Creatinina crescută și eGFR scăzut: ce spun despre funcția rinichilor

Creatinina crescută și eGFR scăzut: ce spun despre funcția rinichilor

Creatinina crescută și eGFR scăzut apar frecvent împreună pe buletinul de analize și pot ridica imediat întrebarea dacă rinichii funcționează normal.

Cele două rezultate sunt strâns legate, dar nu reprezintă același lucru.

Creatinina este o substanță măsurată în sânge. eGFR sau RFGe este o estimare a capacității rinichilor de a filtra sângele, calculată folosind creatinina și alte informații despre pacient.

Un rezultat modificat merită evaluat, dar nu trebuie transformat automat într-un diagnostic.

Creatinina poate fi influențată de masa musculară, alimentație, hidratare, anumite medicamente și alte situații. Iar un singur eGFR scăzut nu demonstrează, singur, existența unei boli cronice de rinichi.

Contează:

• valoarea actuală;
• rezultatele anterioare;
• viteza modificării;
• analiza urinei;
• albuminuria;
• bolile existente;
• medicamentele;
• starea de hidratare;
• simptomele.

Ce este creatinina?

Creatinina este un produs rezultat în principal din metabolismul normal al mușchilor.

Este transportată prin sânge către rinichi și eliminată în mare parte prin filtrare renală.

De aceea, concentrația creatininei din sânge este folosită frecvent pentru evaluarea funcției rinichilor.

Dacă rinichii filtrează mai puțin eficient, creatinina poate crește.

Dar relația nu este perfectă.

Valoarea creatininei depinde și de cantitatea de creatinină produsă de organism, iar aceasta poate varia între persoane.

Ce este eGFR sau RFGe?

eGFR înseamnă estimated glomerular filtration rate, iar în limba română este utilizată și abrevierea RFGe — rata estimată a filtrării glomerulare.

GFR reprezintă capacitatea rinichilor de a filtra sângele.

Măsurarea directă a GFR este dificilă și nu este necesară în practica obișnuită pentru majoritatea pacienților. De aceea, laboratoarele utilizează formule care estimează filtrarea renală.

Estimarea pornește frecvent de la:

• creatinina serică;
• vârsta pacientului;
• sex.

Astfel, două persoane cu aceeași creatinină pot avea un eGFR diferit.

De ce este eGFR mai util decât creatinina privită singură?

Pentru că aceeași valoare a creatininei nu are aceeași semnificație pentru fiecare persoană.

De exemplu, producția de creatinină este influențată de masa musculară.

Un adult tânăr cu masă musculară mare poate avea o creatinină diferită față de o persoană vârstnică, fragilă și cu masă musculară redusă, chiar dacă funcția renală nu este identică cu ceea ce sugerează simpla comparație a celor două rezultate.

eGFR încearcă să ofere o estimare mai utilă a filtrării renale decât valoarea creatininei interpretată izolată.

Creatinina crescută înseamnă automat boală de rinichi?

Nu.

Poate indica reducerea funcției renale, dar există și alte situații care pot influența rezultatul.

Medicul trebuie să stabilească dacă modificarea este:

• reală;
• tranzitorie;
• persistentă;
• acută;
• cronică.

O singură analiză nu răspunde întotdeauna acestor întrebări.

Ce poate crește creatinina?

Scăderea funcției renale

Este una dintre cauzele importante.

Poate apărea:

• acut;
• progresiv;
• în cadrul unei boli cronice de rinichi;
• în alte situații care afectează rinichii.

Evoluția în timp este esențială pentru diferențiere.

Deshidratarea și reducerea fluxului sanguin către rinichi

Deshidratarea importantă sau alte situații în care rinichii primesc mai puțin sânge pot determina creșterea creatininei.

Pot contribui, în funcție de context:

• vărsăturile;
• diareea;
• aportul foarte redus de lichide;
• anumite boli acute;
• unele probleme cardiovasculare;
• alte situații.

Acest lucru nu înseamnă că orice creatinină crescută trebuie tratată doar prin consumarea unei cantități mari de apă.

Cauza trebuie identificată.

Masa musculară poate influența creatinina?

Da.

Persoanele cu masă musculară mai mare pot produce mai multă creatinină.

În sens opus, la o persoană cu masă musculară foarte redusă, creatinina poate părea relativ mică chiar dacă funcția renală nu este atât de bună pe cât sugerează valoarea.

Situația poate fi relevantă în special la:

• persoane foarte musculare;
• persoane fragile;
• vârstnici cu sarcopenie;
• persoane cu amputări;
• anumite boli cronice;
• malnutriție.

În astfel de cazuri, estimarea funcției renale exclusiv pe baza creatininei poate fi mai puțin precisă.

