Sari la conținut

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) arată cât de repede se depun globulele roșii pe fundul unui tub cu sânge. Medicul o cere, alături de alte analize, ca să caute o inflamație, adică o reacție a corpului la o rănire, o infecție sau alte boli, ori ca să urmărească o boală care o produce.1–2

Alte denumiri: viteza de sedimentare a hematiilor, viteza de sedimentare, VSH, ESR

Informații practice

Recoltarea
Sânge luat dintr-o venă de la braț.1–2
Pregătirea
Întreabă la recepție cum să te pregătești. De obicei, VSH nu cere o pregătire specială, dar dacă din aceeași probă de sânge faci și alte analize, poate fi nevoie să vii pe nemâncate.1–2
Rezultatul
Întreabă la recepție când va fi gata rezultatul.

Întrebări frecvente

Ce arată VSH

Pe buletin, globulele roșii pot apărea ca hematii sau eritrocite. Pentru analiză, sângele stă într-un tub înalt și subțire, iar laboratorul măsoară cât de repede coboară globulele roșii spre fundul lui.1–2

De obicei, globulele roșii coboară încet. Când în corp există o inflamație, adică o reacție la o rănire, la o infecție sau la alte boli, ele se lipesc în grămezi. Grămezile sunt mai grele și se depun mai repede, așa că VSH iese mai mare.1

În metoda Westergren, rezultatul arată câți milimetri au coborât globulele roșii după o oră și se exprimă în mm/h (milimetri pe oră).3

Un VSH crescut poate sugera o inflamație, dar nu arată unde este sau ce o produce. Singur, nu pune un diagnostic.1–2

Când îți recomandă medicul VSH

Medicul poate cere VSH dacă ai semne ale unei boli care produce inflamație, de exemplu:1

  • dureri de cap;1
  • febră fără o cauză clară;1
  • slăbit fără motiv;1
  • articulații înțepenite;1
  • dureri de gât sau de umeri;1
  • poftă de mâncare scăzută.1

Împreună cu alte analize, VSH ajută la găsirea și urmărirea unor boli cu inflamație: infecții, boli ale articulațiilor sau ale intestinului și vasculite, adică inflamații ale pereților vaselor de sânge.1

VSH e deosebit de util în două boli care apar aproape numai după 50 de ani. Polimialgia reumatică dă dureri și înțepeneală în mușchii gâtului, ai umerilor și ai șoldurilor. Arterita temporală, numită și arterită cu celule gigante, este o inflamație a arterelor, de obicei la nivelul scalpului, gâtului și brațelor. În ambele boli, un VSH mare este unul dintre principalele rezultate care susțin diagnosticul. Apoi, analiza arată cât de activă e boala și cum răspunde la tratament.26–7

Un VSH crescut o singură dată, fără semnele unei boli anume, de obicei nu îi spune medicului destul. Uneori medicul repetă analiza după câteva săptămâni sau luni, înainte de alte investigații.2

Cum se face recoltarea

Ți se ia sânge dintr-o venă de la braț, cu un ac subțire. Poți simți o mică înțepătură. Totul durează de obicei mai puțin de cinci minute. După aceea poate rămâne o ușoară durere sau o mică vânătaie, care trec de obicei repede.1–2

Cum citești rezultatul

Valorile considerate normale depind de vârstă și de sex. Femeile au de obicei un VSH puțin mai mare decât bărbații. Uită-te la intervalul de referință scris pe buletinul tău: laboratoarele folosesc metode diferite, deci și intervale diferite.1–28

Ce poate însemna un VSH peste sau sub intervalul de pe buletin
Moderat crescutPoate apărea, de exemplu, înO inflamație, dar și anemie (sângele nu duce destul oxigen prin corp), sarcină sau vârstă înaintată29
CrescutPoate apărea, de exemplu, înInfecții; boli autoimune, în care sistemul de apărare atacă din greșeală propriile țesuturi; boli de rinichi; boli de inimă110
Foarte marePoate apărea, de exemplu, înDe obicei o cauză clară, cum e o infecție. Uneori, o boală a unor globule albe poate da valori foarte mari chiar fără inflamație211
ScăzutPoate apărea, de exemplu, înDe obicei nu contează. Poate apărea când sângele are prea multe globule roșii (policitemie) sau foarte multe globule albe1–2

