Sari la conținut

Sideremia (fierul seric) și transferina

Sideremia (fierul seric) arată cât fier ai în sânge, iar transferina este proteina care duce fierul prin corp. Medicul le poate cere împreună cu alte analize ale fierului, ca să afle dacă ai prea puțin fier sau prea mult.1–2

Alte denumiri: sideremie, fier seric, fierul în sânge, Fe seric

Informații practice

Recoltarea
Sânge dintr-o venă de la braț.1–2
Pregătirea
Întreabă la recepție dacă trebuie să vii pe nemâncate și la ce oră e bine să vii. De obicei, analizele fierului se fac dimineața, iar medicul îți poate cere să nu mănânci nimic cu 12 ore înainte. În acest caz poți bea doar apă.1–3
Rezultatul
Întreabă la recepție când va fi gata rezultatul.

Întrebări frecvente

Ce măsoară analizele

Corpul tău are nevoie de fier ca să facă hemoglobina, proteina din globulele roșii care duce oxigenul de la plămâni în tot corpul. Fierul îl iei din mâncare sau din suplimente.1

După ce trece din intestin în sânge, fierul circulă legat de transferină, o proteină făcută de ficat. Sideremia măsoară cât fier e în sânge. Transferina arată câtă proteină de transport ai.1–2

Corpul face transferină după cât fier îi trebuie. Când rezervele de fier scad, transferina crește. Când ai fier din belșug, scade.2

Pe unele buletine vei vedea TIBC (capacitatea totală de legare a fierului) în loc de transferină. TIBC măsoară toate proteinele din sânge care pot lega fier, iar cea mai importantă dintre ele e transferina. De aceea laboratoarele măsoară de obicei doar una dintre cele două.2

Când le recomandă medicul

Medicul cere analizele fierului când hemoleucograma, analiza care numără celulele din sânge, arată de exemplu hemoglobina mică. Le mai cere când ai semne că îți lipsește fierul: oboseală care nu trece, slăbiciune, amețeli, lipsă de aer sau bătăi ale inimii pe care le simți.2–3

Lipsa de fier e mai probabilă dacă ai menstruații abundente, ești însărcinată sau alăptezi ori donezi des sânge.1

Medicul le poate cere și când bănuiește că ai prea mult fier. Semnele pot fi dureri de încheieturi sau de mușchi, oboseală, dureri de burtă ori scăderea dorinței sexuale, dar unii oameni nu au niciun semn.2

La cine nu a primit multe transfuzii, cauza cea mai frecventă de prea mult fier este hemocromatoza ereditară. E o boală moștenită în care corpul absoarbe mai mult fier decât îi trebuie și îl depune în organe, de exemplu în ficat și inimă. Medicul poate cere analizele și dacă cineva din familia ta are hemocromatoză.2–4

Analizele se repetă și ca să se vadă dacă tratamentul pentru prea puțin sau prea mult fier funcționează.1

Cum te pregătești și cum decurge recoltarea

Ora recoltării contează, pentru că fierul din sânge se schimbă în cursul zilei și poate fi mai mare dimineața.1–2

Dacă iei fier în tablete sau un supliment cu fier, spune medicului. Fierul din tablete și din mâncare trece repede în sânge și poate face ca rezultatul să iasă fals crescut. Medicul îți spune dacă e nevoie de o pauză înainte de analiză.2

Spune-i medicului și ce alte medicamente iei. Unele, de exemplu pilula anticoncepțională, pot schimba fierul din sânge.1–2

Sângele se ia dintr-o venă de la braț, cu un ac subțire. De obicei durează mai puțin de cinci minute. Poți simți o mică înțepătură, iar după aceea poate rămâne o vânătaie mică, care trece repede.1–2

Cum citești rezultatul

Pe buletin, compară rezultatul cu intervalul de referință scris de laborator, adică valorile considerate normale. Laboratoarele lucrează cu metode diferite, deci și intervalele lor diferă.5

Sideremia singură spune puțin, pentru că fierul din sânge variază de la o oră la alta și de la o zi la alta. Medicul o citește împreună cu transferina, cu feritina, care arată cât fier ai în rezervă, și cu saturația transferinei. Saturația arată ce parte din transferină duce fier și se calculează din sideremie și transferină.1–2

Tabelul de mai jos folosește câțiva termeni medicali. Anemia înseamnă prea puține globule roșii sau prea puțină hemoglobină în ele. Talasemia este o boală moștenită în care corpul face mai puține globule roșii sănătoase decât e normal. Anemia din bolile cronice apare în unele boli de lungă durată, de exemplu infecții cronice: corpul are fier, dar nu îl poate folosi bine ca să facă globule roșii.1–2

Ce poate însemna o valoare peste sau sub interval
Sideremie (fier seric)Peste interval, poate fiHemocromatoză, o boală de ficat, intoxicație cu plumbSub interval, poate fiAnemie prin lipsă de fier, alte tipuri de anemie, talasemie, anemie din bolile cronice1–2
Transferină sau TIBCPeste interval, poate fiLipsă de fierSub interval, poate fiPrea mult fier (hemocromatoză), o boală de ficat, anemie din bolile cronice2–3
Saturația transferineiPeste interval, poate fiHemocromatozăSub interval, poate fiLipsă de fier3

Lipsa de fier se instalează treptat. Întâi scad rezervele de fier, iar feritina arată această scădere. Sideremia poate fi încă normală. Apoi scade fierul din sânge și crește transferina. Anemia apare abia dacă lipsa de fier durează sau e mare.1–2

Un rezultat în afara intervalului nu înseamnă neapărat o boală care trebuie tratată. Discută-l cu medicul care ți-a cerut analizele.1

Sideremia și transferina prin CAS

Sideremia și transferina sunt pe lista analizelor decontate prin CAS. Dacă ești asigurat, ai nevoie de un bilet de trimitere, pe care ți-l poate da și medicul de familie. Sideremia se poate recomanda și în urma controalelor din sarcină.6

Cât timp e valabil biletul:

  • de regulă, cel mult 30 de zile de la eliberare;6
  • până la 90 de zile pentru o boală de lungă durată (cronică);6
  • 90 de zile dacă pe bilet scrie „management de caz”.6

Înainte să vii, întreabă la recepție dacă poți folosi biletul la clinica pe care o alegi.

Alte analize

Surse și verificare

Numerele mici din text, de exemplu [1], arată de unde vine fiecare informație. Apasă pe ele ca să ajungi la sursă.

Verificat medical de Dr. Marius Vasile la 15 nov. 2026. Conținut actualizat la 15 nov. 2026.

  1. 1Iron Tests, U.S. National Library of Medicine, Last updated 10 April 2024. Consultat la 11 nov. 2026.
  2. 2Iron Tests, Association for Clinical Biochemistry and Laboratory Medicine. Consultat la 11 nov. 2026.
  3. 3TIBC, UIBC and Transferrin, Association for Clinical Biochemistry and Laboratory Medicine. Consultat la 11 nov. 2026.
  4. 4Hemochromatosis, U.S. National Library of Medicine, Last updated 5 December 2024. Consultat la 11 nov. 2026.
  5. 5How to Understand Your Lab Results, U.S. National Library of Medicine, Last updated 4 September 2025. Consultat la 11 nov. 2026.
  6. 6Normele metodologice din 30 mai 2023 de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 (Ordinul MS/CNAS nr. 1.857/441/2023), Ministerul Sănătății și CNAS (legislatie.just.ro, cnas.ro), Forma consolidată la 1 ianuarie 2026. Consultat la 11 nov. 2026.