Hantavirus în România

Hantavirusul a devenit un subiect de interes public după apariția unor cazuri severe asociate cu o navă de croazieră aflată în Oceanul Atlantic. Situația a atras atenția autorităților internaționale pentru că au existat cazuri grave și decese, iar virusul identificat în cazurile confirmate a fost Andes virus, o tulpină de hantavirus asociată în principal cu America de Sud.

Pentru publicul din România, întrebarea importantă este simplă: există hantavirus în România și cât de mare este riscul?

Răspunsul trebuie formulat corect. Da, în România au fost raportate cazuri de infecție cu hantavirus. Dar vorbim despre o infecție rară, nu despre o boală cu transmitere largă în comunitate.

Câte cazuri de hantavirus au fost raportate în România?

Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Sănătate Publică, în perioada 2023–2026 au fost înregistrate 15 cazuri de infecție cu hantavirus în România: 4 cazuri în 2023, 3 cazuri în 2024, 7 cazuri în 2025 și 1 caz în 2026, până la momentul comunicării publice.

Aceste cifre arată că hantavirusul nu este absent din România, dar nici nu este o infecție frecventă.

Important este contextul. Hantavirusul este o zoonoză, adică o infecție care se transmite de la animale la oameni. În cazul hantavirusurilor, sursa principală este reprezentată de rozătoare infectate sau de mediul contaminat de acestea.

În ce zone din România este supravegheat hantavirusul?

În România, supravegherea infecției cu hantavirus este realizată regional, prin sistemul național de supraveghere a bolilor transmisibile coordonat de INSP. Monitorizarea vizează mai ales județe din estul țării: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.

Acest lucru nu înseamnă că fiecare persoană din aceste județe are un risc mare. Supravegherea regională indică zone în care autoritățile urmăresc mai atent apariția cazurilor, pe baza datelor epidemiologice și a contextului de mediu.

Pentru populația generală, riscul rămâne scăzut în lipsa contactului cu rozătoare sau cu spații contaminate de acestea.

Cum se transmite hantavirusul?

Hantavirusul se transmite în principal prin expunerea la excrețiile rozătoarelor infectate. O persoană se poate infecta prin inhalarea particulelor din praf contaminat cu urină, fecale sau salivă de rozătoare.

Riscul crește mai ales în spații închise, neaerisite sau contaminate, unde au existat rozătoare.

Exemple de situații cu risc:

curățarea podurilor, magaziilor, pivnițelor sau anexelor;
curățarea caselor de vacanță nelocuite mult timp;
lucrul în ferme, hambare, depozite sau spații agricole;
manipularea lemnelor, furajelor sau materialelor depozitate;
camparea sau dormitul în spații unde pot exista rozătoare;
contactul direct cu urme de rozătoare sau cu praf contaminat.

Mușcătura de rozătoare poate reprezenta o cale de transmitere, dar principala cale rămâne inhalarea particulelor contaminate din mediu.

Pentru explicația completă despre transmitere, simptome și prevenție, poți citi și articolul nostru dedicat: hantavirus: ce este, cum se transmite și ce simptome poate da.

Se transmite hantavirusul de la om la om?

În general, hantavirusurile nu se transmit ușor de la om la om.

Există însă o excepție importantă: Andes virus, identificat în focarul asociat navei de croazieră, este singurul hantavirus cunoscut pentru care a fost documentată transmitere limitată între persoane. Chiar și în acest caz, transmiterea apare de obicei în context de contact apropiat și prelungit cu o persoană bolnavă.

Aceasta este o diferență esențială față de COVID-19.

COVID-19 s-a putut răspândi eficient prin transmitere respiratorie între oameni, inclusiv în contexte sociale obișnuite. Hantavirusul nu are același mod de transmitere și nu se comportă ca o viroză respiratorie comună.

Este hantavirusul un nou COVID?

Nu. Hantavirusul nu trebuie confundat cu un nou COVID.

Este o infecție care poate fi severă în anumite cazuri, dar severitatea unei boli nu înseamnă automat risc pandemic. Pentru ca o infecție să producă o pandemie, trebuie să se transmită eficient de la om la om și să poată susține răspândire largă în comunitate.

În cazul hantavirusului, transmiterea principală este legată de rozătoare și de spațiile contaminate de acestea. Transmiterea între oameni este rară și limitată la anumite tulpini, în special Andes virus.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a evaluat riscul pentru populația generală din Europa ca fiind foarte scăzut în contextul focarului de pe nava de croazieră, deoarece sunt aplicate măsuri de prevenire și control, iar hantavirusurile nu se răspândesc ușor între persoane.

Asta nu înseamnă că boala trebuie ignorată. Înseamnă că riscul trebuie înțeles proporțional.

Cine are risc mai mare în România?