Efortul fizic poate influența creatinina?

Efortul fizic intens poate modifica temporar creatinina la unele persoane.

Mai ales la persoanele cu masă musculară mare sau după activitate fizică neobișnuit de intensă, rezultatul trebuie interpretat în context.

Dacă medicul consideră că aceasta poate fi explicația, poate recomanda repetarea analizei în condiții standardizate.

Alimentația poate influența creatinina?

Da.

Consumul recent al unei cantități importante de carne poate modifica temporar creatinina la unele persoane.

Și suplimentele cu creatină, utilizate frecvent în sport, pot influența interpretarea creatininei.

Dacă folosești creatină sau alte suplimente sportive, spune medicului.

Nu este suficient să presupunem că suplimentul explică rezultatul și să ignorăm o modificare persistentă.

Medicamentele pot modifica creatinina?

Da.

Unele medicamente pot:

• afecta efectiv funcția renală;
• modifica fluxul sanguin renal;
• influența secreția tubulară a creatininei și produce o creștere a valorii fără o reducere proporțională a filtrării;
• influența rezultatele în alte moduri.

De aceea, lista completă a tratamentelor este foarte importantă.

Menționează inclusiv:

• medicamentele prescrise;
• antiinflamatoarele utilizate fără rețetă;
• suplimentele;
• produsele pentru sport.

Nu opri singur medicamente importante doar pentru că ai observat o modificare a creatininei.

Antiinflamatoarele pot afecta rinichii?

Da, antiinflamatoarele nesteroidiene pot afecta funcția renală în anumite situații.

Riscul poate fi mai relevant la persoane cu:

• boală renală;
• deshidratare;
• insuficiență cardiacă;
• vârstă înaintată;
• anumite combinații de medicamente;
• alte boli care reduc rezerva renală.

Dacă folosești frecvent ibuprofen, diclofenac, naproxen sau alte antiinflamatoare, spune medicului.

Nu înseamnă că orice utilizare produce automat afectare renală, dar contextul contează.

Ce înseamnă eGFR scăzut?

În general, pe măsură ce funcția de filtrare a rinichilor scade, eGFR scade.

Dar un rezultat trebuie interpretat în funcție de:

• valoarea concretă;
• vârsta pacientului;
• rezultatele anterioare;
• existența albuminuriei sau altor semne de afectare renală;
• bolile asociate;
• situația acută în care s-a făcut analiza.

Un eGFR redus temporar în timpul unei boli acute nu este același lucru cu un eGFR redus persistent timp de luni sau ani.

Un eGFR scăzut înseamnă boală cronică de rinichi?

Nu după o singură determinare.

Boala cronică de rinichi presupune existența unor anomalii ale structurii sau funcției renale persistente cel puțin trei luni și cu implicații pentru sănătate.

Unul dintre criterii poate fi un eGFR persistent redus.

Dar boala cronică poate exista și la persoane cu eGFR relativ păstrat dacă există alți markeri de afectare renală, de exemplu albuminurie persistentă.

Prin urmare:

eGFR scăzut o singură dată ≠ automat boală renală cronică

și

eGFR relativ bun ≠ automat rinichi complet sănătoși dacă există albuminurie sau alte semne de afectare.

De ce trebuie repetată analiza?

Dacă o modificare este neașteptată și pacientul este stabil, repetarea poate ajuta la stabilirea caracterului:

• tranzitoriu;
• persistent;
• progresiv.

Comparația cu analize mai vechi este însă și mai valoroasă.

Dacă există creatinină și eGFR din urmă cu:

• câteva săptămâni;
• câteva luni;
• unul sau mai mulți ani,

medicul poate observa dacă funcția renală este stabilă sau se modifică.

O schimbare rapidă necesită o abordare diferită față de o valoare stabilă de mult timp.

Ce este afectarea renală acută?

Funcția rinichilor se poate deteriora într-un interval scurt, în cadrul unei situații numite leziune renală acută.

Poate apărea, printre altele, în context de:

• deshidratare severă;
• infecții importante;
• scăderea tensiunii arteriale;
• anumite medicamente;
• obstrucția fluxului urinar;
• boli care afectează direct rinichii;
• alte situații acute.

În această situație, creatinina se poate modifica relativ rapid.

Leziunea renală acută și boala cronică de rinichi nu sunt același lucru, deși pot coexista.

Ce rol are ureea?

Ureea este o altă substanță eliminată în mare parte prin rinichi și apare frecvent în seturile de analize renale.

Poate fi influențată însă de numeroși factori, inclusiv:

• funcția renală;
• hidratarea;
• aportul de proteine;
• anumite sângerări digestive;
• starea catabolică;
• alte situații.

