară și gușă multinodulară. Analizele arată dacă tiroida funcționează normal, prea lent sau prea rapid.

Gușă multinodulară

Gușa multinodulară înseamnă că tiroida este mărită și conține mai mulți noduli.

Poate fi:

netoxică, dacă funcția tiroidiană este normală;
toxică, dacă unul sau mai mulți noduli produc hormoni în exces;
asociată cu simptome locale, dacă tiroida este mare;
descoperită întâmplător la ecografie.

Mulți pacienți cu gușă multinodulară au TSH normal. Alții pot dezvolta în timp TSH scăzut, dacă nodulii devin autonomi și produc hormoni în exces.

Gușa multinodulară necesită evaluare endocrinologică, ecografie și monitorizare. Puncția poate fi recomandată doar pentru anumiți noduli, în funcție de dimensiune și aspect ecografic.

Pentru detalii, vezi articolul despre noduli tiroidieni și ecografie tiroidiană.

Gușă toxică multinodulară

Gușa toxică multinodulară apare când mai mulți noduli tiroidieni produc hormoni în exces. De obicei apare la persoane adulte sau vârstnice și poate evolua lent.

Analizele pot arăta:

TSH scăzut;
FT4 normal sau crescut;
FT3 normal sau crescut.

Simptomele pot fi mai discrete decât în boala Graves, mai ales la vârstnici. Uneori apar mai ales palpitații, tulburări de ritm, oboseală sau scădere în greutate.

Medicul poate recomanda ecografie, analize, scintigrafie și evaluare cardiologică, în funcție de caz.

Hashimoto și gușa

Tiroidita Hashimoto poate duce la mărirea tiroidei. Este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă tiroida.

La început, tiroida poate fi mărită și neomogenă. În timp, la unele persoane, glanda se poate micșora.

Analizele pot arăta:

ATPO crescut;
anticorpi anti-tiroglobulină crescuți;
TSH normal, crescut sau rar scăzut în faze tranzitorii;
FT4 normal sau scăzut, în funcție de stadiu.

Hashimoto nu se tratează doar pentru că tiroida este mărită sau anticorpii sunt pozitivi. Tratamentul depinde mai ales de funcția tiroidiană.

Vezi articolul despre tiroidita Hashimoto, ATPO și hipotiroidism.

Graves-Basedow și gușa

Boala Graves-Basedow poate produce gușă difuză și hipertiroidism.

În această boală, sistemul imunitar produce anticorpi care stimulează tiroida.

Analizele pot arăta:

TSH scăzut;
FT4 crescut;
FT3 crescut, uneori;
TRAb sau TSI pozitivi.

Simptome posibile:

palpitații;
tremor;
transpirații;
scădere în greutate;
intoleranță la căldură;
agitație;
gușă;
uneori simptome oculare.

Dacă există ochi proeminenți, vedere dublă, presiune oculară sau iritație oculară persistentă, este importantă evaluarea oftalmologică.

Vezi articolul despre boala Graves-Basedow, TRAb și hipertiroidism.

Deficitul de iod și gușa

Iodul este necesar pentru producerea hormonilor tiroidieni. Când aportul de iod este insuficient, tiroida poate fi stimulată să crească pentru a compensa.

Deficitul de iod este o cauză importantă de gușă la nivel mondial. În multe țări, inclusiv în cele în care se folosește sare iodată, formele severe sunt mai puțin frecvente, dar aportul de iod poate varia în funcție de dietă, sarcină, obiceiuri alimentare și context local.

Nu este recomandat să iei suplimente cu iod fără recomandare medicală. Excesul de iod poate agrava unele boli tiroidiene, mai ales la persoane cu noduli, Hashimoto sau boală Graves.

Excesul de iod și tiroida mărită

Prea mult iod poate declanșa sau agrava probleme tiroidiene la anumite persoane.

Surse posibile:

suplimente cu iod;
produse pe bază de alge marine;
unele multivitamine;
substanțe de contrast iodate;
unele medicamente;
produse „pentru tiroidă” luate fără indicație.

Excesul de iod poate contribui la hipertiroidism sau hipotiroidism, în funcție de predispoziție și boala tiroidiană existentă.

Dacă ai gușă, noduli sau TSH modificat, evită suplimentele pentru tiroidă fără aviz medical.

Medicamente care pot influența tiroida

Unele medicamente pot influența funcția tiroidei sau pot contribui la modificări tiroidiene.

