Testul prenatal neinvaziv (NIPT)
Testul prenatal neinvaziv (NIPT) este o analiză de sânge făcută în sarcină, care caută în sângele mamei bucăți din materialul genetic (ADN) al copilului. Medicul îl recomandă ca să afle dacă există un risc crescut ca bebelușul să aibă sindromul Down sau alte boli date de un cromozom în plus sau lipsă (cromozomii sunt „pachetele” din celule în care stau genele).1–3
Alte denumiri: test prenatal neinvaziv, test ADN fetal, ADN fetal liber, NIPT, NIPS
Informații practice
- Recoltarea
- Sânge luat dintr-o venă de la brațul mamei.1–2
- Pregătirea
- Întreabă la recepție cum să te pregătești și ce acte să aduci. De obicei, analiza nu cere o pregătire anume. Înainte de test, e bine să vorbești cu medicul tău sau cu un specialist în genetică despre ce rezultate poți primi și ce ar însemna ele.1–2
- Rezultatul
- Întreabă la recepție când va fi gata rezultatul.
Întrebări frecvente
NIPT estimează riscul, fără să pună diagnosticul. În Marea Britanie, la femeile cu risc crescut, NIPT poate depista până la 99% dintre sarcinile cu sindrom Down (un cromozom 21 în plus), față de 80-90% cu testele de screening obișnuite din sarcină, și dă mult mai puține alarme false. Un rezultat de risc crescut se confirmă prin amniocenteză sau biopsie de vilozități coriale, teste care analizează celule din lichidul din jurul copilului sau din placentă, organul care îi aduce copilului hrană și oxigen.1–3
Uneori în sângele tău nu este destul ADN, adică material genetic, de la copil, iar testul nu poate da un rezultat. Se poate întâmpla dacă testul e făcut prea devreme în sarcină, după o problemă la recoltare, dacă ai obezitate (kilograme mult în plus) sau dacă bebelușul are o problemă. Prea puțin ADN de la copil poate da și un rezultat fals liniștitor. Discută cu medicul ce urmează.2–3
Da, testul poate arăta sexul copilului. Dacă nu vrei să afli, întreabă la recepție, înainte de recoltare, dacă sexul poate fi lăsat în afara rezultatului.1–2
Ghidul român din 2019 privind testarea prenatală non-invazivă nu recomandă dublul test sau triplul test, screeningul obișnuit din sarcină, după NIPT. Același ghid spune că oricărei gravide i se oferă ecografia de la 11-13 săptămâni și pe cea din trimestrul al doilea, chiar dacă nu face dublul sau triplul test. Ecografia folosește unde sonore ca să facă o imagine a copilului. Un NIPT cu risc scăzut face foarte puțin probabile trisomiile 21, 18 și 13 (un cromozom 21, 18 sau 13 în plus; trisomia 21 este sindromul Down), dar pot exista alte probleme. Hotărăște împreună cu medicul ce investigații faci mai departe.1–24–5
Ce arată testul
În sarcină, o parte din ADN-ul copilului ajunge în sângele mamei. El vine mai ales din placentă, organul din uter care îi aduce copilului hrană și oxigen. ADN-ul placentei este de obicei același cu al copilului.1–3
Genele stau în cromozomi. În mod normal, fiecare celulă are 46 de cromozomi, grupați în 23 de perechi: din fiecare pereche, unul vine de la mamă și unul de la tată. O copie în plus a unui cromozom se numește trisomie. Ea schimbă felul în care se dezvoltă corpul și creierul.1
| Ce caută | Ce înseamnă |
|---|---|
| Trisomia 21 | Ce înseamnăSindromul Down13 |
| Trisomia 18 și trisomia 13 | Ce înseamnăSindromul Edwards și sindromul Patau, mai rare, dar mai grave1–3 |
| Cromozomii X și Y | Ce înseamnăO copie în plus sau lipsă a cromozomilor de sex3 |
| Microdeleții | Ce înseamnăO bucată lipsă dintr-un cromozom2–3 |
| Boli monogenice | Ce înseamnăBoli date de o schimbare într-o singură genă2–3 |
Variantele NIPT diferă prin bolile pe care le caută. Întreabă medicul ce variantă ți se potrivește.2–3
NIPT este un test de screening: estimează doar dacă riscul e crescut sau scăzut. Nu poate spune sigur dacă bebelușul are o boală.2–3
Când îți recomandă medicul testul
Testul se poate face începând cu săptămâna a 10-a de sarcină. Mulți medici îl recomandă mai ales când riscul unei boli cromozomiale e mai mare, de exemplu dacă:1–2
- ai 35 de ani sau mai mult (vârsta mamei e principalul factor de risc pentru sindromul Down și riscul crește cu vârsta);1