De aceea, ureea nu este interpretată singură pentru evaluarea funcției renale.

Creatinina și eGFR sunt în general mai importante pentru estimarea filtrării.

Ce este albuminuria?

Rinichiul normal limitează pierderea albuminei prin urină.

Dacă filtrul renal este afectat, albumina poate apărea în cantități crescute în urină.

Albuminuria este un marker important de afectare renală și de risc cardiovascular.

Un test folosit frecvent este raportul albumină/creatinină urinară – ACR.

Evaluarea funcției renale moderne nu se bazează doar pe eGFR.

Este importantă combinația dintre:

eGFR + albuminurie.

De ce ACR este important chiar dacă eGFR este bun?

Pentru că afectarea renală poate începe înainte de scăderea importantă a filtrării.

O persoană poate avea:

• eGFR păstrat;
• dar albuminurie crescută.

Această combinație poate indica afectare renală și un risc mai mare de progresie și de boală cardiovasculară.

Din acest motiv, la persoanele cu risc renal — de exemplu anumite persoane cu diabet sau hipertensiune — medicul poate recomanda atât evaluarea eGFR, cât și a albuminuriei.

Diabetul și hipertensiunea afectează rinichii?

Da.

Diabetul și hipertensiunea arterială sunt două cauze importante de boală cronică de rinichi.

La pacienții cu aceste afecțiuni, monitorizarea poate include:

• creatinina;
• eGFR;
• ACR urinar;
• tensiunea arterială;
• glicemia și HbA1c, după caz;
• alte analize.

Scopul este identificarea afectării înainte de apariția simptomelor severe.

Boala renală poate exista fără simptome?

Da.

În stadiile inițiale și uneori chiar moderate, boala cronică de rinichi poate să nu producă simptome evidente.

Din acest motiv, analizele au un rol important la persoanele cu factori de risc.

Simptomele tind să apară mai frecvent pe măsură ce afectarea devine avansată sau apar complicații.

Ce simptome pot apărea când funcția renală este afectată?

În funcție de cauză și severitate pot apărea:

• edeme;
• scăderea sau modificarea cantității de urină;
• oboseală;
• greață;
• lipsa poftei de mâncare;
• mâncărimi;
• dificultăți de concentrare;
• crampe;
• lipsă de aer;
• tensiune arterială dificil de controlat;
• alte manifestări.

Aceste simptome nu sunt specifice rinichilor și pot avea multe alte cauze.

De aceea, nu trebuie utilizate pentru autodiagnostic.

Creatinina mare înseamnă că vei ajunge la dializă?

Nu.

Între identificarea unei modificări a funcției renale și insuficiența renală avansată există o gamă foarte largă de situații.

Unele modificări:

• sunt tranzitorii;
• se remit după tratarea cauzei;
• rămân stabile ani de zile;
• pot progresa lent;
• pot necesita tratament și monitorizare.

Riscul de progresie depinde de:

• cauza bolii;
• eGFR;
• albuminurie;
• evoluția în timp;
• diabet;
• tensiune arterială;
• boli cardiovasculare;
• alți factori.

Un singur rezultat nu permite estimarea acestui risc.

Ce este cistatina C?

Cistatina C este un alt marker care poate fi utilizat pentru estimarea funcției renale.

Poate fi utilă în anumite situații în care creatinina este mai puțin precisă, de exemplu când masa musculară este neobișnuit de mare sau mică.

Există formule care estimează GFR:

• doar din creatinină;
• doar din cistatină C;
• din combinația creatinină + cistatină C.

Atunci când precizia estimării este importantă pentru o decizie medicală și creatinina poate fi influențată de factori non-renali, medicul poate considera utilă cistatina C.

Nu este însă necesară pentru fiecare persoană cu creatinina ușor modificată.

Ce analize pot fi necesare dacă funcția renală este modificată?

În funcție de context, medicul poate recomanda:

• repetarea creatininei și eGFR;
• uree;
• sodiu;
• potasiu;
• bicarbonat;
• calciu și fosfor;
• sumar de urină;
• ACR urinar;
• proteinurie;
• hemoleucogramă;
• glicemie și HbA1c;
• alte analize.

Uneori sunt necesare investigații imagistice, de exemplu ecografia renală.

Nu fiecare pacient are nevoie de toate aceste teste.

Investigațiile sunt orientate de cauza suspectată.

Potasiul este important pentru rinichi?

Da.

Rinichii au un rol major în reglarea potasiului.

Atunci când funcția renală este redusă, potasiul poate crește în anumite situații, mai ales în asociere cu anumite medicamente.