Exemple:

amiodaronă;
litiu;
interferon;
unele terapii oncologice;
suplimente cu iod;
hormoni tiroidieni luați fără indicație;
unele tratamente imune.

Nu opri tratamente prescrise fără să discuți cu medicul. Dar spune endocrinologului toate medicamentele și suplimentele pe care le iei.

Gușa și simptomele locale

Gușa poate produce simptome locale dacă tiroida este suficient de mare sau dacă este poziționată astfel încât apasă pe structurile din jur.

Simptome posibile:

senzație de presiune în gât;
dificultate la înghițire;
dificultate la respirație;
senzație de sufocare în anumite poziții;
tuse iritativă;
voce răgușită;
disconfort la guler;
senzație de nod în gât.

Aceste simptome pot avea și alte cauze: reflux gastroesofagian, anxietate, probleme ORL, ganglioni, afecțiuni cervicale sau tumori ale gâtului.

Dacă simptomele sunt persistente, trebuie evaluate medical.

Gușa retrosternală

Uneori, tiroida mărită poate coborî parțial în torace, în spatele sternului. Aceasta se numește gușă retrosternală sau substernală.

Poate produce:

dificultăți de respirație;
senzație de compresie;
tuse;
dificultăți la înghițire;
senzație de presiune toracică;
modificări ale vocii.

Ecografia poate fi insuficientă pentru evaluarea completă a gușii retrosternale, deoarece o parte a tiroidei se află în torace. În aceste cazuri, medicul poate recomanda CT sau alte investigații.

Gușa retrosternală trebuie evaluată atent, uneori împreună cu chirurgul.

Gușa și riscul de cancer

Prezența gușii nu înseamnă automat cancer. Majoritatea nodulilor tiroidieni sunt benigni.

Totuși, unele situații necesită atenție:

nodul dur, fix;
creștere rapidă;
răgușeală persistentă;
ganglioni măriți la nivelul gâtului;
dificultăți de înghițire;
dificultăți de respirație;
istoric de iradiere la nivelul capului sau gâtului;
istoric familial de cancer tiroidian;
noduli cu aspect ecografic suspect.

Aceste semne nu confirmă cancerul, dar justifică evaluare endocrinologică și imagistică.

Ce analize sunt utile în gușă

Analizele depind de simptome și context.

Medicul poate recomanda:

TSH;
FT4;
FT3, dacă TSH este scăzut;
ATPO;
anticorpi anti-tiroglobulină;
TRAb sau TSI, dacă se suspectează Graves-Basedow;
calcitonină, doar în contexte selectate;
calciu și PTH, dacă există suspiciuni asociate;
alte analize în funcție de tratamente și boli asociate.

TSH este, de obicei, analiza de pornire. Dacă TSH este modificat, FT4 și FT3 ajută la clarificarea funcției tiroidiene.

Pentru interpretare, vezi articolul despre TSH crescut sau TSH scăzut.

Ecografia tiroidiană în gușă

Ecografia este una dintre cele mai importante investigații în evaluarea gușii.

Poate arăta:

dimensiunea tiroidei;
volumul lobilor;
dacă mărirea este difuză sau nodulară;
numărul nodulilor;
dimensiunea nodulilor;
caracteristicile nodulilor;
aspectul țesutului tiroidian;
semne sugestive pentru tiroidită;
vascularizația;
ganglioni cervicali modificați.

Ecografia nu arată direct dacă tiroida produce prea mulți sau prea puțini hormoni. Pentru asta sunt necesare analize de sânge.

Vezi articolul despre ecografie tiroidiană.

Scintigrafia tiroidiană

Scintigrafia tiroidiană poate fi recomandată în anumite cazuri, mai ales când TSH este scăzut și medicul vrea să vadă dacă există noduli hiperfuncționali.

Ea poate ajuta la diferențierea între:

boala Graves-Basedow;
nodul toxic;
gușă multinodulară toxică;
tiroidită, în anumite contexte.

Nu este necesară pentru toți pacienții cu gușă. Nu se indică în sarcină și are limitări în alăptare, în funcție de substanța folosită și recomandarea specialistului.

Puncția tiroidiană

Puncția tiroidiană cu ac fin se recomandă doar pentru anumiți noduli, nu pentru orice gușă.

Decizia depinde de:

dimensiunea nodulului;
aspectul ecografic;
categoria TI-RADS;
istoricul pacientului;
ganglionii cervicali;
creșterea nodulului;
simptomele locale;
istoricul de iradiere;
istoricul familial.