Riscul este mai mare pentru persoanele care pot intra în contact cu rozătoare sau cu spații contaminate.

Pot fi mai expuse:

persoanele care lucrează în agricultură;
persoanele care lucrează în silvicultură;
lucrătorii din ferme, hambare, depozite sau spații rurale;
persoanele care curăță poduri, magazii, pivnițe sau anexe;
persoanele care folosesc case de vacanță închise mult timp;
persoanele care campează în zone unde pot exista rozătoare;
persoanele care manipulează lemne, furaje sau materiale depozitate în spații infestate.

Pentru majoritatea persoanelor din mediul urban, fără contact cu rozătoare sau cu spații contaminate, riscul este redus.

Ce simptome trebuie urmărite?

Simptomele pot apărea după o perioadă de incubație variabilă și pot semăna inițial cu o viroză sau cu o gripă.

Pot apărea:

febră;
frisoane;
oboseală accentuată;
dureri musculare;
dureri de cap;
amețeală;
greață;
vărsături;
diaree;
dureri abdominale.

În unele forme, boala poate afecta rinichii. În alte forme, mai ales cele asociate cu anumite hantavirusuri din America, poate apărea afectare pulmonară severă, cu tuse, dificultăți de respirație și agravare rapidă a stării generale.

Nu orice febră, tuse sau stare de rău înseamnă hantavirus. Mult mai frecvent, astfel de simptome sunt cauzate de infecții respiratorii obișnuite, gripă, viroze, pneumonie sau alte afecțiuni comune.

Contextul este esențial: expunerea la rozătoare, curățarea unui spațiu contaminat sau călătoria într-o zonă unde au fost raportate cazuri.

Când trebuie să mergi la medic?

Este recomandat să ceri evaluare medicală dacă ai avut contact cu rozătoare, ai curățat un spațiu posibil contaminat sau ai fost într-o zonă cu risc și apar simptome precum febră, dureri musculare, frisoane, greață, vărsături, diaree, tuse sau stare generală alterată.

Mergi de urgență la medic dacă apar:

dificultăți de respirație;
senzație de lipsă de aer;
durere sau presiune în piept;
agravare rapidă a stării generale;
confuzie;
leșin;
buze vineții;
semne de deshidratare severă;
urină redusă cantitativ sau alte semne de afectare renală.

Diagnosticul nu se stabilește doar pe baza simptomelor. Medicul va lua în calcul istoricul de expunere, simptomele, analizele de sânge, investigațiile imagistice și testele specifice atunci când suspiciunea este justificată.

Cum reduci riscul de infectare?

Cea mai importantă măsură este evitarea contactului cu rozătoarele și cu urmele lăsate de acestea.

Măsuri utile:

aerisește bine spațiile închise înainte de curățenie;
evită măturarea uscată a prafului sau a excrementelor de rozătoare;
nu aspira zonele suspect contaminate fără protecție adecvată;
umezește suprafețele înainte de curățare;
folosește mănuși;
evită ridicarea prafului în aer;
depozitează alimentele în recipiente închise;
blochează găurile prin care pot intra rozătoarele;
elimină sursele de hrană care le pot atrage;
apelează la servicii de deratizare dacă există infestare.

Curățarea uscată a unui spațiu contaminat poate ridica în aer particule infectante. De aceea, spațiile în care există urme de rozătoare trebuie curățate prudent, cu aerisire și metode umede.

Ce trebuie să reții

Hantavirusul există și în România, dar cazurile raportate sunt rare.

Pentru populația generală, riscul este redus în lipsa contactului cu rozătoare sau cu spații contaminate. Persoanele mai expuse sunt cele care lucrează sau petrec timp în ferme, depozite, anexe, păduri, cabane, poduri, pivnițe sau alte spații unde pot exista rozătoare.

Hantavirusul trebuie luat în serios, dar nu trebuie confundat cu COVID-19. Nu se transmite ca o viroză respiratorie obișnuită și nu are, în mod obișnuit, transmitere eficientă de la om la om.

Informația corectă, prevenția și prezentarea la medic atunci când există simptome după o expunere relevantă rămân cele mai importante măsuri.

Surse medicale și ghiduri consultate

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Dacă ai simptome severe, dificultăți de respirație sau stare generală care se agravează rapid, solicită asistență medicală.

Institutul Național de Sănătate Publică – clarificări oficiale privind infecția cu hantavirus și nivelul real de risc pentru populație
European Centre for Disease Prevention and Control – evaluarea riscului pentru Europa în contextul focarului de pe nava de croazieră
World Health Organization – Disease Outbreak News: hantavirus cluster linked to cruise ship travel
Centers for Disease Control and Prevention – informații despre Andes virus și hantavirus

Hantavirus în România