O modificare importantă a potasiului poate afecta ritmul inimii și necesită evaluare medicală.

În același bloc editorial avem separat ghidul despre potasiu scăzut sau crescut, deoarece această analiză are o intenție distinctă și numeroase cauze non-renale.

Când este util medicul internist?

Consultația de medicină internă poate fi utilă când:

• creatinina este recent crescută;
• eGFR este redus și nu există încă un diagnostic;
• sunt modificate și alte analize;
• pacientul are diabet, hipertensiune sau mai multe boli cronice;
• trebuie revizuite medicamentele;
• există edeme, oboseală sau alte simptome generale;
• trebuie stabilit dacă problema necesită evaluare nefrologică;
• rezultatele trebuie integrate cu întregul tablou medical.

Pentru situația generală vezi valori anormale la analizele de sânge: când este util consultul de medicină internă.

Internist, urolog sau nefrolog?

Aceste specialități nu au același rol.

Urologia se ocupă în principal de probleme structurale și chirurgicale ale aparatului urinar și de patologia prostatei și aparatului genital masculin.

Nefrologia este specialitatea dedicată bolilor medicale ale rinichilor și funcției renale.

Medicina internă poate face evaluarea inițială atunci când creatinina crescută apare împreună cu alte probleme sau când tabloul nu este încă clar.

Dacă problema principală este funcția renală redusă persistentă, proteinuria/albuminuria sau boala renală cronică, poate fi necesară evaluarea nefrologică.

Prevencia explică separat această delimitare în ghidul urolog sau nefrolog: la ce medic mergi pentru probleme urinare sau renale.

Când trebuie evaluată rapid creatinina crescută?

Nu doar valoarea creatininei stabilește urgența.

Solicită evaluare rapidă dacă modificarea funcției renale este asociată cu:

• reducerea importantă sau oprirea urinării;
• vărsături sau diaree severe cu deshidratare;
• dificultate importantă de respirație;
• edeme apărute rapid;
• confuzie;
• slăbiciune severă;
• palpitații sau tulburări ale ritmului;
• stare generală sever alterată;
• durere intensă asociată cu blocaj urinar;
• alte simptome acute importante.

De asemenea, o creștere rapidă și semnificativă a creatininei față de o valoare recentă trebuie evaluată medical.

Ce documente să aduci la consultație?

Dacă vii pentru creatinină crescută sau eGFR scăzut, sunt utile:

• creatinina și eGFR actuale;
• analize renale anterioare;
• ureea;
• sodiu și potasiu;
• sumar de urină;
• ACR/proteinurie, dacă există;
• glicemie și HbA1c, dacă există diabet;
• lista completă a medicamentelor;
• lista suplimentelor, inclusiv creatină;
• valorile tensiunii arteriale;
• ecografii sau alte investigații renale;
• scrisori medicale și bilete de externare.

Evoluția în timp a creatininei este deseori mai importantă decât o singură determinare izolată.

Consultații de medicină internă la Prevencia

Pentru un adult cu creatinină crescută, eGFR scăzut sau mai multe analize modificate, medicina internă poate integra funcția renală cu celelalte boli și tratamente și poate stabili dacă sunt necesare investigații suplimentare sau evaluare nefrologică.

Pentru condițiile actuale de acces poate fi consultată pagina Medicină Internă prin CAS.

Pentru medici, locații și programare este disponibilă pagina Medicină Internă.

Ideea esențială

Creatinina și eGFR trebuie interpretate împreună și în timp.

Evaluarea corectă încearcă să răspundă la patru întrebări:

1. Modificarea este reală și nouă? Comparația cu rezultatele anterioare este esențială.

2. Este o problemă acută sau persistentă? O modificare apărută rapid are altă semnificație decât una stabilă de luni sau ani.

3. Există și alți markeri de afectare renală? Sumarul de urină și albuminuria pot oferi informații importante chiar atunci când eGFR este încă relativ păstrat.

4. Există factori care influențează creatinina fără să reflecte perfect funcția renală? Masa musculară, alimentația, suplimentele și anumite medicamente pot conta.

Un singur rezultat modificat nu trebuie ignorat, dar nici transformat automat în diagnosticul de boală cronică de rinichi.

Scopul este să stabilim cum funcționează rinichii, dacă modificarea persistă și care este cauza ei.

Surse medicale consultate

• KDIGO — 2024 Clinical Practice Guideline for the Evaluation and Management of Chronic Kidney Disease;
• National Kidney Foundation — Estimated Glomerular Filtration Rate (eGFR);
• National Kidney Foundation — informații privind evaluarea funcției renale, albuminuria și criteriile bolii cronice de rinichi.