Gușa difuză fără noduli suspecți nu necesită, de obicei, puncție. Dacă există noduli, medicul decide care nodul, dacă este cazul, trebuie puncționat.

Tratamentul gușii

Tratamentul depinde de cauză.

Dacă gușa este asociată cu hipotiroidism, medicul poate recomanda tratament cu levotiroxină, dacă există indicație.

Dacă gușa este asociată cu hipertiroidism, tratamentul depinde de cauză: boala Graves, nodul toxic, gușă multinodulară toxică sau tiroidită.

Dacă gușa este multinodulară cu funcție normală, poate fi suficientă monitorizarea, dacă nu există simptome locale sau noduli suspecți.

Dacă gușa este mare și comprimă structurile din jur, poate fi necesar consult chirurgical.

Dacă există deficit de iod, tratamentul se face conform recomandării medicului. Nu se începe iod fără indicație, pentru că poate agrava unele afecțiuni tiroidiene.

Când poate fi recomandată operația

Chirurgia poate fi luată în calcul dacă există:

gușă foarte mare;
simptome de compresie;
dificultăți la respirație;
dificultăți la înghițire;
gușă retrosternală;
noduli suspecți;
cancer tiroidian confirmat sau suspect;
gușă toxică în anumite situații;
recăderi sau contraindicații la alte tratamente;
motive estetice importante, după evaluare medicală completă.

Operația tiroidiană trebuie discutată cu endocrinologul și chirurgul. După îndepărtarea totală a tiroidei, pacientul are nevoie de tratament cu hormoni tiroidieni pe termen lung.

Gușa la copii și adolescenți

Gușa poate apărea și la copii sau adolescenți.

Cauze posibile:

tiroidită Hashimoto;
boala Graves-Basedow;
deficit de iod, în anumite contexte;
noduli tiroidieni;
pubertate, uneori cu modificări tranzitorii;
boli congenitale sau genetice rare.

La copii, evaluarea trebuie făcută atent, pentru că bolile tiroidiene pot influența creșterea, pubertatea, greutatea, energia și performanța școlară.

Dacă un copil are tiroidă mărită, TSH modificat, nodul palpabil sau simptome tiroidiene, este recomandată evaluare medicală.

Vezi articolul despre endocrinologie pediatrică.

Gușa în sarcină

În sarcină, tiroida poate suferi modificări fiziologice, dar gușa sau nodulii trebuie evaluați medical.

Este importantă evaluarea dacă există:

tiroidă vizibil mărită;
nodul tiroidian palpabil;
TSH modificat;
istoric de Hashimoto;
boală Graves actuală sau în antecedente;
simptome de hipotiroidism sau hipertiroidism;
dificultăți la înghițire;
creștere rapidă a unei formațiuni.

Nu începe suplimente cu iod sau tratament tiroidian fără recomandare medicală. În sarcină, interpretarea TSH și FT4 are particularități.

Gușa și menopauza

La femeile adulte, gușa multinodulară devine mai frecventă odată cu vârsta. Menopauza nu este o cauză directă de gușă, dar în această perioadă se pot descoperi mai des noduli, modificări tiroidiene sau tulburări de metabolism osos.

Dacă există TSH scăzut persistent, este importantă evaluarea, mai ales pentru riscuri cardiace și osoase.

Hipertiroidismul subclinic la vârste mai mari poate crește riscul de tulburări de ritm și poate afecta osul, în anumite situații. De aceea, TSH-ul scăzut nu trebuie ignorat.

Când trebuie să mergi la endocrinolog

Consultul endocrinologic este recomandat dacă:

ai tiroidă mărită;
ai umflătură în partea din față a gâtului;
medicul a palpat gușă;
ecografia arată gușă difuză sau multinodulară;
ai noduli tiroidieni;
ai TSH crescut sau scăzut;
ai simptome de hipotiroidism;
ai simptome de hipertiroidism;
ai senzație de presiune în gât;
ai dificultăți la înghițire;
ai răgușeală persistentă;
ai istoric familial de boli tiroidiene;
ești însărcinată sau planifici o sarcină și ai modificări tiroidiene;
rezultatele sunt greu de interpretat.

La Prevencia, pacienții asigurați se pot programa la endocrinologie cu bilet de trimitere CAS, în funcție de disponibilitate și fondurile CAS existente.