Și alte lucruri pot schimba VSH: menstruația, sarcina, înaintarea în vârstă, obezitatea, alcoolul băut în mod regulat, efortul fizic și unele medicamente sau suplimente.1

Dacă repeți analiza, un VSH care crește poate arăta că inflamația se agravează sau că tratamentul nu ajută destul. Un VSH care scade poate arăta că tratamentul funcționează.2

Discută rezultatul cu medicul care ți-a cerut analiza.

VSH prin CAS

VSH este pe lista analizelor decontate prin CAS. Dacă ești asigurat, ai nevoie de un bilet de trimitere, de exemplu de la medicul de familie sau de la un medic specialist care te consultă fără internare. În aceste două cazuri, medicul trebuie să aibă contract cu casa de asigurări.12–13

Cât timp e valabil biletul:

  • de regulă, cel mult 30 de zile de la eliberare;12
  • până la 90 de zile pentru o boală de lungă durată (cronică);12
  • 90 de zile dacă pe bilet scrie „management de caz”.12

Înainte să vii, întreabă la recepție dacă poți folosi biletul la clinica pe care o alegi.

Alte analize

Surse și verificare

Numerele mici din text, de exemplu [1], arată de unde vine fiecare informație. Apasă pe ele ca să ajungi la sursă.

Verificat medical de Dr. Marius Vasile la 15 nov. 2026. Conținut actualizat la 15 nov. 2026.

  1. 1Erythrocyte Sedimentation Rate (ESR), U.S. National Library of Medicine, Last updated 2 December 2024. Consultat la 11 nov. 2026.
  2. 2Erythrocyte Sedimentation Rate (ESR), Association for Clinical Biochemistry and Laboratory Medicine. Consultat la 11 nov. 2026.
  3. 3Chapter 19: Inflammation, Lothar Thomas. Consultat la 11 nov. 2026.
  4. 4C-Reactive Protein (CRP) Test, U.S. National Library of Medicine, Last updated 11 June 2025. Consultat la 11 nov. 2026.
  5. 5How to Prepare for a Lab Test, U.S. National Library of Medicine, Last updated 20 August 2024. Consultat la 11 nov. 2026.
  6. 6Polymyalgia Rheumatica, U.S. National Library of Medicine, Last updated 18 December 2024. Consultat la 11 nov. 2026.
  7. 7Giant Cell Arteritis, U.S. National Library of Medicine, Last updated 29 September 2026. Consultat la 11 nov. 2026.
  8. 8How to Understand Your Lab Results, U.S. National Library of Medicine, Last updated 4 September 2025. Consultat la 11 nov. 2026.
  9. 9Anemia, U.S. National Library of Medicine, Last updated 3 June 2025. Consultat la 11 nov. 2026.
  10. 10Autoimmune Diseases, U.S. National Library of Medicine, Last updated 26 January 2024. Consultat la 11 nov. 2026.
  11. 11Multiple Myeloma, U.S. National Library of Medicine, Last updated 9 December 2024. Consultat la 11 nov. 2026.
  12. 12Normele metodologice din 30 mai 2023 de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 (Ordinul MS/CNAS nr. 1.857/441/2023), Ministerul Sănătății și CNAS (legislatie.just.ro, cnas.ro), Forma consolidată la 1 ianuarie 2026. Consultat la 11 nov. 2026.
  13. 13Contractul-cadru din 26 mai 2023 (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 521/2023), Ministerul Sănătății și CNAS (legislatie.just.ro, cnas.ro), Forma consolidată la 16 ianuarie 2026. Consultat la 11 nov. 2026.