- ai mai avut un copil cu o boală cromozomială;1
- ecografia a arătat o posibilă problemă;1
- alte teste din sarcină au avut rezultate anormale.1
Și gravidelor fără risc crescut le este adesea recomandat, pentru că testul aproape nu are riscuri și e foarte precis.1
Consilierea genetică, adică o discuție cu un specialist în genetică, te ajută să înțelegi riscurile. Merită luată în calcul mai ales dacă ai peste 35 de ani sau dacă un alt test a arătat o posibilă problemă.6
Cum se face recoltarea
Ți se ia sânge dintr-o venă de la braț, cu un ac subțire. Poate să te înțepe puțin. Recoltarea durează de obicei mai puțin de cinci minute.1–2
Testul se numește neinvaziv pentru că se face doar din sângele mamei. Nu are niciun risc pentru copil, iar pentru tine riscul e foarte mic. După recoltare poți avea o mică durere sau o vânătaie, care de obicei trec repede.1–3
Cum citești rezultatul
Rezultatul spune, pentru fiecare problemă căutată, dacă riscul e scăzut sau crescut.2–3
| Rezultat | Ce înseamnă | De reținut |
|---|---|---|
| Risc scăzut (negativ) | Ce înseamnăTrisomiile 21, 18 și 13 sunt foarte puțin probabile | De reținutPot exista totuși alte probleme1–2 |
| Risc crescut (pozitiv) | Ce înseamnăRiscul ca bebelușul să aibă boala căutată este crescut. Testul nu poate spune sigur dacă o are | De reținutDiagnosticul se pune cu alte teste1–3 |
Testele care pun diagnosticul sunt amniocenteza și biopsia de vilozități coriale. Amniocenteza ia puțin din lichidul din jurul copilului, care conține celule de-ale lui. Se face de obicei între săptămânile 15 și 20 de sarcină. Biopsia de vilozități coriale ia o bucățică din placentă, ale cărei celule au de obicei aceiași cromozomi ca bebelușul.1–2
Ambele sunt de obicei sigure, dar au un risc mic de pierdere a sarcinii.1
Dacă ai întrebări despre rezultat, vorbește cu medicul care ți-a cerut testul sau cu un specialist în genetică.1
Când rezultatul poate înșela
Uneori testul arată risc crescut, deși copilul nu are boala (rezultat fals pozitiv). Alteori arată risc scăzut, deși copilul are boala (rezultat fals negativ).3
Rar, placenta are două feluri de celule, unele cu o trisomie și altele fără. Asta poate influența rezultatul.2
Testul e mai puțin precis dacă ești însărcinată cu gemeni sau cu mai mulți copii. La femeile cu cancer sau cu anumite boli ale sângelui, testul nu se poate face. Spune-i medicului înainte de test dacă te afli într-una dintre aceste situații.1–2
Pentru că analizează și ADN-ul mamei, testul poate descoperi uneori o boală genetică a mamei.3
NIPT și CAS
Testul prenatal neinvaziv (NIPT) nu se decontează ca analiză separată pe biletul de trimitere pentru analize de laborator.7
Alte analize
Surse și verificare
Numerele mici din text, de exemplu [1], arată de unde vine fiecare informație. Apasă pe ele ca să ajungi la sursă.
Verificat medical de Dr. Marius Vasile la 15 nov. 2026. Conținut actualizat la 15 nov. 2026.
- 1Prenatal Cell-Free DNA Screening, U.S. National Library of Medicine, Last updated 19 March 2024. Consultat la 11 nov. 2026.
- 2Non-Invasive Prenatal Testing (NIPT), Association for Clinical Biochemistry and Laboratory Medicine, Modified 20 March 2026. Consultat la 11 nov. 2026.
- 3What is noninvasive prenatal testing (NIPT) and what disorders can it screen for?, U.S. National Library of Medicine, Last updated 28 July 2021. Consultat la 11 nov. 2026.
- 4Ghid din 9 august 2019 privind testarea prenatală non-invazivă, Ministerul Sănătății și societățile medicale, Aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.241/2019, Monitorul Oficial nr. 738 bis din 10 septembrie 2019. Consultat la 11 nov. 2026.
- 5Down Syndrome Tests, U.S. National Library of Medicine, Last updated 20 January 2026. Consultat la 11 nov. 2026.
- 6Genetic Counseling, U.S. National Library of Medicine, Last updated 1 December 2025. Consultat la 11 nov. 2026.
- 7Normele metodologice din 30 mai 2023 de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 (Ordinul MS/CNAS nr. 1.857/441/2023), Ministerul Sănătății și CNAS (legislatie.just.ro, cnas.ro), Forma consolidată la 1 ianuarie 2026. Consultat la 11 nov. 2026.