Pentru zona Berceni – Giurgiului – Toporaș, este disponibilă pagina dedicată pentru endocrinologie CAS în Sectorul 4.

Când este nevoie de evaluare rapidă

Solicită evaluare medicală mai rapidă dacă apar:

creștere rapidă a unei umflături la gât;
dificultăți de respirație;
dificultăți importante la înghițire;
răgușeală persistentă;
durere importantă la nivelul tiroidei;
ganglioni măriți;
scădere în greutate fără explicație;
palpitații puternice;
puls foarte rapid;
stare generală alterată;
suspiciune de compresie locală.

Aceste semne nu înseamnă automat cancer sau urgență endocrină, dar nu trebuie amânate.

Ce să aduci la consultație

Pentru evaluarea gușii, este util să aduci:

ecografie tiroidiană, dacă ai făcut;
TSH;
FT4;
FT3, dacă ai;
ATPO;
anticorpi anti-tiroglobulină;
TRAb, dacă ai;
rezultate de puncție, dacă există;
analize mai vechi;
scrisori medicale;
lista medicamentelor;
lista suplimentelor;
informații despre produse cu iod;
informații despre sarcină sau planificarea unei sarcini;
istoricul familial de boli tiroidiene;
biletul de trimitere, dacă vii prin CAS.

Pentru programare, vezi pagina de programare la medic endocrinolog.

Întrebări frecvente

Gușa înseamnă cancer?

Nu. Gușa înseamnă tiroidă mărită. Majoritatea cauzelor sunt benigne. Totuși, nodulii sau semnele suspecte trebuie evaluați corect.

Poți avea gușă cu TSH normal?

Da. O tiroidă poate fi mărită sau nodulară chiar dacă funcția tiroidiană este normală.

Gușa înseamnă hipotiroidism?

Nu întotdeauna. Gușa poate apărea cu hipotiroidism, hipertiroidism sau funcție tiroidiană normală.

Ce analize se fac pentru gușă?

De obicei se începe cu TSH. În funcție de rezultat, medicul poate recomanda FT4, FT3, ATPO, TRAb și ecografie tiroidiană.

Ecografia este necesară dacă am gușă?

De multe ori, da. Ecografia arată dimensiunea tiroidei, dacă există noduli și ce caracteristici au aceștia.

Gușa se poate retrage?

Depinde de cauză. Unele guși se pot micșora după tratament, altele rămân stabile, iar unele necesită monitorizare sau chirurgie.

Trebuie să iau iod dacă am gușă?

Nu fără recomandare medicală. Iodul poate ajuta în deficit real, dar poate agrava unele boli tiroidiene, mai ales la persoane cu noduli sau hipertiroidism.

Când se operează gușa?

Chirurgia poate fi indicată dacă gușa este mare, comprimă structuri, coboară retrosternal, are noduli suspecți sau produce probleme care nu pot fi gestionate altfel.

Pot merge la endocrinolog prin CAS pentru gușă?

Da, dacă ai bilet de trimitere valabil, card de sănătate și programare în limita fondurilor disponibile. Prevencia oferă consult endocrinologie prin CAS, în funcție de disponibilitate.

Concluzie

Gușa tiroidiană înseamnă mărirea tiroidei. Poate apărea cu TSH normal, TSH crescut sau TSH scăzut. De aceea, nu este suficient să observăm că tiroida este mărită; trebuie stabilită cauza.

Evaluarea include, de obicei, consult medical, TSH, FT4, uneori FT3, anticorpi tiroidieni și ecografie. În funcție de caz, pot fi necesare scintigrafie, puncție sau consult chirurgical.

Dacă ai tiroidă mărită, umflătură la gât, noduli, senzație de presiune, TSH modificat sau simptome tiroidiene, discută cu un endocrinolog. Pentru pacienții asigurați, Prevencia oferă consult endocrinologie prin CAS, cu bilet de trimitere și în limita fondurilor disponibile.

Surse medicale și ghiduri consultate

American Thyroid Association – Goiter
Cleveland Clinic – Goiter
MedlinePlus – Simple Goiter
American Thyroid Association – Thyroid Function Tests
American Thyroid Association – Thyroid Nodules
American Thyroid Association – Graves’ Disease
American Thyroid Association – Hashimoto’s Thyroiditis

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul, interpretarea analizelor, indicația de ecografie, puncție sau tratament se stabilesc individual, în urma evaluării de către medic.

Gușă tiroidiană și tiroidă mărită: cauze, analize și când mergi la endocrinolog